Biblia

Căutare

18411 rezultate pentru: or

• Iov 27:15 - Câţi mai scapă dintre ai lui vor muri de ciumă şi văduvele lor nu-i vor jeli.
• Iov 27:16 - Dacă adună bani mulţi ca nisipul şi grămădeşte veşminte multe ca noroiul,
• Iov 28:4 - Un popor străin a săpat cărări pe sub pământ, uitate de piciorul celor de deasupra şi departe de oameni; scormonitorii se spânzură pe funii şi se clatină încoace şi în colo.
• Iov 28:11 - El a răscolit izvoarele apelor şi tot ce era în adâncime a scos afară la lumină.
• Iov 28:12 - Dar înţelepciunea de unde izvorăşte ea şi care este locul de obârşie al priceperii ?
• Iov 28:13 - Pământeanul nu cunoaşte calea către ea, căci ea nu se găseşte pe meleagurile celor vii.
• Iov 28:16 - Ea nu poate să fie preţuită nici cu aurul Ofirului, nici cu preţioasa cornalină, nici cu pietre de safir !
• Iov 28:18 - Despre mărgean şi despre diamant, nici să mai pomenim, iar agonisirea înţelepciunii întrece cu mult pe aceea a mărgăritarelor.
• Iov 28:21 - Ea a fost ascunsă de ochii oricărei făpturi vii; ea a fost tăinuită şi de pasărea cerului.
• Iov 28:22 - Adâncul şi moartea au zis: Noi am auzit vorbindu-se de ea.
• Iov 28:25 - Ca să dea vântului cumpănă şi să chibzuiască legea apelor,
• Iov 28:26 - Când El statornicea ploilor un făgaş şi o cale bubuitului tunetului,
• Iov 29:4 - De ce nu sunt încă o dată ca în zilele toamnei mele, când Dumnezeu ţinea parte cortului meu,
• Iov 29:5 - Când Cel Atotputernic era încă cu mine şi împrejurul meu stăteau feciorii mei,
• Iov 29:6 - Iar picioarele mele se scăldau în lapte şi stânca aspră izvora pentru mine pâraie de untdelemn ?
• Iov 29:9 - Fruntaşii poporului îşi opreau cuvântările şi îşi puneau mâna la gură.
• Iov 29:10 - Glasul căpeteniilor scădea şi limba lor se lipea de cerul gurii.
• Iov 29:12 - Fiindcă scăpam de pieire pe cel sărman care striga după ajutor şi pe orfanul fără sprijin.
• Iov 29:15 - Eram ochii celui orb şi piciorul celui şchiop;
• Iov 29:16 - Eram tatăl celor neputincioşi şi cercetam cu sârguinţă pricinile care îmi erau necunoscute.
• Iov 29:18 - Şi îmi ziceam: Voi adormi în cuibul meu şi ca pasărea Phoenix voi înmulţi zilele mele.
• Iov 29:22 - După ce le vorbeam eu, ei nu mai spuneau nimic şi cuvântul meu cădea asupra lor picătură cu picătură.
• Iov 29:23 - Mă aşteptau precum aştepţi ploaia şi căscau gura lor, ca pentru bura de primăvară.
• Iov 29:24 - Dacă le surâdeam, nu-şi credeau ochilor şi surâsul meu nu-l lăsau să se piardă.
• Iov 29:25 - Le arătam care este dreapta cale şi stăteam mereu în fruntea lor, stăteam ca un împărat, între ostaşii săi şi, oriunde-i duceam, ei veneau după mine.
• Iov 30:1 - Iar acum am ajuns de batjocură pentru cei mai tineri decât mine şi pe ai căror părinţi îi preţuiam prea puţin, ca să-i pun alături cu câinii turmelor mele.
• Iov 30:2 - Ce aş fi făcut cu puterea braţelor lor, odată ce vlaga lor se dusese toată ?
• Iov 30:3 - Din pricina sărăciei şi a foametei înspăimântătoare, ei mânţcau rădăcini din locuri uscate şi mama lor era câmpia pustie şi jalnică.
• Iov 30:4 - Ei culegeau ierburi de prin mărăcini şi pâinea lor era rădăcina de ienupăr.
• Iov 30:5 - Erau goniţi din mijlocul oamenilor şi după ei lumea urla ca după nişte hoţi.
• Iov 30:6 - Drept aceea, au ajuns să se aciueze pe marginea şuvoaielor, prin găurile pământului şi prin văgăunile stâncilor.
• Iov 30:9 - şi astăzi, iată că sunt cântecul lor, am ajuns basmul lor.
• Iov 30:10 - Le e groază de mine, s-au depărtat de mine şi pentru obrazul meu n-au făcut economie cu scuipatul lor !
• Iov 30:12 - În dreapta mea se ridică martori potrivnici mie, în cursa lor au prins picioarele mele şi şi-au croit drumuri împotrivă-mi.
• Iov 30:15 - Mulţimea spaimelor s-a întors asupra mea, slava mea au gonit-o ca vântul şi izbăvirea mea a trecut ca un nor.
• Iov 30:19 - Mi-a dat brânci în noroi şi am ajuns să fiu la fel cu praful şi cu cenuşa.
• Iov 30:21 - Tu Te-ai făcut asupritorul meu şi cu toată puterea braţului Tău mă prigoneşti.
• Iov 30:23 - Ştiu foarte bine că Tu mă duci spre moarte şi la locul de întâlnire al tuturor muritorilor.
• Iov 30:24 - Totuşi împotriva sărmanului nu ridicam mâna mea, când striga către mine, în nenorocirea lui.
• Iov 30:26 - Mă aşteptam la fericire şi iată că a venit nenorocirea; aşteptam lumina şi a venit întunericul.
• Iov 30:31 - Astfel harfa mea a ajuns instrument tânguirii şi flautul meu glasul bocitoarelor.
• Iov 31:3 - Nefericirea nu este ea oare pentru cel nedrept şi nenorocirea pentru făptuitorii fărădelegii ?
• Iov 31:5 - Umblat-am oare întru minciună şi picioarele mele au zorit spre înşelăciune ?
• Iov 31:11 - Căci aceasta ar fi o urâciune, o nelegiuire vrednică de pedeapsa judecătorilor,
• Iov 31:13 - Dacă aş fi nesocotit dreptul slugii sau al slujnicei mele, în socotelile lor cu mine,
• Iov 31:16 - Datu-m-am, oare, în lături, când săracul dorea ceva şi lăsat-am să se stingă de plânsete ochii văduvelor ?
• Iov 31:17 - Mâncam, oare, singur bucata mea de pâine şi orfanului nu-i dădeam din ea ?
• Iov 31:18 - Dimpotrivă, din tinereţile mele, am crescut pe orfan ca un tată şi de la naştere, am călăuzit pe văduvă.
• Iov 31:19 - Dacă vedeam un nenorocit fără haină şi vreun sărac care n-avea cămaşă pe el,
• Iov 31:20 - Nu mă binecuvântau coapsele lui şi nu-l încălzea lâna mieilor mei ?