Biblia

Căutare

13351 rezultate pentru: Du

• Iov 27:9 - Aude oare Dumnezeu strigarea lui, când dă peste el vreo nenorocire ?
• Iov 27:10 - Este oare Cel Atotputernic desfătarea lui ? Cheamă el în toată vremea numele lui Dumnezeu ?
• Iov 27:11 - Voiesc să vă învăţ căile lui Dumnezeu şi ceea ce este în gândul Celui Atotputernic nu vreau să vă ascund.
• Iov 27:13 - Iată partea pe care Dumnezeu o păstrează celui rău şi moştenirea pe care asupritorii vor primi-o de la Cel Atotputernic.
• Iov 27:15 - Câţi mai scapă dintre ai lui vor muri de ciumă şi văduvele lor nu-i vor jeli.
• Iov 27:16 - Dacă adună bani mulţi ca nisipul şi grămădeşte veşminte multe ca noroiul,
• Iov 27:21 - Vântul de la răsărit l-a spulberat şi se duce; din locul de unde era îl spulberă.
• Iov 27:22 - Dumnezeu îl împovărează fără milă şi înaintea mâinii care îl pedepseşte el caută să fugă.
• Iov 28:22 - Adâncul şi moartea au zis: Noi am auzit vorbindu-se de ea.
• Iov 28:23 - Dumnezeu îi cunoaşte drumul şi numai El este Cel ce ştie locuinţa ei.
• Iov 28:28 - După aceea Dumnezeu a zis omului: Iată, frica de Dumnezeu, aceasta este înţelepciunea, iar în depărtarea de cel rău stă priceperea".
• Iov 29:2 - "O, dacă aş fi încă o dată ca în lunile de mai înainte, ca în zilele când Dumnezeu mă ocrotea,
• Iov 29:4 - De ce nu sunt încă o dată ca în zilele toamnei mele, când Dumnezeu ţinea parte cortului meu,
• Iov 29:8 - Tineretul, văzându-mă, se ascundea cu sfială, iar cei bătrâni se ridicau în picioare şi rămâneau aşa.
• Iov 29:12 - Fiindcă scăpam de pieire pe cel sărman care striga după ajutor şi pe orfanul fără sprijin.
• Iov 29:13 - Binecuvântările celui ce era gata să piară veneau asupră-mi şi umpleam de bucurie inima văduvei.
• Iov 29:22 - După ce le vorbeam eu, ei nu mai spuneau nimic şi cuvântul meu cădea asupra lor picătură cu picătură.
• Iov 29:25 - Le arătam care este dreapta cale şi stăteam mereu în fruntea lor, stăteam ca un împărat, între ostaşii săi şi, oriunde-i duceam, ei veneau după mine.
• Iov 30:2 - Ce aş fi făcut cu puterea braţelor lor, odată ce vlaga lor se dusese toată ?
• Iov 30:5 - Erau goniţi din mijlocul oamenilor şi după ei lumea urla ca după nişte hoţi.
• Iov 30:18 - Cu o putere năpraznică, Dumnezeu mă tine de haină şi mă strânge de gât ca gulerul cămăşii.
• Iov 30:23 - Ştiu foarte bine că Tu mă duci spre moarte şi la locul de întâlnire al tuturor muritorilor.
• Iov 30:25 - N-am plâns oare şi eu împreună cu cel care-şi ducea viaţa greu ? Sufletul meu n-avea milă de cel sărman ?
• Iov 30:28 - Am umblat înnegrit la faţă, dar nu de soare; m-am ridicat în adunare şi am strigat.
• Iov 31:2 - Şi care este partea pe care Dumnezeu o trimite din ceruri şi ce câştig hărăzeşte, din înălţime, Cel Atotputernic ?
• Iov 31:4 - Nu vede, oare, Dumnezeu căile mele şi nu numără El toţi paşii mei ?
• Iov 31:6 - Să mă cântărească în cumpăna dreptăţii şi Dumnezeu să cunoască neprihănirea mea.
• Iov 31:14 - Ce mă voi face eu; când Dumnezeu se va ridica şi ce răspuns Îi voi da, când va lua procesul în cercetare ?
• Iov 31:16 - Datu-m-am, oare, în lături, când săracul dorea ceva şi lăsat-am să se stingă de plânsete ochii văduvelor ?
• Iov 31:18 - Dimpotrivă, din tinereţile mele, am crescut pe orfan ca un tată şi de la naştere, am călăuzit pe văduvă.
• Iov 31:23 - Dar eu mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu şi înaintea măreţiei Lui nu puteam să stau.
• Iov 31:27 - A fost inima mea amăgită în taină şi am dus eu mâna la gură, ca s-o sărut ?
• Iov 31:28 - Şi aceasta ar fi fost o mare fărădelege, fiindcă aş fi tăgăduit pe Dumnezeul cel Preaînalt.
• Iov 31:29 - M-am bucurat eu de nenorocirea duşmanului meu şi am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el ?
• Iov 31:30 - Eu n-am îngăduit limbii mele să greşească şi să ceară moartea duşmanului, blestemându-l.
• Iov 32:2 - Atunci se aprinse de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. Şi mânia lui se aprinse împotriva lui Iov, fiindcă el pretindea că este drept înaintea lui Dumnezeu,
• Iov 32:6 - Şi aşa Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a început a vorbi şi a zis: "Eu sunt tânăr şi voi sunteţi bătrâni, de aceea m-am sfiit şi m-am temut să vă dau pe faţă gândul meu.
• Iov 32:8 - Dar duhul din om şi suflarea Celui Atotputernic dau priceperea.
• Iov 32:13 - De aceea să nu ziceţi: Noi am găsit înţelepciunea şi Dumnezeu ne dă învăţătura, iar nu un om.
• Iov 32:18 - Căci sunt plin de cuvinte până în gât şi duhul meu lăuntric îmi dă zor.
• Iov 32:19 - Iată că cugetul meu în mine este ca un vin care n-are pe unde să răsufle, ca un vin care sparge nişte burdufuri noi.
• Iov 33:4 - Duhul lui Dumnezeu este Cel ce m-a făcut şi suflarea Celui Atotputernic este dătătoarea vieţii mele.
• Iov 33:6 - Înaintea lui Dumnezeu eu sunt la fel cu tine şi eu ca şi tine am fost frământat din lut,
• Iov 33:10 - Dar iată că Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea şi mă socoteşte ca un vrăjmaş al Lui.
• Iov 33:12 - Dar aici îţi voi răspunde că tu n-ai dreptate, fiindcă Dumnezeu este mai mare decât omul.
• Iov 33:14 - Vezi că Dumnezeu vorbeşte când într-un fel, când într-alt fel, dar omul nu ia aminte.
• Iov 33:19 - De aceea, prin durere, omul este mustrat în patul lui şi oasele lui sunt zguduite de un cutremur neîntrerupt.
• Iov 33:21 - Carnea după el se prăpădeşte şi piere şi oasele lui, până acum nevăzute, îi ies prin piele.
• Iov 33:24 - Dumnezeu Se milostiveşte de el şi zice îngerului: "Izbăveşte-l ca să nu cadă în prăpastie; am găsit pentru sufletul lui preţul de răscumpărare !"
• Iov 33:26 - El se roagă lui Dumnezeu şi Dumnezeu îi arată bunătatea Sa şi-i îngăduie să vadă faţa Sa cu mare bucurie şi astfel îi dă omului iertarea Sa.