Biblia

Căutare

15084 rezultate pentru: ci

• Ezdra 8:13 - Şi cei din urmă din fiii lui Adonicam, ale căror nume erau: Ielifelet, Ieiel şi Şemaia cu şaizeci de oameni.
• Ezdra 8:14 - Utai şi Zabud, din fiii lui Bigvai, cu şaptezeci de oameni.
• Ezdra 8:17 - Şi le-am dat acestora însărcinare către Ido, care era căpetenie în ţinutul Casifia, şi le-am pus în gura lor ce să grăiască cu Ido şi cu fraţii lui, şi cu cei încredinţaţi templului din ţinutul Casifia, ca să ne aducă slujitori pentru templul Dumnezeului nostru.
• Ezdra 8:19 - Şi ne-au mai adus pe Haşabia şi pe Isaia din fiii lui Merari, împreună cu fraţii lor şi cu fiii lor, douăzeci de oameni;
• Ezdra 8:20 - Şi dintre cei încredinţaţi templului pe care i-a dat David şi dregătorii lui în slujba leviţilor, ne-a adus două sute douăzeci de inşi; aceştia toţi erau numiţi pe nume.
• Ezdra 8:22 - Căci îmi fusese ruşine să cer de la rege oştire şi călăreţi, ca să ne păzească de vrăjmaşi în cale, că noi, când am grăit cu regele, am zis: "Mâna Dumnezeului nostru este binefăcătoare pentru toţi cei ce aleargă la El, iar asupra tuturor celor ce-L părăsesc este puterea Lui şi mânia Lui !"
• Ezdra 8:25 - Şi le-am dat lor cu cântarul aurul şi argintul şi vasele şi tot ce se dăruise pentru templul Dumnezeului nostru, ce dăruise regele şi sfetnicii lui şi dregătorii lui şi toţi Israeliţii care se aflau acolo.
• Ezdra 8:26 - Acestea le-am dat în mâna lor, cântărite: argint, şase sute cincizeci de talanţi, vase de argint, ca la o sută de talanţi, aur o sută de talanţi,
• Ezdra 8:27 - Cupe de aur, douăzeci, de o mie de drahme una, şi două vase de aramă din cea mai bună, lucitoare, care se preţuieşte ca şi aurul.
• Ezdra 8:35 - Şi cei veniţi din robie au adus ardere de tot Dumnezeului lui Israel, doisprezece viţei pentru tot Israelul, douăzeci şi şase de berbeci, şaptezeci şi şapte de miei şi doisprezece ţapi, jertfă pentru păcat; toate acestea le-au adus ardere de tot Domnului.
• Ezdra 8:36 - Şi am dat poruncile regelui satrapilor şi guvernatorilor de peste râu, şi aceştia au arătat cinste poporului şi templului lui Dumnezeu".
• Ezdra 9:1 - "După isprăvirea acestora, au venit la mine căpeteniile şi au zis: "Poporul lui Israel şi preoţii şi leviţii nu s-au deosebit de popoarele cele de alt neam şi de urâciunile lor, adică de Canaanei, Hetei, Ferezei, Iebusei, Amoniţi, Moabiţi, Egipteni şi Amorei,
• Ezdra 9:2 - Pentru că au luat pe fiicele acelora soţii pentru ei şi pentru feciorii lor şi s-a amestecat sămânţa cea sfântă cu popoarele cele de alt neam, ba încă mâna celor mai însemnaţi şi mai de frunte a fost cea dintâi în această nelegiuire".
• Ezdra 9:4 - Atunci s-au adunat la mine toţi cei ce se temeau de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina nelegiuirii celor veniţi din robie, şi eu am stat în întristare până la jertfa cea de seară.
• Ezdra 9:9 - Noi robi suntem, dar nici în robie nu ne-a părăsit pe noi Dumnezeul nostru şi a îndreptat El spre noi mila regilor Perşilor ca să ne lase să înviem, să zidim templu Dumnezeului nostru, să-l scoatem din dărâmăturile lui şi ne-a dat întărire în Iuda şi în Ierusalim.
• Ezdra 9:10 - Dar acum, după toate acestea, ce vom zice noi, Dumnezeul nostru ? Căci ne-am abătut de la poruncile Tale,
• Ezdra 9:11 - Pe care le-ai dat Tu prin prooroci, robii Tăi, şi ai zis: Pământul în care vă duceţi voi ca să-l stăpâniţi este pământ necurat, căci este spurcat de necurăţenia popoarelor celor de alt neam şi de urâciunile lor, cu care ele l-au umplut de la un capăt la altul.
• Ezdra 9:12 - Deci pe fetele voastre să nu le daţi după feciorii lor şi pe fetele lor să nu le luaţi pentru feciorii voştri şi pacea lor şi bunurile lor să nu le căutaţi în veci, ca să vă întăriţi şi să vă hrăniţi cu bunătăţile pământului aceluia şi să-l lăsaţi moştenire veşnică fiilor voştri.
• Ezdra 9:14 - Au doară iarăşi vom călca poruncile Tale şi vom intra în legătură de rudenie cu aceste popoare ticăloase ? Nu Te vei mânia Tu oare atâta, încât să ne stârpeşti şi să nu mai rămână nici unul şi să nu mai fie nici o izbăvire ?
• Ezdra 9:15 - Doamne Dumnezeul lui Israel, drept eşti Tu, pentru că am scăpat noi până în ziua de astăzi; şi iată noi şi astăzi suntem în nelegiuirile noastre; deci astfel fiind, n-ar trebui să stăm înaintea feţei Tale".
• Ezdra 10:3 - Să încheiem acum legământ cu Dumnezeul nostru că, după sfatul stăpânului meu şi al celor ce cinstesc poruncile Dumnezeului nostru, să dăm drumul tuturor femeilor şi copiilor născuţi cu ele, ca să fim după lege.
• Ezdra 10:4 - Scoală deci, că aceasta este treaba ta, îmbărbătează-te şi lucrează, că noi suntem cu tine".
• Ezdra 10:6 - Şi după ce s-a sculat, Ezdra s-a dus de la templul lui Dumnezeu la locuinţa lui Iohanan, fiul lui Eliaşib şi, ajungând acolo, n-a mâncat pâine, nici, apă n-a băut, căci plângea pentru nelegiuirea celor din robie.
• Ezdra 10:9 - Şi s-au adunat toii locuitorii Iudei şi ai ţinutului lui Veniamin la Ierusalim în trei zile. şi aceasta era în luna a noua, în ziua a douăzecea a lunii acesteia. Şi s-a aşezat tot poporul în piaţa de la templul lui Dumnezeu, tremurând atât pentru păcatul acesta, cât şi din pricina ploilor.
• Ezdra 10:12 - Şi răspunzând toată adunarea, a zis cu glas tare: "Cum zici tu, aşa vom face !
• Ezdra 10:14 - Deci să rămână căpeteniile noastre pentru întreaga obşte şi toţi cei din oraşele noastre care şi-au luat femei străine să vină aici la vremea hotărâtă şi împreună cu ei să vină şi căpeteniile fiecărui oraş şi judecătorii lui, până se va potoli de la noi mânia cea arzătoare a Dumnezeului nostru, care s-a pornit pentru păcatul acesta".
• Ezdra 10:15 - Atunci Ionatan, fiul lui Asael şi Iahzeia, fiul lui Ticva, au fost puşi pentru lucrul acesta; iar leviţii Meşulam şi Şabetai erau ajutoarele lor.
• Neemia 1:1 - Cuvintele lui Neemia, fiul lui Hacalia. "În luna Chislev, în anul al douăzecilea al regelui Artaxerxe, mi s-a întâmplat să fiu în capitala Suza.
• Neemia 1:2 - Atunci a venit din Iuda Hanani, unul din fraţii mei şi alţi câţiva oameni; şi i-am întrebat despre cei ee scăpaseră din robie şi rămăseseră în Iuda şi despre Ierusalim.
• Neemia 1:5 - "Doamne, Dumnezeule al cerurilor, Dumnezeul cel mare şi înfricoşător, Care păzeşti legământul Tău şi eşti milostiv cu cei ce Te iubesc şi păzesc poruncile Tale,
• Neemia 1:6 - Să fie urechile Tale cu luare-aminte şi ochii Tăi deschişi, ca să auzi rugăciunea robului Tău, cu care mă rog eu acum ziua şi noaptea înaintea Ta, pentru fiii lui Israel, robii Tăi, mărturisind păcatele fiilor lui Israel, cu care am păcătuit înaintea Ta şi eu şi casa tatălui meu.
• Neemia 1:7 - Noi Te-am mâniat şi n-am păzit poruncile, legile şi orânduielile pe care le-ai dat Tu lui Moise, robul Tău.
• Neemia 1:9 - Iar când vă veţi întoarce la Mine şi veţi păzi poruncile Mele şi le veţi împlini, atunci, de aţi fi izgoniţi chiar şi la marginea cerului, şi de acolo vă voi aduna şi vă voi aduce la locul pe care l-am ales, ca să-Mi pun numele Meu acolo".
• Neemia 1:11 - Rogu-Te dar, o, Doamne, să fie urechile Tale cu luare-aminte la rugăciunea robului Tău şi la rugăciunea robilor Tăi, cărora le place să se teamă de numele Tău, şi ajută robului Tău acum şi-i dă să dobândească milă la omul acesta. Căci eu eram paharnicul regelui".
• Neemia 2:1 - "În luna Nisan, în anul al douăzecilea al regelui Artaxerxe, având vinul în seama mea, am luat vin şi am dat regelui şi niciodată, mi se pare, nu m-am arătat trist înaintea lui.
• Neemia 2:3 - Şi m-am speriat straşnic şi am răspuns regelui: "în veci să trăiască regele ! Cum să nu fie tristă fata mea, când cetatea, casa mormintelor părinţilor mei, este pustiită şi porţile ei arse cu foc !"
• Neemia 2:5 - "De binevoieşte regele şi de are robul tău trecere la tine, atunci trimite-mă în Iuda, la cetatea unde sunt mormintele părinţilor mei, ca să o zidesc".
• Neemia 2:6 - Iar regele şi regina, care şedea lângă el, mi-au zis: "Cât timp are să dureze călătoria ta şi când ai să te întorci ?" Şi după ce am arătat cât timp am să lipsesc, regele a binevoit să mă trimită în Iuda.
• Neemia 2:12 - M-am sculat noaptea cu puţini oameni ai mei să cercetez cetatea. Nu spusesem însă nimănui ce-mi dăduse Dumnezeu în gând să fac pentru Ierusalim şi nu se afla acolo la mine nici o vită, decât numai aceea pe care încălecasem eu.
• Neemia 2:13 - Şi am ieşit atunci noaptea pe Poarta Văii şi m-am îndreptat spre izvorul Dragonului şi spre Poarta Gunoiului şi am cercetat zidurile Ierusalimului cele stricate şi porţile lui cele arse.
• Neemia 2:16 - Căpeteniile însă nu ştiau unde fusesem eu şi ce făcusem. Până atunci eu nu spusesem nimic nici Iudeilor, nici preoţilor, nici celor mai de seamă, nici căpeteniilor, nici celorlalţi care se îndeletniceau cu felurite lucrări.
• Neemia 2:17 - Atunci însă le-am zis: "Voi vedeţi în ce stare rea ne aflăm: Ierusalimul este dărâmat şi porţile lui mistuite de foc. Hai să zidim zidurile Ierusalimului şi nu vom mai fi de batjocură !"
• Neemia 2:18 - Şi le-am istorisit cum mâna binefăcătoare a lui Dumnezeu fusese peste mine şi cum mi-a vorbit regele. Atunci ei au zis: "Hai să zidim !" Şi s-au întărit ei în această hotărâre bună.
• Neemia 2:19 - Dar auzind despre aceasta, Sanbalat Horonitul, Tobie, robul amonit şi Gheşem Arabul au râs de noi şi cu dispreţ ne-au zis: "Ce v-aţi apucat să faceţi voi aici ? Nu cumva gândiţi să vă răzvrătiţi împotriva regelui ?"Dumnezeul cel ceresc ne va ajuta, le răspunsei eu. Noi, slujitorii Lui, ne vom apuca de zidit, iar voi n-aveţi nici parte, nici drept, nici pomenire în Ierusalim".
• Neemia 3:1 - "Atunci s-a ridicat Eliaşib, preotul cel mare, cu fraţii săi preoţi şi au zidit Poarta Oilor şi, punându-i canaturile, au sfinţit-o; tot ei au reparat şi zidul de la turnul Mea până la turnul Hananeel şi l-au sfinţit.
• Neemia 4:2 - Şi de faţă cu fraţii săi şi de faţă cu ostaşii samarineni a zis: "Ce fac aceşti Iudei neputincioşi ? Se poate oare să li se îngăduie aceasta ? Se poate oare să aducă jertfe ? Se poate oare să li se îngăduie aceasta ? Se poate oare să dezgroape pietrele din movilele de moloz şi încă arse ?"
• Neemia 4:5 - Şi nelegiuirile lor să nu le acoperi, nici păcatul lor să nu se şteargă înaintea feţei Tale, pentru că au amărât pe cei ce zideau !
• Neemia 4:9 - Atunci noi ne-am rugat Dumnezeului nostru şi am pus strajă, ca să ne păzească de ei ziua şi noaptea.
• Neemia 4:11 - Iar duşmanii noştri grăiau: "Nici n-au să afle, nici n-au să vadă nimic până când vom ajunge în mijlocul lor; îi vom ucide şi vom face să înceteze lucrul".
• Neemia 4:13 - Atunci în părţile de jos ale cetăţii, după ziduri, am aşezat poporul după seminţii, cu săbii şi cu lănci şi cu arcuri.