Biblia

Căutare

10969 rezultate pentru: Mi

• Osea 7:14 - Şi nu strigă către Mine din toată inima lor, ci se tânguiesc pentru jertfelnicele lor. Ei se iau la harţă pentru grâu şi pentru must, şi îşi întorc privirea de la Mine.
• Osea 7:16 - Ei se îndreaptă către Baal. Ei sunt asemenea unui arc care scapă din mână. Căpeteniile lor au căzut în ascuţişul sabiei, din pricina iuţimii lor. Limba lor M-a făcut de ocară în ţara Egiptului.
• Osea 8:1 - Sună din trâmbiţă ! Vrăjmaşul vine ca un vultur asupra templului Domnului !... Pentru că ei au călcat legământul cu Mine; împotriva legii Mele au păcătuit laolaltă.
• Osea 8:3 - Israel a dispreţuit milostivirea mântuitoare; duşmanul să-l urmărească !
• Osea 8:8 - Israel va fi nimicit, va fi socotit printre neamuri ca un vas fără preţ.
• Osea 8:12 - Dacă Eu aş scrie pentru el o mie de porunci ale legii Mele, ele sunt privite ca ale unui străin.
• Osea 8:13 - Le plac jertfe şi ei le aduc, carne vor şi o mănâncă. Domnul nu le binevoieşte. Şi acum Îmi voi aduce aminte de fărădelegile lor şi voi pedepsi păcatele lor. Să se întoarcă în Egipt !
• Osea 8:14 - Israel a uitat pe Ziditorul său şi şi-a clădit palate, şi Iuda şi-a înmulţit întăriturile sale; de aceea voi trimite foc în cetăţile lui care îi va mistui palatele.
• Osea 9:6 - Iată ei au plecat din pricina pustiirii; Egiptul îi va primi, Memfisul îi va îngropa ! Odoarele lor scumpe de argint le va moşteni urzica, şi mărăcinii vor năpădi corturile lor.
• Osea 9:7 - Sosit-au zilele de pedeapsă, venit-au zilele de răsplată. Israel strigă: "Profetul este un nebun, omul insuflat aiurează !" Da, desigur, din pricina mărimii nelegiuirii tale, din pricina mărimii răzvrătirii tale.
• Osea 9:9 - Grozave fapte de ocară au săvârşit, precum odinioară în Ghibea ! - El îşi va aduce aminte de fărădelegile lor şi va pedepsi păcatele lor.
• Osea 9:11 - Gloria lui Efraim va zbura ca o pasăre; şi nu vor mai fi nici naşteri, nici sarcini, nici zămisliri.
• Osea 9:12 - Chiar când îşi fac mari pe fiii lor, îi voi lăsa fără copii, lipsiţi de partea bărbătească; căci vai de ei, dacă Îmi voi întoarce privirea.
• Osea 10:1 - Israel a fost o vie mănoasă, care dădea rod din belşug. Cu cât avea mai mult rod, cu atât sporeau altarele sale; cu cit era mai bogată ţara, cu atât se înălţau mai multe pietre de aducere aminte.
• Osea 10:2 - Inima lui era făţarnică; să-şi ispăşească păcatul ! El singur va doborî altarele sale, va sfărâma pietrele de aducere aminte.
• Osea 10:4 - Ei spun vorbe deşarte, jură strâmb, încheie legăminte şi prefac dreptatea în otravă; judecata va creşte pe brazdele câmpului !
• Osea 10:7 - Nimicit va fi regele Samariei; ca o aşchie va fi pe deasupra apei.
• Osea 10:8 - Pustiite vor fi înălţimile de la Aven, păcatul lui Israel; spini şi ciulini să crească deasupra altarelor lor ! Atunci vor grăi către munţi: "Acoperiţi-ne !", iar colinelor: "Cădeţi peste noi !"
• Osea 10:9 - Ca în zilele Ghibeii, aşa ai păcătuit tu, Israele ! Acolo ei Mi se împotriviră. Nu-i va atinge oare războiul în Ghibea pe fiii nelegiuirii ?
• Osea 10:12 - Semănaţi-vă fapte bune, căci numai aşa veţi secera milostivire; prefaceţi ţelina în ogoare ale cunoaşterii de Dumnezeu şi căutaţi pe Domnul, ca El să vină şi să vă îndestuleze de roade mântuitoare !
• Osea 10:13 - Dar voi aţi arat semănând fărădelegea şi aţi secerat nenorocirea, şi acum trebuie să mâncaţi din roadele minciunii. Ţi-ai pus nădejdea în carele tale de luptă şi în mulţimea vitejilor tăi !
• Osea 10:14 - Pentru aceasta prăpădul războiului să vină peste cetăţile tale şi toate întăriturile tale să fie dărâmate - precum odinioară Salman a nimicit cu război Bet-Arbelul - când mama a fost zdrobită împreună cu pruncii ei.
• Osea 11:7 - Dar poporul Meu este hotărât să se despartă de Mine. Îl strig, dar el nici nu ridică ochii spre Mine.
• Osea 11:8 - O, cum te voi lăsa, Efraime ! Cum te voi părăsi, Israele ! Cum te voi trece cu vederea ca odinioară pe Adma şi te voi face ca Ţeboimul ! Inima se zvârcoleşte în Mine, mila Mă cuprinde !
• Osea 11:9 - Nu voi dezlănţui iuţimea mâniei Mele, şi nu voi prăpădi din nou Efraimul; căci Eu sunt Dumnezeu atotputernic şi nu om: Eu sunt Sfântul în mijlocul tău şi nu voi veni să te prăpădesc.
• Osea 12:1 - Efraim M-a înconjurat cu minciună şi casa lui Israel cu viclenie, şi Iuda este fără frâu în fala Celui Atotputernic şi înaintea Dumnezeului celui Sfânt şi credincios.
• Osea 12:2 - Lui Efraim îi place vântul şi după vântul de răsărit aleargă; grămădeşte minciună şi deşertăciune, încheie legământ cu Asiria şi duce untdelemn în Egipt.
• Osea 12:5 - Cu îngerul s-a luptat şi l-a biruit; a plâns şi l-a rugat să se milostivească spre el; apoi l-a aflat la Betel şi acolo Dumnezeu a grăit cu el.
• Osea 12:9 - Dar Efraim zice: "Am ajuns bogat şi averi mi-am strâns !" Dar câştigul lui nu-i este de ajuns pentru fărădelegea pe care a făptuit-o.
• Osea 12:13 - Când Iacov a fugit în Mesopotamia, atunci Israel pentru o femeie a fost slugă, iar pentru alta a păzit turmele.
• Osea 13:3 - Din această pricină să ajungă ca norii cei de dimineaţă, ca roua care se ia de cu vreme, ca pleava pe care o mătură vântul de pe arie şi ca fumul care iese printre gratii.
• Osea 13:4 - Dar Eu sunt Domnul Dumnezeul tău din ţara Egiptului încoace şi să nu cunoşti un alt dumnezeu, decât pe Mine, şi în afară de Mine nu este izbăvitor.
• Osea 13:8 - Şi Mă voi arunca asupra lor ca o ursoaică lipsită de puii ei şi le voi sfâşia învelişul cel tare al inimii lor. Şi leii cei din pădure să-i mănânce şi animalele sălbatice să-i sfârtece !
• Osea 13:10 - Unde este regele tău, care să te izbăvească în toate cetăţile tale ? Şi unde mai sunt judecătorii tăi despre care tu ai zis: "Dă-mi un rege şi o căpetenie !"
• Osea 13:13 - Durerile naşterii îl cuprind; dar el este un copil fără de minte, că în clipa naşterii el nu iese din sânul maicii lui.
• Osea 13:14 - Din stăpânirea locuinţei morţilor îi voi izbăvi şi de moarte îi voi mântui. Unde este, moarte, biruinţa ta ? Unde-ţi sunt chinurile tale ? Mila stă ascunsă departe de ochii Mei !...
• Osea 14:1 - Pustie să ajungă Samaria, fiindcă s-a răzvrătit împotriva Dumnezeului ei ! Să cadă în ascuţişul sabiei, pruncii ei să fie ucişi şi femeile care i-au zămislit să fie spintecate !
• Osea 14:3 - Găsiţi rugi de pocăinţă, întoarceţi-vă către Domnul şi-I ziceţi Lui: "Iartă-ne orice fărădelege, ca să ne bucurăm de milostivirea Ta şi să aducem, în loc de tauri, lauda buzelor noastre:
• Osea 14:4 - Asiria nu ne va scăpa, noi nu ne vom mai sui pe cai şi nu vom mai zice către lucrurile mâinilor noastre: "Tu eşti Dumnezeul nostru", căci numai la Tine găseşte orfanul milă".
• Osea 14:7 - Lăstarii lui să fie puzderii, cununa lui să fie ca a măslinului, iar mireasma lui ca cea din Liban.
• Osea 14:8 - Să se întoarcă la Mine şi să se adăpostească la umbra Mea, să-şi agonisească hrană, şi ca viţa să înflorească şi să li se ducă numele ca vinul cel din Liban.
• Osea 14:9 - Ce va mai face Efraim de aici încolo cu idolii ? Eu singur îi vor răspunde şi voi avea ochii aţintiţi asupra lui. Eu sunt ca un chiparos verde ! Din Mine ies roadele lui !
• Ioil 1:2 - Ascultaţi acestea, voi bătrânilor, luaţi aminte, voi toţi locuitorii ţării ! Oare s-a mai întâmplat aşa în vremea voastră sau în zilele părinţilor voştri ?
• Ioil 1:4 - Ceea ce a rămas de la lăcustele mici au mâncat lăcustele mari, şi ceea ce a rămas de la cele mari au mâncat cele zburătoare, şi ceea ce a rămas de la cele zburătoare au prăpădit stolurile de lăcuste.
• Ioil 1:7 - Pustiit-a via mea, iar smochinul meu mi l-a făcut bucăţi; l-a jupuit de coajă şi l-a trântit la pământ. Mlădiţele de vită au rămas albe.
• Ioil 1:17 - Seminţele s-au uscat sub bulgării din brazdă, grânarele sunt goale, hambarele sunt fără nimic în ele, căci nu mai este grâu.
• Ioil 1:19 - Către Tine, Doamne, strig ! Căci focul a mistuit toate păşunile pustiului şi văpaia lui a dogorit toţi copacii de pe câmp.
• Ioil 1:20 - Şi fiarele câmpului zbiară către tine, căci pâraiele de apă au secat şi focul a mistuit păşunile stepei".
• Ioil 2:3 - Înaintea lui merge mistuind focul, iar după el arde văpaia. Pământul este înaintea lui ca grădina raiului, iar după trecerea lui, pustiu înfricoşător, căci nimic nu scapă din faţa lui.
• Ioil 2:5 - Se aud ca un duruit de care de război, care se avântă în goană pe creştetul munţilor, ca pârâitul flăcărilor care mistuie o mirişte, ca o oştire puternică aşezată în linie de bătaie.