Biblia

Căutare

6116 rezultate pentru: Li

• Solomon 16:5 - Iar când a venit peste ei înfricoşata mânie a fiarelor şi se prăpădeau muşcaţi de şerpii cei cumpliţi, aprinderea Ta n-a ţinut până la urmă.
• Solomon 16:12 - Nici iarbă de leac, nici alifie nu i-a vindecat, ci cuvântul Tău, Doamne, cel ce toate le vindecă.
• Solomon 17:6 - Câteodată li se arăta o învâlvorare înspăimântătoare care se aprindea de la sine şi, zguduiţi de această vedenie, cu pricină necunoscută, socoteau arătările şi mai grozave încă.
• Solomon 17:8 - Ei care ziceau că pot să gonească din inima bolnavă spaimele şi tulburările, chiar ei zăceau acum plini de ruşinoasă spaimă.
• Solomon 17:10 - Fiindcă răutatea inimii este plină de temere, ca una ce se ştie vinovată şi mustrată ea de sine însăşi; ea îşi vede mărită nenorocirea,
• Solomon 17:13 - Iar ei - în noaptea aceea când li se tăiaseră orice puteri şi care venise peste ei din iadul priponit - dormind de-a valma,
• Solomon 17:18 - Şi bubuitul stâncilor care se prăvălesc şi fuga nevăzută a animalelor săritoare şi răcnetul fiarelor cumplite şi sunetul care se frânge şi se răsfrânge în peşterile munţilor - acestea toate îi făceau să-şi dea duhul de frică.
• Solomon 18:3 - În loc de întuneric, ai dat cuvioşilor Tăi stâlp de foc arzător, care să-i călăuzească în acea călătorie necunoscută; soare nevătămător le-ai dat în drumul lor cel plin de slavă.
• Solomon 18:4 - Vrednici erau Egiptenii să fie lipsiţi de lumină şi să fie închişi în întuneric, ca unii care ţineau închişi pe fiii Tăi, aceia prin care trebuia să se dea veacului nestricăcioasa lumină a legii Tale.
• Solomon 18:12 - Toţi deopotrivă aveau morţi fără de număr, dar din acelaşi soi de moarte, şi cei ce rămăseseră în viaţă nu puteau face faţă cu înmormântările, de vreme ce într-o clipă tot ce era mai de seamă în neamul lor pierise.
• Solomon 18:14 - Căci, pe când lina tăcere stăpânea peste toate şi noaptea cu repedea ei curgere ajunsese la calea jumătate,
• Solomon 18:15 - Cuvântul Tău cel atotputernic a purces din înaltul cer şi din scaunele împărăteşti, ca un cumplit războinic, în mijlocul acelui pământ hotărât pieirii,
• Solomon 18:17 - Atunci pe loc, vedeniile unor visuri groaznice îi tulburară şi spaime neaşteptate au năvălit asupra lor.
• Solomon 18:18 - Azvârliţi încoace şi încolo pe pământ şi pe jumătate morţi, ei dădeau pe faţă pricina pentru care mureau.
• Solomon 18:23 - Când morţii, căzuţi unii peste alţii, au ajuns grămezi, el a stat la mijloc, a potolit mânia şi a închis pieirii calea care ducea spre cei vii.
• Solomon 19:3 - Cu adevărat, când nu isprăviseră de jelit pe morţii lor şi plângeau încă la mormintele celor ucişi, un alt gând nebunesc le-a venit şi au început, ca pe nişte fugari, să urmărească pe aceia pe care îi grăbiseră cu rugăminţi să plece de la ei.
• Solomon 19:4 - La aceasta îi trăgea pedeapsa de care erau vrednici, şi despre cele mai înainte întâmplate nu mai aveau ţinere de minte, ca să se împlinească şi ceea ce mai lipsea din urgiile suferite de ei;
• Solomon 19:11 - Şi mai pe urmă, au văzut o nouă odrăslire de păsări, când, fiind purtaţi de poftă, ei au cerut mâncăruri de desfătare.
• Solomon 19:12 - Şi, spre împlinirea dorinţii lor, nor de prepeliţe s-a ridicat dinspre mare;
• Solomon 19:16 - Pe când aceştia au primit poporul Tău cu bucurie, iar după ce l-au făcut părtaş la aceleaşi drepturi ca şi ei, l-au asuprit cu cumplite necazuri.
• Ecclesiasticul 1:10 - Frica Domnului este mărire şi laudă şi veselie şi cunună de bucurie.
• Ecclesiasticul 1:11 - Frica Domnului va desfăta inima şi va da veselie şi bucurie şi lungime de zile.
• Ecclesiasticul 1:14 - Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi cu cei credincioşi ea se formează o dată în sânul mamei. Între oameni ea şi-a pus temelie veşnică şi seminţiei lor se încredinţează.
• Ecclesiasticul 1:15 - Deplinătatea înţelepciunii este a se teme de Domnul, şi ea îi adapă din roadele sale.
• Ecclesiasticul 1:22 - Până la o vreme va suferi cel îndelung-răbdător, după aceea îi va răsări veselie.
• Ecclesiasticul 1:31 - Pentru că nu te-ai apropiat cu inimă curată de frica Domnului, şi inima ta este plină de vicleşug.
• Ecclesiasticul 2:3 - Lipeşte-te de Domnul şi nu te depărta, ca să fii înălţat la sfârşitul vieţii.
• Ecclesiasticul 2:9 - Cei ce vă temeţi de Domnul, nădăjduiţi în cele bune şi în veselia veacului şi a milei.
• Ecclesiasticul 2:17 - Că cei ce se tem de Domnul vor căuta bunăvoinţa Lui, şi cei ce-L iubesc pe El vor împlini legea.
• Ecclesiasticul 3:5 - Cel care cinsteşte pe tată se va veseli de fii şi în ziua rugăciunii sale va fi auzit.
• Ecclesiasticul 3:9 - Că binecuvântarea tatălui întăreşte casele fiilor, iar blestemul mamei le dărâmă până în temelie.
• Ecclesiasticul 3:16 - Ca un hulitor este cel care părăseşte pe tată şi blestemat de Domnul este cel care mânie pe mama sa.
• Ecclesiasticul 3:26 - Inima îndărătnică se va împovăra cu osteneli şi cel păcătos va adăuga păcate peste păcate.
• Ecclesiasticul 4:1 - Fiule, să nu laşi pe cel sărac lipsit de hrană şi ochii celor nevoiaşi nu-i face să aştepte.
• Ecclesiasticul 4:2 - Sufletul flămând să nu-l întristezi şi să nu urgiseşti pe om când are lipsă.
• Ecclesiasticul 4:3 - Inima necăjită nu o tulbura şi nu întârzia a da celui lipsit.
• Ecclesiasticul 4:5 - De la cel în lipsă nu-ţi întoarce ochiul şi nu da loc omului să te blesteme.
• Ecclesiasticul 4:13 - Cel care o iubeşte, iubeşte viaţa şi cei care se scoală pentru ea dis-de-dimineaţă se vor umple de veselie.
• Ecclesiasticul 4:20 - Şi iarăşi se va întoarce drept la el şi-l va veseli şi îi va descoperi lui cele ascunse ale sale.
• Ecclesiasticul 4:26 - Că din cuvânt se cunoaşte înţelepciunea şi din graiurile limbii învăţătura.
• Ecclesiasticul 4:27 - Nu grăi împotriva adevărului, ci ruşinează-te de lipsa ta de învăţătură.
• Ecclesiasticul 4:29 - Nu te supune omului nebun şi nu măguli faţa celui puternic.
• Ecclesiasticul 4:31 - Nu fi aspru cu limba ta şi leneş în lucrurile tale.
• Ecclesiasticul 5:2 - Nu urma dorinţelor şi tăriei tale, ca să umbli în poftele inimii tale.
• Ecclesiasticul 5:11 - Nu vântura la orice vânt şi nu umbla pe orice cale; aşa este păcătosul cel cu două limbi.
• Ecclesiasticul 5:15 - Mărirea şi batjocura sunt în vorbă şi limba omului îi face să cadă.
• Ecclesiasticul 5:16 - Să nu te chemi bârfitor şi cu limba ta nu vicleni.
• Ecclesiasticul 5:17 - Că peste fur este ruşine şi o grea ocară peste cel cu două limbi.
• Ecclesiasticul 6:1 - Să nu te faci vrăjmaş în loc de prieten, că numele rău ruşine şi ocară va moşteni; aşa este păcătosul cel cu două limbi.
• Ecclesiasticul 6:5 - Graiul dulce înmulţeşte pe prieteni şi limba cea binegrăitoare îndatorează, deseori, la răspunsuri binevoitoare.