Căutare
12540 rezultate pentru: Lo
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251
- Iov 21:15 - Cine este Cel Atotputernic ca să-I slujim Lui şi ce folos vom avea să-I înălţăm rugăciuni ?"
- Iov 21:16 - N-ai zice, oare, că fericirea lor e în mâna lor ? Sfatul celor răi nu este totdeauna departe de Dumnezeu ?
- Iov 21:17 - De câte ori se stinge candela nelegiuiţilor şi nenorocirea dă năvală peste ei ? De câte ori Dumnezeu nimiceşte cu mânia Sa pe cei răufăcători,
- Iov 21:21 - Fiindcă ce-i mai pasă de casa lui, după moartea lui, când numărul lunilor lui a fost retezat ?
- Iov 21:28 - Voi ziceţi în mintea voastră: Unde este casa asupritorului şi unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii ?
- Iov 21:29 - N-aţi întrebat oare pe cei ce trec pe drum şi n-aţi recunoscut dreptatea spuselor lor ?
- Iov 21:32 - Iar când este dus la locul de odihnă, din stâlpul de la căpătâi el parcă stă de strajă.
- Iov 22:2 - "Poate omul să fie de vreun folos lui Dumnezeu ? Nu, fiindcă înţeleptul îşi este de folos lui însuşi.
- Iov 22:6 - Căci tu fără dreptate luai zăloage de la fraţii tăi şi smulgeai veşmântul de pe oameni şi-i lăsai goi.
- Iov 22:9 - Goneai de la pragul tău pe văduve cu mâinile goale şi braţele celor orfani tu le sfărâmai.
- Iov 22:14 - Norii sunt ca o perdea în faţa Lui şi El nu poate să vadă; El se plimbă numai de jur împrejurul cerurilor.
- Iov 22:16 - Cei ce au fost măturaţi înainte de vreme, când un fluviu s-a rostogolit peste temeliile lor,
- Iov 22:18 - Dar tocmai El umpluse casele lor de bunătăţi, însă sfatul celor răi rămânea departe de Dumnezeu.
- Iov 22:20 - Iată, avuţia lor a nimicit-o şi focul a mistuit toată strânsura lor !
- Iov 22:25 - Pentru că Cel Atotputernic va fi pentru tine sloi de aur şi grămezi de argint.
- Iov 23:5 - Aş şti atunci cuvintele cu care mi-ar răspunde şi aş înţelege rostul spuselor Lui.
- Iov 23:8 - Căci iată, dacă o iau spre răsărit, El nu este acolo; dacă o iau spre apus, nu-L zăresc !
- Iov 23:10 - Dar El cunoaşte şi umbletul meu şi starea mea pe loc şi dacă ar fi să mă treacă prin cuptor de foc, voi ieşi din cuptor curat ca aurul.
- Iov 23:12 - De la porunca buzelor Sale nu m-am depărtat, la sânul meu am ţinut ascunse cuvintele gurii Sale.
- Iov 24:1 - De ce, pentru Cel Atotputernic, vremurile răsplătirilor sunt ascunse şi cei ce-L cunosc n-au văzut zilele Sale de judecător ?
- Iov 24:2 - Viclenii mută hotarele ţarinilor, fură turma de oi cu cioban cu tot.
- Iov 24:3 - Duc la ei acasă asinul copiilor orfani şi iau zălog boul văduvei.
- Iov 24:8 - Ploaia repede din munţi îi udă până la piele şi în loc de adăpost strâng în braţe stâncile.
- Iov 24:9 - Cei dintâi smulg pe orfan de la ţâţă şi iau zălog haina săracului.
- Iov 24:12 - În cetate, muribunzii se vaită şi sufletul celor răniţi cere ajutor; dar Dumnezeu n-aude rugăciunea lor !
- Iov 24:18 - Nelegiuitul pluteşte uşor ca pe faţa apelor, dar pe pământ partea lui este plină de blestem şi fericirea nu va călca niciodată via lui.
- Iov 24:19 - Precum seceta şi arşiţa sorb apele zăpezilor topite, tot astfel soarbe locuinţa morţilor pe păcătoşi.
- Iov 24:20 - Pântecele mamei lor l-au uitat, viermii se desfătează din el, nimeni nu-l mai ţine minte şi astfel nelegiuirea lor s-a frânt ca un copac.
- Iov 24:22 - Dar Cel ce, prin puterea Lui, struneşte pe cei puternici, se ridică răzbunător şi toii aceştia nu se mai ţin stăpâni pe viaţa lor.
- Iov 24:23 - El îi lasă să se sprijine cu bună încredinţare, dar ochii Lui erau asupra căilor lor.
- Iov 25:2 - "A Lui este stăpânirea, a Lui este puterea înfricoşătoare ! Şi El sălăşluieşte pacea în locurile preaînalte.
- Iov 26:5 - Înaintea lui Dumnezeu, umbrele răposaţilor tremură sub pământ, iar apele şi vietăţile din ape se înspăimântă.
- Iov 26:6 - Împărăţia morţilor este goală înaintea Lui şi adâncul este fără acoperiş.
- Iov 26:8 - El închide apele în norii Săi şi norii nu se rup sub greutatea apelor.
- Iov 26:10 - El a tras un cerc pe suprafaţa apelor, până la hotarul dintre lumină şi întuneric.
- Iov 26:14 - Şi dacă acestea sunt marginile din afară ale înfăptuirilor Sale, cât de puţin lucru este ceea ce străbate până la noi ! Dar tunetul puterii Sale, cine ar putea să-l înţeleagă ?"
- Iov 27:15 - Câţi mai scapă dintre ai lui vor muri de ciumă şi văduvele lor nu-i vor jeli.
- Iov 27:21 - Vântul de la răsărit l-a spulberat şi se duce; din locul de unde era îl spulberă.
- Iov 28:1 - Argintul are zăcămintele lui de obârşie şi aurul are locul lui de unde-l scoţi şi-l lămureşti.
- Iov 28:4 - Un popor străin a săpat cărări pe sub pământ, uitate de piciorul celor de deasupra şi departe de oameni; scormonitorii se spânzură pe funii şi se clatină încoace şi în colo.
- Iov 28:11 - El a răscolit izvoarele apelor şi tot ce era în adâncime a scos afară la lumină.
- Iov 28:12 - Dar înţelepciunea de unde izvorăşte ea şi care este locul de obârşie al priceperii ?
- Iov 28:13 - Pământeanul nu cunoaşte calea către ea, căci ea nu se găseşte pe meleagurile celor vii.
- Iov 28:18 - Despre mărgean şi despre diamant, nici să mai pomenim, iar agonisirea înţelepciunii întrece cu mult pe aceea a mărgăritarelor.
- Iov 28:23 - Dumnezeu îi cunoaşte drumul şi numai El este Cel ce ştie locuinţa ei.
- Iov 28:25 - Ca să dea vântului cumpănă şi să chibzuiască legea apelor,
- Iov 28:26 - Când El statornicea ploilor un făgaş şi o cale bubuitului tunetului,
- Iov 29:10 - Glasul căpeteniilor scădea şi limba lor se lipea de cerul gurii.
- Iov 29:16 - Eram tatăl celor neputincioşi şi cercetam cu sârguinţă pricinile care îmi erau necunoscute.
- Iov 29:22 - După ce le vorbeam eu, ei nu mai spuneau nimic şi cuvântul meu cădea asupra lor picătură cu picătură.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251
Înapoi la index