Biblia

Căutare

11888 rezultate pentru: Ele

• Ecclesiastul 1:5 - Soarele răsare, soarele apune şi zoreşte către locul lui ca să răsară iarăşi.
• Ecclesiastul 1:7 - Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, căci ele se întorc din nou la locul din care au plecat.
• Ecclesiastul 1:12 - Eu Ecclesiastul am fost regele lui Israel în Ierusalim.
• Ecclesiastul 1:13 - Şi m-am sârguit în inima mea să cercetez şi să iau aminte cu înţelepciune la tot ceea ce se petrece sub cer. Acesta este un chin cumplit pe care Dumnezeu l-a dat fiilor oamenilor, ca să se chinuiască întru el.
• Ecclesiastul 1:16 - Grăit-am în inima mea: Cu adevărat am adunat şi am strâns înţelepciune - mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim căci inima mea a avut cu belşug înţelepciune şi ştiind.
• Ecclesiastul 1:17 - Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt,
• Ecclesiastul 1:18 - Că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa.
• Ecclesiastul 2:1 - Grăiam inimii mele: "Vino să te ispitesc cu veselia şi să te fac să guşti plăcerea !" Şi iată că şi aceasta este deşertăciune.
• Ecclesiastul 2:3 - Am cugetat apoi în inima mea, să desfătez trupul meu cu vin - pe când cugetul meu umbla după înţelepciune şi cerceta nebunia - până ce voi vedea ceea ce este bun pentru fiii oamenilor să facă sub cer în vremea vieţii lor.
• Ecclesiastul 2:5 - Am făcut grădini şi parcuri şi am sădit în ele tot felul de pomi roditori;
• Ecclesiastul 2:6 - Mi-am făcut iazuri, ca să pot uda din ele o dumbravă unde creşteau copacii;
• Ecclesiastul 2:9 - Am fost mare şi am întrecut pe toţi cei ce au trăit înaintea mea în Ierusalim şi înţelepciunea a rămas cu mine.
• Ecclesiastul 2:11 - Apoi m-am uitat cu luare aminte la toate lucrurile pe care le-au făcut mâinile mele şi la truda cu care m-am trudit ca să le săvârşesc şi iată, totul este deşertăciune şi vânare de vânt şi fără nici un folos sub soare.
• Ecclesiastul 2:12 - Şi mi-am întors privirea să văd înţelepciunea, nebunia şi prostia. Căci ce poate să facă un om de rând peste ceea ce a făcut un rege ?
• Ecclesiastul 2:13 - Atunci m-am încredinţat că înţelepciunea are întâietate asupra nebuniei tot atât cât are lumina asupra întunericului.
• Ecclesiastul 2:14 - Înţeleptul are ochii în cap, iar nebunul merge întru întuneric. Dar am cunoscut şi eu că aceeaşi soartă vor avea toţi.
• Ecclesiastul 2:15 - Deci am zis în inima mea: "Aceeaşi soartă ca şi cel nebun avea-voi şi eu; atunci la ce îmi foloseşte înţelepciunea ?" Şi am zis în mintea mea că şi aceasta este deşertăciune.
• Ecclesiastul 2:16 - Căci pomenirea celui înţelept ca şi a celui nebun nu este veşnică, fiindcă în zilele ce vor veni amândoi vor fi uitaţi; atunci înţeleptul moare ca şi nebunul.
• Ecclesiastul 2:17 - Drept aceea am urât viaţa, căci rele sunt cele ce se fac sub soare; şi totul este deşertăciune şi vânare de vânt.
• Ecclesiastul 2:19 - Şi cine ştie dacă el va fi înţelept sau nebun ! Şi el va face ce va găsi cu cale din tot lucrul cu care m-am trudit şi m-am chibzuit sub soare ! Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 2:21 - Căci un om care a pus în lucrul lui înţelepciune şi ştiinţă şi a avut izbândă, îl împarte cu cel care n-a lucrat. Şi aceasta aste deşertăciune şi un rău nespus de mare.
• Ecclesiastul 2:23 - Toate zilele lui nu sunt decât suferinţă şi îndeletnicirea lui nu-i decât necaz; nici chiar noaptea n-are odihnă inima lui. Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 2:26 - Omului care este bun înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu îi dă înţelepciune, ştiinţă şi bucurie, iar păcătosului îi dă sarcina să adune şi să strângă pentru a da celui ce este bun în faţa lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi vinare de vânt !
• Ecclesiastul 3:1 - Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer.
• Ecclesiastul 3:4 - Vreme este să plângi şi vreme să râzi; vreme este să jeleşti şi vreme să dănţuieşti.
• Ecclesiastul 3:11 - Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.
• Ecclesiastul 3:16 - Dar am mai văzut sub soare că în locul dreptăţii este fărădelegea şi în locul celui cucernic, cel nelegiuit.
• Ecclesiastul 3:17 - Şi am gândit în inima mea: "Dumnezeu va judeca pe cel drept ca şi pe cel nelegiuit", căci este vreme pentru orice punere la cale şi pentru orice faptă.
• Ecclesiastul 4:3 - Iar mai fericit şi decât unii şi decât alţii este cel ce n-a venit pe lume, cel care n-a văzut faptele cele rele care se săvârşesc sub soare.
• Ecclesiastul 4:8 - Este câte un om care este stingher şi care nu are nici copil, nici frate şi totuşi lucrul nu-l mai sfârşeşte şi ochii lui nu se mai satură de bogăţie. Dar vine o vreme când zice: "Pentru cine m-am trudit şi am lipsit sufletul meu de traiul cel bun ?" Şi aceasta este deşertăciune şi rea îndeletnicire.
• Ecclesiastul 4:13 - Mai de preţ este un copil sărman şi înţelept decât un rege bătrân şi nebun, care nu mai este în stare să asculte de sfaturi;
• Ecclesiastul 4:17 - Ia seama la picioarele tale când te duci în templul Domnului. Dacă te apropii să asculţi este mai bine, decât să aduci jertfa nebunilor, căci ei nu ştiu decât să facă rău.
• Ecclesiastul 5:1 - Nu te grăbi să deschizi gura ta şi inima ta să nu se pripească să scoată o vorbă înaintea lui Dumnezeu, că Dumnezeu este în ceruri, iar tu pe pământ; pentru aceasta să fie cuvintele tale puţine.
• Ecclesiastul 5:2 - Visurile vin din multele griji, iar glasul celui nebun din mulţimea de vorbe.
• Ecclesiastul 5:6 - Căci din mulţimea grijilor se nasc visele şi deşertăciunile din prea multe cuvinte. De aceea, teme-te de Dumnezeu !
• Ecclesiastul 5:14 - Precum a ieşit din pântecele maicii sale, gol se va duce, aşa cum a venit, şi pentru munca lui el nu va primi nimic, ca să poată lua în mâna lui.
• Ecclesiastul 5:19 - Căci el nu se gândeşte prea mult la zilele vieţii lui, fiindcă Dumnezeu îl sine prins cu bucuria inimii lui.
• Ecclesiastul 6:2 - Omului căruia Dumnezeu i-a dat averi şi bunuri, iar sufletului lui nu-i lipseşte nimic din ceea ce ar putea să dorească, Dumnezeu nu-i îngăduie însă să se bucure de ele, ci un străin le va mânca. Iată o deşertăciune şi un rău nespus de mare !
• Ecclesiastul 6:3 - Dacă un om ar fi să aibă o sută de fii şi să trăiască mulţi ani şi numeroase să fie zilele anilor săi, dacă nu s-a săturat sufletul lui de bine şi el nu are loc de îngropare zic: "Chiar şi fătul lepădat e mai fericit decât el !"
• Ecclesiastul 6:4 - A venit în zadar şi se duce în întuneric şi în întuneric numele lui va fi învăluit;
• Ecclesiastul 6:5 - Nici n-a văzut, nici n-a cunoscut soarele, şi fătul lepădat a avut mai multă odihnă decât omul acesta.
• Ecclesiastul 6:8 - Căci ce are înţeleptul mai mult decât nebunul ? Ce folos are săracul care ştie să se poarte înaintea celor vii ?
• Ecclesiastul 6:10 - La tot ce îşi ia fiinţă i s-a hotărât numele de mai înainte; se ştie ce va fi omul; el nu poate să intre în pricină cu cel ce este mai tare decât el.
• Ecclesiastul 7:1 - Mai de preţ este un nume bun decât untdelemnul cel binemirositor şi ziua morţii decât ziua naşterii.
• Ecclesiastul 7:4 - Inima celor înţelepţi este în casa cea cu tânguire, iar inima celor nebuni în casa veseliei.
• Ecclesiastul 7:5 - Mai degrabă să auzi certarea unui înţelept, decât să asculţi cântecul celor nebuni;
• Ecclesiastul 7:7 - Căci asuprirea poate să facă nebun pe un înţelept, şi mita strică inima.
• Ecclesiastul 7:10 - Nu spune niciodată: "Cum se face că zilele cele de altădată au fost mai bune decât acestea ?" Căci nu din înţelepciune întrebi una ca aceasta.
• Ecclesiastul 7:11 - Înţelepciunea este tot atât ţie bună ca şi o moştenire de folos celor ce văd soarele,
• Ecclesiastul 7:12 - Că aşa este ocrotirea înţelepciunii şi a banului; dar folosul ştiinţei este că înţelepciunea ţine cu viaţă pe stăpânul ei.