Biblia

Căutare

51 rezultate pentru: iudeilor,

• 2 Paralipomena/2 Cronici 20:20 - Şi s-au sculat ei de dimineaţă tare şi au ieşit să se ducă în pustiul Tecoa; pe când ieşeau ei, a stat Iosafat şi a zis: "Ascultaţi-mă Iudeilor, voi, locuitori ai Ierusalimului ! Aveţi încredere în Domnul Dumnezeul vostru şi fiţi tari ! Aveţi încredere în proorocii Lui şi veţi izbuti cu bine !"
• Neemia 2:16 - Căpeteniile însă nu ştiau unde fusesem eu şi ce făcusem. Până atunci eu nu spusesem nimic nici Iudeilor, nici preoţilor, nici celor mai de seamă, nici căpeteniilor, nici celorlalţi care se îndeletniceau cu felurite lucrări.
• Estera 3:10 - Atunci şi-a scos regele inelul său din mâna sa şi l-a dat lui Aman, fiul lui Hamadata, din ţara Agag, ca să întărească decretul cel împotriva Iudeilor,
• Estera 6:13 - şi a spus Aman soţiei sale, Zereş şi tuturor prietenilor săi toate câte se petrecuseră cu el. Iar înţelepţii lui şi Zereş, femeia sa, i-au zis: "Dacă Mardoheu, din pricina căruia a început căderea ta, e din neamul iudeilor, atunci tu nu vei putea face nimic împotriva lui, ci vei cădea sigur înaintea lui, căci cu el este Dumnezeul cel viu>.
• Estera 8:12 - Aceasta să se facă în toate ţările lui Artaxerxe, într-o singură zi, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. Cuprinsul acestei scrisori este următorul: "Marele rege Artaxerxe, satrapilor celor o sută douăzeci şi şapte de rări de la India şi până la Etiopia, guvernatorilor de provincii şi tuturor supuşilor, credincioşilor lui, salutare. Mulţi din cei răsplătiţi cu cinste prin nemărginita bunătate a binefacerilor s-au trufit peste măsură şi nu numai supuşilor noştri caută să le facă rău, ci, neputându-şi sătura mândria, încearcă să urzească uneltiri şi împotriva binefăcătorilor lor, pierzând nu numai simţul recunoştinţei omeneşti, ci, plini de trufie nebună, caută în chip nelegiuit să scape şi de judecata lui Dumnezeu, Cel ce pururea toate le vede. Dar adesea şi mulţi, fiind îmbrăcaţi cu putere, ca să rânduiască lucrurile prietenilor ce s-au încrezut în ei, prin încredinţările lor îi fac vinovaţi de vărsare de sânge nevinovat şi-i supun la primejdii de neînlăturat, amăgind gândul bun şi neprihănit al stăpânilor prin vorbărie vicleană şi mincinoasă. Aceasta se poate vedea atât din povestirile mai vechi, cum am spus, precum şi din faptele săvârşite în chip nelegiuit înaintea ochilor voştri de răutatea celor ce stăpânesc cu nevrednicie. De aceea ne îngrijim pentru viitor, ca să întocmim noi o împărăţie netulburată pentru toţi oamenii din lume, neîngăduind înşelătoriile, şi pricinile ce ni se înfăţişează judecându-le cu toată luarea aminte cuvenită. Aşa Aman, fiul lui Hamadata Macedoneanul, cu adevărat străin de sângele persan şi foarte departe de bunătatea noastră, fiind primit oaspete la noi, s-a învrednicit de bunăvoinţa pe care noi o avem către orice popor, până într-atâta, încât a fost numit părintele nostru şi cinstit de toţi, înfăţişându-se ca a doua persoană după tronul regal. Dar fiind de o mândrie nemăsurată, a uneltit să ne lipsească pe noi de putere şi de viaţă, iar pe salvatorul şi pururea binefăcătorul nostru Mardoheu şi pe nevinovata părtaşă la regalitatea noastră, Estera, cu tot poporul lor, se silea prin felurite măsuri viclene să-i piardă. Astfel socotea el să ne lase fără oameni, iar împărăţia persană să o dea Macedonenilor. Noi însă pe Iudei, osândiţi de acest făcător de rele, la moarte, îi găsim nu răufăcători, ci oameni care trăiesc după cele mai drepte legiuiri şi fii ai Dumnezeului celui viu, mare şi preaînalt, Care ne-a dăruit nouă şi strămoşilor noştri împărăţie preafericită. De aceea bine veţi face, de nu veţi aduce la îndeplinire scrisorile trimise de Aman al lui Hamadata, căci el, făcând aceasta, a fost spânzurat la porţile Suzei cu toată casa, după cuvântul lui Dumnezeu, Celui ce stăpâneşte peste toţi, Care i-a dat lui curând osânda cuvenită. Iar o copie a acestei scrisori puneţi-o la vedere în tot locul, să lăsaţi pe Iudei să se folosească de legile lor şi să-i ajutaţi, ca pe cei ce se vor scula asupra lor la vreme de necaz să-i poată răpune în ziua de treisprezece ale lunii a douăsprezecea, Adar, chiar în ziua aceea. Căci Dumnezeu, Cel ce stăpâneşte peste toţi, în loc să piardă pe poporul cel ales, i-a rânduit lui această bucurie. Şi voi, Iudeilor, între sărbătorile voastre vestite, sărbătoriţi şi această zi însemnată cu toată veselia, ca să fie de acum şi să rămână în viitor pentru voi şi pentru Perşii binevoitori amintirea izbăvirii voastre, iar pentru duşmanii voştri să fie amintirea pieirii lor. Fiecare cetate, sau ţinut îndeobşte, care nu se va conforma, se va pustii fără cruţare cu sabie şi foc şi va ajunge nu numai nelocuită de oameni totdeauna, ci dezgustătoare pentru fiare şi păsări.
• Estera 9:24 - Cum Aman, fiul lui Hamadata, din ţara Agag, vrăjmaşul tuturor Iudeilor, se gândise să-i ucidă şi aruncase Pur, adică sori, pentru pierderea lor;
• Estera 9:25 - Cum Estera a străbătut până la rege şi cum regele a poruncit prin scrisoare nouă, ca uneltirea cea rea a lui Aman, pe care o plănuise el asupra Iudeilor, să se întoarcă asupra capului lui şi să-l spânzure pe el şi pe fiii lui.
• Ieremia 32:12 - Şi am dat acest zapis de cumpărare lui Baruh, fiul lui Neria, fiul lui Maasia, în faţa lui Hanameel, fiul unchiului meu, şi în faţa martorilor care iscăliseră acest zapis de cumpărare, şi în faţa tuturor Iudeilor, care se aflau în curtea gărzii,
• Matei 2:2 - Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut ? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui.
• Luca 7:3 - Şi auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să vină şi să vindece pe sluga lui.
• Luca 23:37 - Şi zicând: Dacă Tu eşti regele iudeilor, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi !
• Luca 23:51 - - Acesta nu se învoise cu sfatul şi cu fapta lor. El era din Arimateea, cetate a iudeilor, aşteptând împărăţia lui Dumnezeu.
• Ioan 2:6 - Şi erau acolo şase vase de piatră, puse pentru curăţirea iudeilor, care luau câte două sau trei vedre.
• Ioan 2:13 - Şi erau aproape Paştile iudeilor, şi Iisus S-a urcat la Ierusalim.
• Ioan 7:13 - Totuşi, de frica iudeilor, nimeni nu vorbea despre El pe faţă.
• Ioan 19:21 - Deci arhiereii iudeilor au zis lui Pilat: Nu scrie: Împăratul iudeilor, ci că Acela a zis: Eu sunt Împăratul iudeilor.
• Ioan 19:38 - După acestea Iosif din Arimateea, fiind ucenic al lui Iisus, dar într-ascuns, de frica iudeilor, a rugat pe Pilat ca să ridice trupul lui Iisus. Şi Pilat i-a dat voie. Deci a venit şi a ridicat trupul Lui.
• Ioan 19:42 - Deci, din pricina vinerii iudeilor, acolo L-au pus pe Iisus, pentru că mormântul era aproape.
• Ioan 20:19 - Şi fiind seară, în ziua aceea, întâia a săptămânii (duminica), şi uşile fiind încuiate, unde erau adunaţi ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijloc şi le-a zis: Pace vouă !
• Faptele Apostolilor 10:22 - Iar ei au zis: Corneliu sutaşul, om drept şi temător de Dumnezeu şi mărturisit de tot neamul iudeilor, a fost înştiinţat de către un sfânt înger să trimită să te cheme acasă la el, ca să audă cuvinte de la tine.
• Faptele Apostolilor 12:3 - Şi văzând că este pe placul iudeilor, a mai luat şi pe Petru, (şi erau zilele Azimelor)
• Faptele Apostolilor 13:42 - Şi ieşind ei din sinagoga iudeilor, îi rugau neamurile ca sâmbăta viitoare să li se grăiască cuvintele acestea.
• Faptele Apostolilor 18:14 - Şi când Pavel era gata să deschidă gura, Galion a zis către iudei: Dacă ar fi vreo nedreptate sau vreo faptă vicleană, o, iudeilor, v-aş asculta precum se cuvine;
• Faptele Apostolilor 23:30 - Şi vestindu-mi-se că va să fie o cursă împotriva acestui bărbat din partea iudeilor, îndată l-am trimis la tine, poruncind şi pârâşilor să spună înaintea ta cele ce au asupra lui. Fii sănătos !
• Faptele Apostolilor 24:24 - Iar după câteva zile, Felix, venind cu Drusila, femeia lui, care era din neamul iudeilor, a trimis să cheme pe Pavel şi l-a ascultat despre credinţa în Hristos Iisus.
• Faptele Apostolilor 25:8 - Iar Pavel se apăra: N-am greşit cu nimic nici faţă de legea iudeilor, nici faţă de templu, nici faţă de Cezarul.
• Faptele Apostolilor 25:9 - Iar Festus, voind să facă plăcere iudeilor, răspunzând lui Pavel, a zis: Vrei să mergi la Ierusalim şi acolo să fi judecat înaintea mea pentru acestea ?
• Faptele Apostolilor 25:15 - În privinţa căruia, când am fost în Ierusalim, mi s-au înfăţişat arhiereii şi bătrânii iudeilor, cerând osândirea lui.
• 1 Corinteni 10:32 - Nu fiţi piatră de poticnire nici iudeilor, nici elinilor, nici Bisericii lui Dumnezeu,
• 3 Ezdra 6:8 - Toate ştiute să fie domnului nostru, regele, că mergând noi în ţara Iudeii şi venind în cetatea Ierusalim, am găsit în cetate pe bătrânii Iudeilor, cei care se întorseseră din robie în Ierusalim, zidind Domnului templu nou şi mare,
• 3 Ezdra 6:27 - Şi a poruncit lui Sisin, satrapul Siriei şi al Feniciei, şi lui Şetar-Boznai şi tovarăşilor lor, şi celor rânduiţi în Siria şi în Fenicia cârmuitori, să nu se amestece acolo, ci să lase pe Zorobabel, robul Domnului şi cârmuitorul Iudeii, şi pe bătrânii Iudeilor, să zidească templul acela al Domnului pe locul unde a fost:
• 3 Ezdra 8:11 - Chibzuind cu iubire de oameni, am poruncit ca cei ce vor vrea din neamul Iudeilor, dintre preoţi şi dintre leviţi, care sunt în regatul nostru, să meargă împreună cu tine la Ierusalim.
• 1 Macabei 8:23 - Bine să fie Romanilor şi neamului Iudeilor, pe mare şi pe uscat în veac şi sabia şi vrăjmaşul departe să fie de la ei.
• 1 Macabei 10:25 - Şi le-a trimis cuvintele acestea: "Dimitrie regele, neamului Iudeilor, bucurie !
• 1 Macabei 11:33 - Neamului Iudeilor, prietenilor şi aliaţilor noştri credincioşi, am judecat să le facem bine pentru bunăvoinţa lor către noi.
• 1 Macabei 12:6 - "Ionatan arhiereul şi obştea poporului şi preoţii şi celălalt popor al Iudeilor, fraţilor Spartani, bucurie !
• 1 Macabei 14:20 - Iar copia scrisorilor pe care le-au trimis Spartanii este aceasta: "Căpeteniile Spartanilor şi cetatea lor, lui Simon arhiereul, bătrânilor şi preoţilor şi la tot poporul Iudeilor, bucurie.
• 1 Macabei 14:22 - Şi am scris cele zise de ei în cartea sfaturilor poporului, precum urmează: Numeniu, fiul lui Antioh şi Antipater, fiul lui Iason, solii Iudeilor, au venit la noi ca să înnoiască prietenia cu noi.
• 2 Macabei 7:31 - Iar tu, cel care tot răul ai aflat asupra Iudeilor, nu vei scăpa din mâinile lui Dumnezeu.
• 2 Macabei 11:2 - A adunat aproape optzeci de mii şi toată călărimea, şi a venit împotriva Iudeilor, gândind să facă cetatea locaş Elinilor,
• 2 Macabei 11:15 - Şi a ascultat Macabeu de rugăciunile lui Lisias, în toate purtând grijă de cele de folos; căci câte a cerut Macabeu lui Lisias prin scrisori în privinţa Iudeilor, regele le-a îngăduit.
• 2 Macabei 11:16 - Iar cărţile cele scrise de Lisias Iudeilor erau astfel: "Lisias, mulţimii Iudeilor, bucurie.
• 2 Macabei 11:34 - Trimis-au şi Romanii la ei carte aşa scrisă: "Quintus Memius, şi Titus Manlius, împuterniciţii Romanilor, poporului Iudeilor, bucurie !
• 2 Macabei 12:31 - Iuda şi ai săi, mulţumindu-le, i-au îndemnat ca şi de aici înainte să fie buni cu neamul Iudeilor, şi au venit la Ierusalim, când se apropia sărbătoarea Cincizecimii.
• 2 Macabei 13:18 - Iar regele, îndată ce a văzut îndrăznirea Iudeilor, cu meşteşug a ispitit locurile.
• 2 Macabei 13:19 - Şi înaintând împotriva Betţurului care era pază tare a Iudeilor, a fost bătut, respins Şi păgubit în ostaşi.
• 2 Macabei 14:37 - Iar un oarecare, anume Razis, dintre bătrânii din Ierusalim, a fost pârât lui Nicanor. Razis era bărbat iubitor de cetate şi cu nume bun, încât pentru bună-voinţa ce avea, era numit părintele Iudeilor,
• 2 Macabei 14:40 - Căci socoteau că de-l va prinde pe el, foarte mare durere va face Iudeilor,
• 3 Macabei 5:42 - Pentru aceea, regele, tocmai ca Falaris, s-a umplut de nesocotinţă şi de schimbările sufletului, care s-au făcut în el din pricina Iudeilor, nebăgând nici o seamă, cu jurământ spurcat s-a jurat cum că el, fără de nici o zăbavă, îi va trimite la iad pe aceştia, aruncându-i la genunchii şi la picioarele fiarelor.
• 3 Macabei 6:30 - După aceea, regele mergând în cetate şi chemând pe cel care era peste venituri, a poruncit ca vinuri şi celelalte, care sunt trebuincioase la ospăţ, să le dea pe şapte zile Iudeilor, judecând ca în locul în care li s-a părut că vor pieri, în acela să prăznuiască cu toată veselia zilele de izbăvire.