Biblia

Căutare

13658 rezultate pentru: Se

• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:11 - Într-însa se încrede inima soţului ei, iar câştigul nu-i va lipsi niciodată.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:14 - Ea se aseamănă cu corabia unui neguţător care de departe aduce hrana ei.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:15 - Ea se scoală dis-de-dimineaţă şi împarte hrana în casa ei şi dă porunci slujnicelor.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:17 - Ea îşi încinge cu putere coapsele sale şi îşi întăreşte braţele sale.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:18 - Ea simte că bun e câştigul ei; sfeşnicul ei nu se stinge nici noaptea.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:21 - N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toţi din casă sunt îmbrăcaţi în haine stacojii.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:27 - Ea veghează la propăşirea casei sale şi pâine, fără să lucreze; ea nu mănâncă.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:30 - Înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată !
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:31 - Să se bucure de rodul mâinilor sale, şi la porţile cetăţii hărnicia ei să fie dată ca pildă !
• Ecclesiastul 1:2 - Deşertăciunea deşertăciunilor, zice Ecclesiastul, deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciuni !
• Ecclesiastul 1:3 - Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudeşte sub soare ?
• Ecclesiastul 1:6 - Vântul suflă către miazăzi, vântul se întoarce către miazănoapte şi, făcând roate-roate, el trece neîncetat prin cercurile sale.
• Ecclesiastul 1:7 - Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, căci ele se întorc din nou la locul din care au plecat.
• Ecclesiastul 1:8 - Toate lucrurile se zbuciumă mai mult decât poate omul să o spună: ochiul nu se satură de câte vede şi urechea nu se umple de câte aude.
• Ecclesiastul 1:9 - Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.
• Ecclesiastul 1:10 - Dacă este vreun lucru despre care să se spună: "Iată ceva nou !" aceasta a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră.
• Ecclesiastul 1:13 - Şi m-am sârguit în inima mea să cercetez şi să iau aminte cu înţelepciune la tot ceea ce se petrece sub cer. Acesta este un chin cumplit pe care Dumnezeu l-a dat fiilor oamenilor, ca să se chinuiască întru el.
• Ecclesiastul 1:14 - M-am uitat cu luare aminte la toate lucrările care se fac sub soare şi iată: totul este deşertăciune şi vânare de vânt.
• Ecclesiastul 1:15 - Ceea ce este strâmb nu se poate îndrepta şi ceea ce lipseşte nu se poate număra.
• Ecclesiastul 2:1 - Grăiam inimii mele: "Vino să te ispitesc cu veselia şi să te fac să guşti plăcerea !" Şi iată că şi aceasta este deşertăciune.
• Ecclesiastul 2:2 - "E nebunie !" am zis despre râs. Şi despre veselie: "La ce poate să folosească !"
• Ecclesiastul 2:4 - Am început lucrări mari: am zidit case, am sădit vii,
• Ecclesiastul 2:7 - Am cumpărat robi şi roabe şi am avut feciori născuţi în casă, asemenea şi turme de vite, şi oi fără de număr, mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim.
• Ecclesiastul 2:8 - Am strâns aur şi argint şi număr mare de regi şi de satrapi; am adus cântăreţi şi cântăreţe şi desfătarea fiilor anului mi-am agonisit: o prinţesă şi alte prinţese.
• Ecclesiastul 2:10 - Şi tot ceea ce doreau ochii mei nu am dat la o parte şi n-am oprit inima mea de la nici o veselie, căci inima mea s-a bucurat de toată osteneala mea, şi aceasta mi-a fost partea din toată munca mea.
• Ecclesiastul 2:11 - Apoi m-am uitat cu luare aminte la toate lucrurile pe care le-au făcut mâinile mele şi la truda cu care m-am trudit ca să le săvârşesc şi iată, totul este deşertăciune şi vânare de vânt şi fără nici un folos sub soare.
• Ecclesiastul 2:15 - Deci am zis în inima mea: "Aceeaşi soartă ca şi cel nebun avea-voi şi eu; atunci la ce îmi foloseşte înţelepciunea ?" Şi am zis în mintea mea că şi aceasta este deşertăciune.
• Ecclesiastul 2:17 - Drept aceea am urât viaţa, căci rele sunt cele ce se fac sub soare; şi totul este deşertăciune şi vânare de vânt.
• Ecclesiastul 2:19 - Şi cine ştie dacă el va fi înţelept sau nebun ! Şi el va face ce va găsi cu cale din tot lucrul cu care m-am trudit şi m-am chibzuit sub soare ! Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 2:21 - Căci un om care a pus în lucrul lui înţelepciune şi ştiinţă şi a avut izbândă, îl împarte cu cel care n-a lucrat. Şi aceasta aste deşertăciune şi un rău nespus de mare.
• Ecclesiastul 2:23 - Toate zilele lui nu sunt decât suferinţă şi îndeletnicirea lui nu-i decât necaz; nici chiar noaptea n-are odihnă inima lui. Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 2:26 - Omului care este bun înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu îi dă înţelepciune, ştiinţă şi bucurie, iar păcătosului îi dă sarcina să adune şi să strângă pentru a da celui ce este bun în faţa lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi vinare de vânt !
• Ecclesiastul 3:5 - Vreme este să arunci pietre şi vreme să le strângi; vreme este să îmbrăţişezi şi vreme este să fugi de îmbrăţişare.
• Ecclesiastul 3:6 - Vreme este să agoniseşti şi vreme să prăpădeşti; vreme este să păstrezi şi vreme să arunci.
• Ecclesiastul 3:10 - Am văzut zbuciumul pe care l-a dat Dumnezeu fiilor oamenilor, ca să se zbuciume.
• Ecclesiastul 3:11 - Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.
• Ecclesiastul 3:14 - Atunci mi-am dat seama că tot ceea ce a făcut Dumnezeu va ţine în veac de veac şi nimic nu se poate adăuga, nici nu se poate micşora şi că Dumnezeu lucrează aşa ca să ne temem de faţa Lui.
• Ecclesiastul 3:18 - şi am zis iar în inima mea despre fiii oamenilor: "Dumnezeu a orânduit să-i încerce, ca ei să-şi dea seama că nu sunt decât dobitoace".
• Ecclesiastul 3:19 - Căci soarta omului şi soarta dobitocului este aceeaşi: precum moare unul, moare şi celălalt şi toţi au un singur duh de viată, iar omul nu are nimic mai mult decât dobitocul. Şi totul este deşertăciune !
• Ecclesiastul 3:20 - Amândoi merg în acelaşi loc: amândoi au ieşit din pulbere şi amândoi în pulbere se întorc.
• Ecclesiastul 3:21 - Cine ştie dacă duhul omului se urcă în sus şi duhul dobitocului se coboară în jos către pământ ?
• Ecclesiastul 3:22 - Şi mi-am dat seama că nimic nu este mai de preţ pentru om decât să se bucure de lucrurile sale, că aceasta este partea lui, fiindcă cine îi va da lui putere să mai vadă ceea ce se va întâmpla în urma lui ?
• Ecclesiastul 4:1 - Şi iarăşi am luat aminte la toate silniciile care se săvârşesc sub soare. Şi iată lacrimile celor apăsaţi şi nimeni nu era care să-i mângâie, iar în mâna celor silnici toată asuprirea şi nici un mângâietor nu se găsea !
• Ecclesiastul 4:3 - Iar mai fericit şi decât unii şi decât alţii este cel ce n-a venit pe lume, cel care n-a văzut faptele cele rele care se săvârşesc sub soare.
• Ecclesiastul 4:4 - Şi am văzut că toată strădania şi toată izbânda omului la lucru nu este decât pizma unuia faţă de altul. Şi aceasta este deşertăciune şi vânare de vânt !
• Ecclesiastul 4:8 - Este câte un om care este stingher şi care nu are nici copil, nici frate şi totuşi lucrul nu-l mai sfârşeşte şi ochii lui nu se mai satură de bogăţie. Dar vine o vreme când zice: "Pentru cine m-am trudit şi am lipsit sufletul meu de traiul cel bun ?" Şi aceasta este deşertăciune şi rea îndeletnicire.
• Ecclesiastul 4:11 - Asemenea când doi se culcă se încălzesc, iar unul cum s-ar putea încălzi ?
• Ecclesiastul 4:12 - Şi dacă unul este luat fără de veste, cel de-al doilea sare pentru el; căci sfoara pusă în trei nu se rupe degrabă.
• Ecclesiastul 4:15 - Văzut-am pe toţi cei vii care merg sub soare îmbulzindu-se lângă tânărul care va sta în locul regelui ca moştenitor.
• Ecclesiastul 4:16 - Şi nu se mai sfârşea poporul în fruntea căruia era; totuşi urmaşii lui nu se vor bucura de el. Şi aceasta este deşertăciune şi vânare de vânt.