Biblia

Căutare

7108 rezultate pentru: Cât

• Tobit 2:3 - Şi a venit el şi a zis: "Tată, unul din neamul nostru este sugrumat şi aruncat în piaţă".
• Tobit 2:5 - Şi apoi, întorcându-mă, m-am spălat şi mi-am mâncat pâinea cu întristare.
• Tobit 2:9 - Şi chiar în noaptea aceea, după ce m-am întors de la înmormântare, fiind necurat, m-am culcat să dorm afară lingă zidul curţii, cu faţa descoperită.
• Tobit 3:2 - "Drept eşti Tu, Doamne, şi toate lucrurile Tale sunt drepte şi căile Tale sunt milă şi adevăr, şi Tu eşti judecătorul lumii !
• Tobit 3:3 - Adu-ţi aminte de mine şi caută spre mine şi nu mă pedepsi pentru păcatele mele şi pentru greşelile mele şi ale părinţilor mei. Căci noi am păcătuit înaintea Ta !
• Tobit 3:4 - Şi am călcat poruncile Tale, şi Tu ne-ai dat spre jaf la robie şi la moarte, ca să fim pildă de batjocură şi de ocară la toate popoarele printre care Tu ne-ai risipit !
• Tobit 3:5 - Şi acum toate hotărârile Tale sunt drepte, când Tu faci cu mine după păcatele mele şi după păcatele părinţilor mei, pentru că n-am împlinit poruncile Tale şi n-am umblat întru adevăr înaintea Ta.
• Tobit 3:6 - Fă deci cu mine ceea ce binevoieşti ! Porunceşte să mi se ia duhul, ca să mă desfac şi să mă întorc în pământ, fiindcă mi-e mai bine să mor decât să trăiesc, căci mi s-au făcut învinuiri nedrepte şi sunt cumplit de amărât ! Porunceşte să fiu scăpat de această povară în locaşul de veci, şi nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine !"
• Tobit 3:12 - Şi acum către Tine, Doamne, îmi întorc ochii şi faţa mea şi mă rog.
• Tobit 4:13 - Aşadar, fiule, să iubeşti pe fraţii tăi, şi să nu te mândreşti în inima ta faţă de fraţii tăi şi faţă de fiii şi fiicele poporului tău, încât să nu-ţi iei femeie de la ei, pentru că din mândrie izvorăşte pieire şi mare neorânduire, iar din lene, sărăcie şi lipsă mare, căci lenea este mama foamei.
• Tobit 4:16 - Dă celui flămând din pâinea ta şi celui gol din hainele tale. Din toate câte ai din belşug, fă milostenie, şi să nu-i pară rău ochiului tău când vei face milostenie !
• Tobit 4:17 - Fii darnic cu pâinea şi cu vinul tău la mormântul celor drepţi, dar păcătoşilor să nu dai !
• Tobit 4:20 - Şi acum îţi descopăr că am dat zece talanţi de argint în păstrarea lui Gabael, fiul lui Gabri, din Ragheşul Mediei. Nu te teme, fiule, că am sărăcit ! Tu ai o mare bogăţie, dacă te vei teme de Domnul şi, îndepărtându-te de orice păcat, vei face cele plăcute înaintea Lui".
• Tobit 5:9 - Şi a venit el şi a zis către tatăl său: "Iată, mi-am găsit tovarăş !" Iar tatăl a zis: "Cheamă-l la mine, ca să aflu din ce seminţie este el şi dacă este om de încredere ca să meargă cu tine".
• Tobit 5:12 - Şi îngerul a răspuns: "Seminţie şi neam cauţi tu sau simbriaş, care să întovărăşească pe fiul tău ?" Iar Tobit a zis către el: "Frate, vreau să-ţi ştiu neamul şi numele tău !"
• Tobit 5:17 - Şi aşa s-au înţeles. Atunci tatăl a zis către Tobie: "Fii gata de drum şi plecaţi cu bine". Şi fiul său a pregătit cele pentru drum, iar tatăl i-a mai zis: "Du-te cu omul acesta şi Dumnezeu, Cel care locuieşte în ceruri, va îndrepta calea voastră şi îngerul Lui va merge împreună cu voi !" Şi amândoi au ieşit să plece şi s-a dus cu ei şi câinele tânărului.
• Tobit 5:18 - Iar Ana, mama lui, a plâns şi a zis către Tobit: "De ce ai trimis tu pe fiul nostru ? Nu era el, oare, toiagul bătrâneţilor noastre, când intra şi ieşea înaintea noastră ?
• Tobit 5:20 - Căci cât ne e rânduit de la Domnul să trăim avem destul pentru aceasta".
• Tobit 5:21 - Iar Tobit a zis către ea: "Nu te întrista, soră ! Căci el se va întoarce sănătos şi-l vor vedea ochii tăi,
• Tobit 6:3 - Atunci îngerul a zis către el: :Prinde acest peşte !" Şi tânărul a apucat peştele şi l-a târât pe uscat.
• Tobit 6:4 - Şi i-a zis îngerul: "Spintecă peştele şi i-ai inima, ficatul şi fierea, şi păstrează-le !"
• Tobit 6:5 - Şi a făcut tânărul cum i-a zis îngerul, iar peştele l-au fript şi l-au mâncat.
• Tobit 6:6 - Şi au plecat amândoi mai departe şi au ajuns la Ecbatana.
• Tobit 6:7 - Şi a zis tânărul către înger: "Frate Azaria, pentru ce sunt bune ficatul, inima şi fierea acestui peşte ?"
• Tobit 6:8 - Şi acela i-a răspuns: "De-l chinuie pe cineva un demon sau un duh rău, se afumă bărbatul sau femeia aceea cu inima şi ficatul şi nu-l va mai munci.
• Tobit 6:11 - A zis îngerul către tânăr: "Frate, acum avem să poposim la Raguel, ruda ta, care are o fată cu numele Sara.
• Tobit 6:14 - Atunci tânărul a zis către înger: "Frate Azaria, eu am auzit că această fată a fost măritată cu şapte bărbaţi şi că toţi au pierit în camera de nuntă. Eu însă sunt singur la tata şi mă tem ca nu cumva intrând la ea să mor ca şi ceilalţi. Pe ea o iubeşte un demon care nu face rău nimănui, decât numai celor ce se apropie de ea.
• Tobit 6:17 - Deci, când vei intra în camera de nuntă, să iei căţuia, să pui în ea inima şi ficatul peştelui şi să afumi; şi demonul va simţi mirosul şi se va depărta şi nu se va mai întoarce niciodată,
• Tobit 6:18 - Şi când va trebui să te apropii de ea, ridicaţi-vă amândoi şi să strigaţi către milostivul Dumnezeu, şi El vă va mântui şi vă va milui. Nu te teme, căci ea este menită din veac pentru tine şi tu o vei mântui, şi ea va merge cu tine, şi ştiu că vei avea de la ea copii".
• Tobit 7:2 - Şi a zis Raguel către Edna, femeia sa: "Cât de bine seamănă acest tânăr, cu Tobit, fratele meu !"
• Tobit 7:6 - Atunci Raguel s-a aruncat la gâtul lui şi l-a sărutat şi a plâns.
• Tobit 7:10 - Iar Tobie a zis către Rafael: "Frate Azaria, grăieşte de cele ce mi-ai spus pe cale şi să se tocmească şi lucrul acesta".
• Tobit 7:11 - Şi el a spus vorba aceasta lui Raguel, şi Raguel a zis către Tobie: "Mănâncă, bea şi te veseleşte, că ţie ţi se cuvine să iei pe fata mea ! Dar am să-ti spun adevărul. Eu am măritat pe fata mea cu şapte bărbaţi şi când intrau la ea, mureau chiar în noaptea aceea. Dar tu fii vesel acum". Şi a zis Tobie: "Nu voi mânca nimic aici, până când nu vă tocmiţi şi nu vă învoiţi cu mine !" Iar Raguel a zis: "Ia-o chiar acum căci ţi se cade. Tu eşti fratele ei şi ea este sora ta ! Milostivul Dumnezeu să vă facă parte de toate cele bune !"
• Tobit 8:2 - Iar acesta, mergând, şi-a adus aminte de cuvintele lui Rafael şi a luat căţuia şi a pus inima şi ficatul peştelui şi a afumat.
• Tobit 8:11 - Şi, venind în casă, Raguel a zis către Edna, femeia sa:
• Tobit 8:20 - Şi a zis Raguel către el cu jurământ, înainte de a se isprăvi zilele ospăţului de nuntă: "Nu pleca până nu se împlinesc aceste paisprezece zile ale nunţii.
• Tobit 9:1 - Şi a chemat Tobie pe Rafael şi a zis către el:
• Tobit 10:5 - "Cât de rău îmi pare că te-am lăsat să pleci, fiul meu, lumina ochilor mei !"
• Tobit 10:8 - Atunci Tobie a zis către Raguel: "Dă-mi drumul, că tatăl şi mama mea nu nădăjduiesc să mă mai vadă".
• Tobit 10:12 - Şi, lăsându-i să plece mulţumiţi, i-a binecuvântat, zicând lui Tobie: "Sănătate bună, copilul meu, şi călătorie bună ! Domnul cerului să vă fie în ajutor, ţie şi femeii tale, Sara ! Nădăjduiesc să văd pe copiii voştri înainte de a muri". Apoi a zis către Sara, fiica sa: "Să cinsteşti pe socrul şi pe soacra ta ! De acum, ei îţi sunt părinţi ! Doresc să aud veste bună de tine !" Şi a sărutat-o.
• Tobit 10:13 - Şi Edna a zis către Tobie: "Iubite frate, să te înalţe Domnul cerului şi să-mi dăruiască să-ţi văd copii de la Sara, fiica mea, ca să mă bucur înaintea Domnului. Iată, îţi dau pe fiica mea în grijă; să n-o amărăşti".
• Tobit 10:14 - După aceea Tobie a plecat, binecuvântând pe Dumnezeu, pentru că i-a îndreptat calea, şi a binecuvântat şi pe Raguel şi pe Edna, femeia lui.
• Tobit 11:2 - Şi a zis Rafael către Tobie: "Tu, frate, nu ştii cum ai lăsat pe tatăl tău ?
• Tobit 11:6 - Şi zărindu-l că vine, a zis către tatăl lui: "Iată, vine fiul tău cu tovarăşul său de drum".
• Tobit 11:9 - Şi, alergând, Ana s-a aruncat de gâtul fiului său şi i-a zis: "Bine că te-am văzut, copilul meu ! De acum pot să mor !" Şi au plâns amândoi.
• Tobit 11:10 - Atunci Tobit a ieşit în uşă şi s-a împiedicat. Fiul său a alergat înaintea lui,
• Tobit 11:11 - A sprijinit pe tatăl său şi i-a uns ochii cu fiere, zicând: "Ai încredere, tată !" şi l-a lăsat câtva timp.
• Tobit 11:16 - Şi a ieşit Tobit întru întâmpinarea nurorii sale, către poarta Ninivei, bucurându-se şi binecuvântând pe Dumnezeu. Iar cei ce-l vedeau umblând se mirau cum de vede. Şi Tobit mărturisea înaintea lor că Dumnezeu l-a miluit.
• Tobit 12:3 - Pentru că el m-a adus la tine sănătos şi pe femeia mea a lecuit-o; mi-a adus argintul şi te-a vindecat şi pe tine !"
• Tobit 12:8 - Mai mult preţuieşte rugăciunea cu post şi cu milostenie şi cu dreptate, decât bogăţie cu nedreptate; mai bine să faci milostenie, decât să aduni aur,