Biblia

Căutare

9016 rezultate pentru: aţa

• Daniel 12:2 - Şi mulţi dintre cei care dorm în ţărâna pământului se vor scula, unii la viaţă veşnică, iar alţii spre ocară şi ruşine veşnică.
• Daniel 12:5 - Şi eu, Daniel, m-am uitat, şi iată alţi doi bărbaţi stând în picioare, unul pe un mal al fluviului, iar altul pe celălalt mal al fluviului.
• Daniel 12:7 - Şi am ascultat pe bărbatul cel îmbrăcat în veşminte de in care stătea deasupra apelor fluviului şi el şi-a ridicat dreapta şi stânga lui către ceruri şi a jurat pe Cel ce este viu în veci: "Va mai ţine o vreme; vremuri şi jumătate de vreme, iar când se va isprăvi de sfărâmat puterea poporului celui sfânt, atunci vor lua sfârşit toate acestea".
• Osea 1:2 - Începutul cuvântului Domnului către Osea. Şi a grăit Domnul către Osea: "Ia-ţi de nevastă o femeie desfrânată şi să ai copii de desfrânată ! Căci iată a desfrânat pământul lui Israel, abătându-se de la Domnul".
• Osea 1:3 - Atunci s-a dus el şi şi-a luat de soţie pe Gomer, fiica lui Diblaim, şi ea a rămas însărcinată şi i-a născut un fiu.
• Osea 1:4 - Şi a zis Domnul către acesta: "Pune-i numele Izreel ! Căci iată puţină vreme mai este şi Eu voi răzbuna vărsările de sânge ale lui Israel asupra casei lui Iehu şi voi sfârşi regatul casei lui Israel.
• Osea 1:6 - Şi ea a rămas însărcinată şi a mai născut o fiică. Şi i-a zis atunci Domnul: "Pune-i numele Lo-Ruhama (Cea neiubită), căci de acum încolo nu voi mai avea milă de casa lui Israel, ca să-i iert păcatele.
• Osea 1:8 - Şi ea a înţărcat pe Lo-Ruhama şi a rămas însărcinată şi a născut încă un fiu.
• Osea 2:6 - Nu voi avea milă de fiii ei - că ei sunt copii de desfrânată -
• Osea 2:8 - Pentru aceasta iată că-i voi astupa drumul său cu mărăcini, voi ridica zid, ca ea să nu-şi mai găsească cărările sale.
• Osea 2:13 - Şi voi face să încetez toate desfătările ei, sărbătorile şi lunile noi şi zilele de odihnă şi toate prăznuirile ei.
• Osea 2:16 - Pentru aceasta, iată Eu o voi atrage şi o voi duce în pustiu şi voi vorbi inimii ei;
• Osea 2:21 - Şi te voi logodi cu Mine pe vecie şi te voi logodi Mie după dreptate şi bunăcuviinţă întru bunătate şi dragoste;
• Osea 3:1 - Şi a zis Domnul către mine: "Du-te iarăşi şi iubeşte o femeie îndrăgită de un prieten, şi totuşi desfrânată, aşa precum Domnul iubeşte pe fiii lui Israel, deşi ei se întorc spre dumnezei străini şi iubesc turtele de struguri".
• Osea 3:3 - Şi i-am zis: "Zile fără număr vei sta aşa, nu vei desfrâna şi nu vei fi a nici unui bărbat, şi Eu voi face asemenea faţă de tine".
• Osea 3:5 - După aceasta, fiii lui Israel se vor întoarce la credinţă şi vor căuta pe Domnul Dumnezeul lor, şi pe David, împăratul lor, iar la sfârşitul zilelor celor de pe urmă se vor apropia cu înfricoşare de Domnul şi de bunătatea Lui.
• Osea 4:1 - Ascultaţi cuvântul Domnului, voi, copii ai lui Israel, că Domnul stă la judecată cu locuitorii pământului,
• Osea 4:7 - Cu cât s-au înmulţit, cu atât au păcătuit împotriva Mea; cinstea lor au schimbat-o în ruşine.
• Osea 4:12 - Poporul Meu întreabă o bucată de lemn şi toiagul lui îi vesteşte viitorul, că un duh de desfrânare i-a făcut să rătăcească şi au săvârşit destrăbălări, depărtându-se de Dumnezeul lor;
• Osea 5:3 - Iată Eu cunosc Efraimul, iar Israelul nu se poate ascunde de Mine că tu, Efraime, chiar acum ai săvârşit fapte de ocară şi Israelul s-a întinat cu spurcăciuni.
• Osea 5:5 - Trufia lui Israel mărturiseşte pe faţă împotriva lui; Israel şi Efraim se vor prăbuşi din pricina fărădelegilor lor, de asemenea şi Iuda va cădea cu ei.
• Osea 5:10 - Căpeteniile lui Iuda. au fost ca unii care schimbă piatra de hotar; peste ei voi vărsa ca apa întărâtarea Mea !
• Osea 5:14 - Căci Eu sunt ca un leu faţă de Efraim şi ca un pui de leu faţă de casa lui Iuda. Eu, Eu sfâşii şi Mă duc şi nimeni nu poate să-i scape din mâna Mea.
• Osea 5:15 - Mă duc să nu Mă mai întorc la locul Meu, până ce nu se vor căi şi-Mi vor căuta faţa Mea. Întru strâmtorarea lor ei umblă după Mine, zicând:
• Osea 6:2 - Şi după două zile din nou ne va da viaţă, iar în ziua a treia ne va ridica iarăşi şi vom trăi în faţa Lui.
• Osea 6:4 - Ce să-ţi fac ţie, Efraime ? Ce să-ţi fac ţie, Israele, fiindcă dragostea ta se risipeşte ca norii de dimineaţă, ca roua care se ia de timpuriu ?
• Osea 6:5 - Pentru aceasta i-am prăbuşit prin cuvântul profeţilor, i-am ucis prin graiul gurii Mele, iar judecata Mea s-a înălţat ca soarele.
• Osea 6:9 - Ca şi tâlharii din locuri ascunse, o ceată de preoţi săvârşesc ucideri pe drumul spre Sichem - ei au făcut lucruri de ocară.
• Osea 7:1 - Când am voit să tămăduiesc pe Israel, atunci s-au dat pe faţă păcatele lui Efraim şi ticăloşiile Samariei, că toţi laolaltă săvârşesc fărădelegi: tâlharii intră prin case, hoţii pradă la drumul mare.
• Osea 7:6 - Toată noaptea mânia lor stă potolită, iar dimineaţa arde ca văpaia focului.
• Osea 7:14 - Şi nu strigă către Mine din toată inima lor, ci se tânguiesc pentru jertfelnicele lor. Ei se iau la harţă pentru grâu şi pentru must, şi îşi întorc privirea de la Mine.
• Osea 9:6 - Iată ei au plecat din pricina pustiirii; Egiptul îi va primi, Memfisul îi va îngropa ! Odoarele lor scumpe de argint le va moşteni urzica, şi mărăcinii vor năpădi corturile lor.
• Osea 9:7 - Sosit-au zilele de pedeapsă, venit-au zilele de răsplată. Israel strigă: "Profetul este un nebun, omul insuflat aiurează !" Da, desigur, din pricina mărimii nelegiuirii tale, din pricina mărimii răzvrătirii tale.
• Osea 9:17 - Dumnezeul meu îi va arunca de la Sine, că nu au ascultat de El. Să rătăcească printre neamuri !
• Osea 10:1 - Israel a fost o vie mănoasă, care dădea rod din belşug. Cu cât avea mai mult rod, cu atât sporeau altarele sale; cu cit era mai bogată ţara, cu atât se înălţau mai multe pietre de aducere aminte.
• Osea 10:2 - Inima lui era făţarnică; să-şi ispăşească păcatul ! El singur va doborî altarele sale, va sfărâma pietrele de aducere aminte.
• Osea 10:4 - Ei spun vorbe deşarte, jură strâmb, încheie legăminte şi prefac dreptatea în otravă; judecata va creşte pe brazdele câmpului !
• Osea 10:11 - Şi Efraim este o junincă învăţată la jug, căreia îi plăcea să treiere grâul pe arie. Dar Eu am pus jug pe gâtul ei frumos; am înjugat pe Efraim, Iuda va ara pământul, Iacov va trage grapa.
• Osea 11:2 - Cu cât Eu îi chemam, cu atât fugeau de dinaintea Mea şi jertfeau baalilor şi aduceau tămâieri chipurilor cioplite de idoli.
• Osea 11:3 - Şi Eu învăţam pe cei din Efraim să meargă în picioare şi-i luam în braţe, dar ei n-au înţeles, cu toate că Eu îi îngrijeam ca pe copii,
• Osea 12:15 - Efraim însă a întărâtat urgia Lui. Vărsările de sânge le va aduce Domnul asupra lui şi va prăvăli peste el batjocura lui.
• Osea 13:3 - Din această pricină să ajungă ca norii cei de dimineaţă, ca roua care se ia de cu vreme, ca pleava pe care o mătură vântul de pe arie şi ca fumul care iese printre gratii.
• Osea 13:6 - Dar cu cât ei aveau păşune, cu atât mâncau mai mult, iar după ce se săturau, inima lor se semeţea. Pentru aceasta ei M-au uitat.
• Osea 13:12 - Fărădelegea lui Efraim este bine păstrată şi păcatul lui este pus la o parte.
• Osea 14:5 - Tămădui-voi urmele căderii lor de la credinţă, îi voi iubi din toată inima Mea, căci mânia Mea s-a depărtat ţie la ei.
• Osea 14:10 - O, de ar fi cineva înţelept ca să priceapă aceasta şi ager ca să poată pătrunde cuvântul cel adânc ! Căile Domnului sunt căi drepte ! Cei drepţi merg pe ele în bună pace, iar cei nelegiuiţi se poticnesc şi cad.
• Ioil 2:1 - Sunaţi din trâmbiţă în Sion, strigaţi din răsputeri în muntele cel sfânt al Meu, ca să se cutremure toţi locuitorii ţării ! Căci vine ziua Domnului; iată ea este aproape;
• Ioil 2:2 - O zi de întuneric şi de beznă, zi cu nori şi cu negură deasă. Precum zorile se revarsă pe deasupra munţilor, tot aşa dă năvală un popor numeros şi puternic, cum n-a mai fost niciodată şi cum nu va mai fi după el până în anii vremurilor celor mai îndepărtate.
• Ioil 2:3 - Înaintea lui merge mistuind focul, iar după el arde văpaia. Pământul este înaintea lui ca grădina raiului, iar după trecerea lui, pustiu înfricoşător, căci nimic nu scapă din faţa lui.
• Ioil 2:5 - Se aud ca un duruit de care de război, care se avântă în goană pe creştetul munţilor, ca pârâitul flăcărilor care mistuie o mirişte, ca o oştire puternică aşezată în linie de bătaie.