Biblia

Căutare

17135 rezultate pentru: lui

• Iov 28:10 - El a săpat şanţuri în stânci şi nimic de preţ nu scapă privirii lui.
• Iov 28:16 - Ea nu poate să fie preţuită nici cu aurul Ofirului, nici cu preţioasa cornalină, nici cu pietre de safir !
• Iov 28:21 - Ea a fost ascunsă de ochii oricărei făpturi vii; ea a fost tăinuită şi de pasărea cerului.
• Iov 28:24 - Când El privea până la marginile pământului şi îmbrăţişa cu ochii tot ce se află sub ceruri,
• Iov 28:25 - Ca să dea vântului cumpănă şi să chibzuiască legea apelor,
• Iov 28:26 - Când El statornicea ploilor un făgaş şi o cale bubuitului tunetului,
• Iov 28:28 - După aceea Dumnezeu a zis omului: Iată, frica de Dumnezeu, aceasta este înţelepciunea, iar în depărtarea de cel rău stă priceperea".
• Iov 29:3 - Ca atunci când El ţinea strălucitoare deasupra capului meu candela Sa şi, luminat de ea, eu străbăteam prin întuneric !
• Iov 29:4 - De ce nu sunt încă o dată ca în zilele toamnei mele, când Dumnezeu ţinea parte cortului meu,
• Iov 29:9 - Fruntaşii poporului îşi opreau cuvântările şi îşi puneau mâna la gură.
• Iov 29:13 - Binecuvântările celui ce era gata să piară veneau asupră-mi şi umpleam de bucurie inima văduvei.
• Iov 29:15 - Eram ochii celui orb şi piciorul celui şchiop;
• Iov 29:17 - Sfărâmam fălcile nelegiuitului şi smulgeam prada din dinţii lui.
• Iov 30:6 - Drept aceea, au ajuns să se aciueze pe marginea şuvoaielor, prin găurile pământului şi prin văgăunile stâncilor.
• Iov 30:21 - Tu Te-ai făcut asupritorul meu şi cu toată puterea braţului Tău mă prigoneşti.
• Iov 30:22 - Tu mă ridici deasupra vântului şi mă pui pe el călare şi apoi mă nimiceşti cu iureşul furtunii.
• Iov 30:24 - Totuşi împotriva sărmanului nu ridicam mâna mea, când striga către mine, în nenorocirea lui.
• Iov 31:9 - Dacă inima mea a fost amăgită de vreo femeie şi am stat de pândă la uşa aproapelui meu,
• Iov 31:17 - Mâncam, oare, singur bucata mea de pâine şi orfanului nu-i dădeam din ea ?
• Iov 31:20 - Nu mă binecuvântau coapsele lui şi nu-l încălzea lâna mieilor mei ?
• Iov 31:23 - Dar eu mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu şi înaintea măreţiei Lui nu puteam să stau.
• Iov 31:24 - Mi-am pus eu încrederea în aur sau am zis aurului lămurit: Tu eşti nădejdea mea ?
• Iov 31:26 - Ori când vedeam soarele în strălucirea lui şi luna înaintând cu măreţie,
• Iov 31:29 - M-am bucurat eu de nenorocirea duşmanului meu şi am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el ?
• Iov 31:30 - Eu n-am îngăduit limbii mele să greşească şi să ceară moartea duşmanului, blestemându-l.
• Iov 31:31 - Oamenii care ţineau de casa mea ziceau: "Unde s-ar găsi vreunul care să nu se fi săturat la masa lui ?"
• Iov 31:32 - Străinul nu petrecea noaptea niciodată afară; porţile mele le deschideam călătorului.
• Iov 31:36 - Voi purta-o pe umărul meu, voi înnoda-o în jurul capului meu, ca o cunună.
• Iov 31:37 - Îi voi da socoteală de toţi paşii mei, ca un principe mă voi înfăţişa înaintea Lui.
• Iov 31:40 - Dacă ar fi aşa, atunci să crească pe ele pălămidă în loc de grâu şi neghină în loc de orz !" Aici cuvintele lui Iov se termină.
• Iov 32:1 - Astfel, aceşti trei bărbaţi nu mai răspunseră nimic lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.
• Iov 32:2 - Atunci se aprinse de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. Şi mânia lui se aprinse împotriva lui Iov, fiindcă el pretindea că este drept înaintea lui Dumnezeu,
• Iov 32:3 - Şi iarăşi se aprinse mânia lui împotriva celor trei prieteni ai lui Iov, fiindcă ei nu găseau nici un răspuns şi totuşi osândeau pe Iov.
• Iov 32:5 - Dar când a văzut el că nu mai este nici un răspuns în gura celor trei oameni, atunci s-a aprins mânia lui.
• Iov 32:6 - Şi aşa Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a început a vorbi şi a zis: "Eu sunt tânăr şi voi sunteţi bătrâni, de aceea m-am sfiit şi m-am temut să vă dau pe faţă gândul meu.
• Iov 32:8 - Dar duhul din om şi suflarea Celui Atotputernic dau priceperea.
• Iov 32:12 - Am stat cu ochii aţintiţi asupra voastră şi iată că nici unul n-a convins pe Iov, nici unul n-a răsturnat cuvintele lui;
• Iov 33:4 - Duhul lui Dumnezeu este Cel ce m-a făcut şi suflarea Celui Atotputernic este dătătoarea vieţii mele.
• Iov 33:6 - Înaintea lui Dumnezeu eu sunt la fel cu tine şi eu ca şi tine am fost frământat din lut,
• Iov 33:10 - Dar iată că Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea şi mă socoteşte ca un vrăjmaş al Lui.
• Iov 33:13 - De ce grăieşti împotriva Lui, fiindcă El nu dă nimănui socoteală de toate câte face ?
• Iov 33:18 - Ca să-i ferească sufletul de prăpastie şi viaţa lui de calea mormântului;
• Iov 33:19 - De aceea, prin durere, omul este mustrat în patul lui şi oasele lui sunt zguduite de un cutremur neîntrerupt.
• Iov 33:20 - Pofta lui este dezgustată de mâncare şi inima lui nu mai pofteşte nici cele mai bune bucate.
• Iov 33:21 - Carnea după el se prăpădeşte şi piere şi oasele lui, până acum nevăzute, îi ies prin piele.
• Iov 33:22 - Sufletul lui vine încet, încet spre prăpastie şi viaţa lui spre împărăţia morţilor.
• Iov 33:23 - Dacă atunci se află un înger lângă el, un mijlocitor între vii, care să-i arate omului calea datoriei,
• Iov 33:24 - Dumnezeu Se milostiveşte de el şi zice îngerului: "Izbăveşte-l ca să nu cadă în prăpastie; am găsit pentru sufletul lui preţul de răscumpărare !"
• Iov 33:25 - Atunci trupul lui înfloreşte ca în tinereţe şi el vine înapoi la zilele de la începutul vieţii sale.
• Iov 33:26 - El se roagă lui Dumnezeu şi Dumnezeu îi arată bunătatea Sa şi-i îngăduie să vadă faţa Sa cu mare bucurie şi astfel îi dă omului iertarea Sa.