Biblia

Căutare

14837 rezultate pentru: au

• Iov 28:15 - Mintea cea înaltă nu poate fi schimbată cu bulgări de aur şi argintul nu-l cântăreşti ca s-o plăteşti.
• Iov 28:16 - Ea nu poate să fie preţuită nici cu aurul Ofirului, nici cu preţioasa cornalină, nici cu pietre de safir !
• Iov 28:17 - Cu ea alături nu pot să stea nici aurul, nici cristalul şi cu un vas din aurul cel mai curat nu se poate schimba ea.
• Iov 28:19 - Topazele Etiopiei nu stau în cumpănă cu ea şi cu aurul cel mai curat nu vei plăti-o niciodată !
• Iov 28:22 - Adâncul şi moartea au zis: Noi am auzit vorbindu-se de ea.
• Iov 28:28 - După aceea Dumnezeu a zis omului: Iată, frica de Dumnezeu, aceasta este înţelepciunea, iar în depărtarea de cel rău stă priceperea".
• Iov 29:5 - Când Cel Atotputernic era încă cu mine şi împrejurul meu stăteau feciorii mei,
• Iov 29:6 - Iar picioarele mele se scăldau în lapte şi stânca aspră izvora pentru mine pâraie de untdelemn ?
• Iov 29:7 - Atunci când ieşeam la poarta de sus a cetăţii şi aşezam în piaţă scaunul meu,
• Iov 29:8 - Tineretul, văzându-mă, se ascundea cu sfială, iar cei bătrâni se ridicau în picioare şi rămâneau aşa.
• Iov 29:9 - Fruntaşii poporului îşi opreau cuvântările şi îşi puneau mâna la gură.
• Iov 29:11 - Căci urechea care mă auzea mă fericea şi ochiul care mă vedea îmi dădea mare mărturie.
• Iov 29:13 - Binecuvântările celui ce era gata să piară veneau asupră-mi şi umpleam de bucurie inima văduvei.
• Iov 29:16 - Eram tatăl celor neputincioşi şi cercetam cu sârguinţă pricinile care îmi erau necunoscute.
• Iov 29:21 - Oamenii mă ascultau şi stăteau fără grai şi aşteptau să audă sfatul meu.
• Iov 29:22 - După ce le vorbeam eu, ei nu mai spuneau nimic şi cuvântul meu cădea asupra lor picătură cu picătură.
• Iov 29:23 - Mă aşteptau precum aştepţi ploaia şi căscau gura lor, ca pentru bura de primăvară.
• Iov 29:24 - Dacă le surâdeam, nu-şi credeau ochilor şi surâsul meu nu-l lăsau să se piardă.
• Iov 29:25 - Le arătam care este dreapta cale şi stăteam mereu în fruntea lor, stăteam ca un împărat, între ostaşii săi şi, oriunde-i duceam, ei veneau după mine.
• Iov 30:3 - Din pricina sărăciei şi a foametei înspăimântătoare, ei mânţcau rădăcini din locuri uscate şi mama lor era câmpia pustie şi jalnică.
• Iov 30:4 - Ei culegeau ierburi de prin mărăcini şi pâinea lor era rădăcina de ienupăr.
• Iov 30:5 - Erau goniţi din mijlocul oamenilor şi după ei lumea urla ca după nişte hoţi.
• Iov 30:6 - Drept aceea, au ajuns să se aciueze pe marginea şuvoaielor, prin găurile pământului şi prin văgăunile stâncilor.
• Iov 30:7 - Zbiară prin hăţişuri, stau grămadă pe sub scaieţi.
• Iov 30:8 - Neam de oameni ticăloşi, neam de oameni fără nume, ei erau gunoaiele pe care le arunci din ţară !
• Iov 30:10 - Le e groază de mine, s-au depărtat de mine şi pentru obrazul meu n-au făcut economie cu scuipatul lor !
• Iov 30:12 - În dreapta mea se ridică martori potrivnici mie, în cursa lor au prins picioarele mele şi şi-au croit drumuri împotrivă-mi.
• Iov 30:13 - Au dărâmat poteca mea, cu gând ca să mă piardă, ei se suie încoace şi nimeni nu le este stavilă.
• Iov 30:14 - Ca printr-o spărtură largă, ei dau iureş şi în dărâmături se tăvălesc.
• Iov 30:15 - Mulţimea spaimelor s-a întors asupra mea, slava mea au gonit-o ca vântul şi izbăvirea mea a trecut ca un nor.
• Iov 30:20 - Strig către Tine şi nu-mi răspunzi, stau în picioare şi Tu nu mă vezi.
• Iov 30:21 - Tu Te-ai făcut asupritorul meu şi cu toată puterea braţului Tău mă prigoneşti.
• Iov 30:27 - Măruntaiele mele au fiert în clocote fără încetare; zile de jale grea mi-au sosit înainte.
• Iov 30:31 - Astfel harfa mea a ajuns instrument tânguirii şi flautul meu glasul bocitoarelor.
• Iov 31:5 - Umblat-am oare întru minciună şi picioarele mele au zorit spre înşelăciune ?
• Iov 31:7 - Dacă paşii mei s-au abătut de la calea cea dreaptă şi inima mea a fost târâtă de ochii mei, iar de mâinile mele s-a lipit vreo murdărie,
• Iov 31:13 - Dacă aş fi nesocotit dreptul slugii sau al slujnicei mele, în socotelile lor cu mine,
• Iov 31:18 - Dimpotrivă, din tinereţile mele, am crescut pe orfan ca un tată şi de la naştere, am călăuzit pe văduvă.
• Iov 31:20 - Nu mă binecuvântau coapsele lui şi nu-l încălzea lâna mieilor mei ?
• Iov 31:23 - Dar eu mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu şi înaintea măreţiei Lui nu puteam să stau.
• Iov 31:24 - Mi-am pus eu încrederea în aur sau am zis aurului lămurit: Tu eşti nădejdea mea ?
• Iov 31:29 - M-am bucurat eu de nenorocirea duşmanului meu şi am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el ?
• Iov 31:31 - Oamenii care ţineau de casa mea ziceau: "Unde s-ar găsi vreunul care să nu se fi săturat la masa lui ?"
• Iov 31:40 - Dacă ar fi aşa, atunci să crească pe ele pălămidă în loc de grâu şi neghină în loc de orz !" Aici cuvintele lui Iov se termină.
• Iov 32:3 - Şi iarăşi se aprinse mânia lui împotriva celor trei prieteni ai lui Iov, fiindcă ei nu găseau nici un răspuns şi totuşi osândeau pe Iov.
• Iov 32:4 - Elihu însă aşteptase pe când ei vorbeau cu Iov, fiindcă ei erau mai în vârstă decât Elihu.
• Iov 32:6 - Şi aşa Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a început a vorbi şi a zis: "Eu sunt tânăr şi voi sunteţi bătrâni, de aceea m-am sfiit şi m-am temut să vă dau pe faţă gândul meu.
• Iov 32:8 - Dar duhul din om şi suflarea Celui Atotputernic dau priceperea.
• Iov 32:9 - Nu cei bătrâni sunt înţelepţi şi nici moşnegii nu sunt cei ce înţeleg totdeauna dreptatea.
• Iov 32:11 - Iată că am aşteptat cuvintele voastre, am stat cu urechea aţintită la judecăţile voastre, pe când voi vă căutaţi ce aveaţi de spus.