Biblia

Căutare

14600 rezultate pentru: ÎI

• Ieremia 52:34 - Hrana lui i s-a dat de la rege zilnic, până la moartea sa, în toate zilele vieţii sale.
• Plângeri 1:2 - Noaptea plânge întruna cu lacrimi pe obraz şi dintre toţi câţi o iubeau, nici unul n-o mai mângâie; toţi prietenii au devenit duşmani.
• Plângeri 1:3 - Iuda s-a dus în robie, la suferinţă şi la muncă grea; sălăşluieşte printre neamuri şi nu-şi află odihnă. Toţi asupritorii lui l-au prins la strâmtorare.
• Plângeri 1:4 - Toate căile Sionului sunt pline de jale şi nimeni nu mai vine la sărbătoare. Toate porţile (cetăţii) sunt pustii, preoţii ei suspină; fecioarele sunt deznădăjduite şi ea este plină de amar.
• Plângeri 1:5 - Vrăjmaşii ei sunt biruitori, duşmanii ei sunt cu voie bună; căci Domnul a umilit-o din pricina multelor ei păcate, iar feciorii ei au plecat în robie înaintea asupritorului.
• Plângeri 1:6 - Aşa şi-a irosit fiica Sionului toată strălucirea ! Căpeteniile ei sunt asemenea cerbilor care nu află păşune şi fug sleiţi de puteri dinaintea urmăritorului.
• Plângeri 1:7 - Ierusalimul îşi aduce aminte de zilele ticăloşiei lui şi ale rătăcirii lui, de toate strălucirile pe care le-a avut în străvechile vremuri. Acum însă, când poporul a căzut în mâna vrăjmaşului şi când nimeni nu-i poate veni în ajutor, duşmanii lui se uită la el şi râd de prăbuşirea lui.
• Plângeri 1:10 - Duşmanii au întins mâna spre toate vistieriile lui. El a văzut neamuri intrând în templul său, neamuri cărora le-ai dat poruncă: "Să nu intre în obştea ta !"
• Plângeri 1:12 - O, voi trecătorilor, priviţi şi vedeţi dacă este vreo durere ca aceea care mă copleşeşte şi cu care Domnul m-a umplut de necaz în ziua întăririi mâniei Lui.
• Plângeri 1:13 - Foc a trimis de sus peste oasele mele şi m-a smerit, picioarelor mele le-a întins cursă, şi m-a făcut să dau înapoi; pustiitu-m-a cu totul, iar eu toată ziua bolesc.
• Plângeri 1:15 - Domnul a spulberat pe toţi voinicii din mijlocul meu, El a chemat oaste împotriva mea, ca să sfărâme pe voinicii mei. Stăpânul a toate a strivit ca în teasc pe fecioara, fiica lui Iuda.
• Plângeri 1:16 - Pentru aceasta eu plâng mereu, din ochii mei izvorăsc lacrimi, căci departe de mine este Mângâietorul, Cel ce-mi îmbărbăta inima. Feciorii mei cu toţii au fost daţi pieirii, căci duşmanul a avut biruinţă.
• Plângeri 1:18 - Drept este Domnul, căci împotriva poruncilor Lui m-am răzvrătit. Luaţi aminte, voi, toate popoarele, şi vedeţi necazul meu: fecioarele mele şi flăcăii mei au fost duşi în robie.
• Plângeri 1:19 - Strigat-am către iubiţii mei, dar ei m-au înşelat; preoţii mei şi bătrânii mei au pierit în cetate, când căutau hrană ca să-şi ţină viaţa.
• Plângeri 1:20 - Vezi, Doamne, cât sunt de strâmtorat, lăuntrul meu arde ! Inima mea se zbuciumă în trupul meu, pentru că m-am răzvrătit foarte. Afară sabia seceră pe feciorii mei, iar înăuntru, moartea.
• Plângeri 1:21 - Toţi aud suspinul meu, dar nimeni nu mă mângâie ! Toii duşmanii, aflând de nenorocirea mea, se bucură că ai făcut aşa. Să vină peste ei ziua pe care ai făgăduit-o şi să ajungă şi ei ca mine !
• Plângeri 2:1 - O, cum a acoperit cu nori Domnul întru mânia Lui pe fiica Sionului ! Din cer a aruncat pe pământ măreţia lui Israel şi în ziua mâniei Sale nu şi-a adus aminte de aşternutul picioarelor Sale.
• Plângeri 2:2 - Domnul a nimicit fără milă toate sălaşele lui Iacov; întru întărâtarea urgiei Lui a doborât la pământ întăriturile fiicei lui Iuda; le-a făcut una cu pământul, a pângărit regatul şi căpeteniile lui.
• Plângeri 2:4 - El a încordat arcul Său ca un duşman, dreapta Sa a stat gata ca a unui vrăjmaş şi a ucis tot ce desfăta ochiul în cortul fiicei Sionului; vărsat-a ca un foc mânia Lui.
• Plângeri 2:5 - Stăpânul S-a arătat ca un duşman nimicind Israelul; i-a dărâmat toate palatele şi cetăţile întărite şi asupra fiicei lui Iuda a adus multă supărare.
• Plângeri 2:8 - Găsit-a Domnul cu cale să surpe zidurile fiicei Sionului; întins-a funia şi n-a tras înapoi mâna Sa, până nu le-a nimicit. El a întins jalea peste ziduri şi întărituri, ce stau laolaltă dărăpănate.
• Plângeri 2:9 - Porţile lui s-au afundat în pământ, zăvoarele lor El le-a sfărâmat; regele lui şi căpeteniile sunt pribegi printre neamuri. Lege nu mai au, chiar şi profeţii nu mai primesc vedenii de la Domnul.
• Plângeri 2:10 - Stau la pământ şi tac bătrânii fiicei Sionului; pe capul lor şi-au pus ţărână şi s-au încins cu sac; la pământ îşi pleacă fecioarele Ierusalimului capetele lor.
• Plângeri 2:11 - Ochii mei se sfârşesc de plâns, lăuntrul meu arde ca văpaia, măruntaiele mele fierb şi fierea mi se varsă pe pământ din pricina zdrobirii fiicei neamului meu, când copiii şi pruncii stau sleiţi de putere în pieţele cetăţii,
• Plângeri 2:12 - Zicând mamei lor: "Unde este pâine, unde este vin ?" Ei cad sleiţi de putere ca doborâţi de sabie pe pieţele cetăţii şi îşi dau sufletul la sânul maicii lor.
• Plângeri 2:13 - Cu cine te voi asemăna, cu cine aş putea să te pun alături, o, fiică a Ierusalimului ! Cu cine te-aş pune faţă în faţă, ca să te pot mângâia, o, fecioară, fiică a Sionului ? Căci neţărmurită ca marea este năruirea ta ! Cine ar putea să te tămăduiască ?
• Plângeri 2:14 - Profeţii tăi au avut pentru tine vedenii zadarnice şi arătări şi nu ţi-au dat pe faţă fărădelegea ta, ca să-ţi schimbe calea ta, ci ţi-au arătat vedenii înşelătoare şi aducătoare de pieire.
• Plângeri 2:15 - Bat spre tine din palme toţi cei ce trec pe cale, fluieră şi clatină din cap pentru fiica Ierusalimului: "Aceasta este, oare, cetatea pe care o numeau cununa frumuseţii, bucuria a tot pământul ?"
• Plângeri 2:16 - Către tine toţi vrăjmaşii tăi cască gura lor, fluieră, scrâşnesc din dinţi, zicând: "Am nimicit-o. Da, aceasta este ziua pe care noi o aşteptam; am aflat-o şi o vedem".
• Plângeri 2:18 - Strigă către Domnul, tu fecioară, fiică a Sionului ! Să curgă lacrimile tale ca un şuvoi, zi şi noapte; nu înceta, ochiul tău să nu zăbovească !
• Plângeri 2:19 - Scoală, jeleşte-te în timpul nopţii, la început do strajă; varsă-ţi inima ta ca apa înaintea feţei Celui Atotstăpânitor. Către El ridică mâna ta pentru viata pruncilor tăi, care se prăpădesc de foame la colţul tuturor uliţelor.
• Plângeri 2:20 - Vezi, o, Doamne, şi priveşte cui ai făcut aceasta ! Să mănânce femeile rodul pântecelui lor, copiii pe care îi poartă în braţe ? Să fie ucişi în templu, Doamne, preotul şi profetul ?
• Plângeri 2:21 - Stau culcaţi la pământ pe uliţe tânăr şi bătrân. Fecioarele şi flăcăii mei de sabie au căzut; Tu i-ai ucis în ziua mâniei Tale, jertfitu-i-ai fără de milă.
• Plângeri 3:1 - Eu sunt omul care am văzut nenorocirea sub varga aprinderii Lui.
• Plângeri 3:6 - Mutându-mă în împărăţia morii, ca pe morţii cei din veac.
• Plângeri 3:11 - Rătăcit-a căile mele, m-a sfâşiat şi m-a pustiit;
• Plângeri 3:12 - A încordat arcul Său şi m-a aşezat ca ţintă săgeţii Sale,
• Plângeri 3:13 - Trimiţând în rărunchii mei pe fiii tolbei Sale.
• Plângeri 3:16 - A zdrobit de piatră dinţii mei şi m-a afundat în cenuşă.
• Plângeri 3:18 - ţi am zis: "S-a dus puterea vieţii mele şi nădejdea mea în Domnul".
• Plângeri 3:28 - Să stea la o parte în tăcere, dacă Domnul îi dă poruncă !
• Plângeri 3:33 - Că nu de bună voie umileşte şi pedepseşte pe fiii oamenilor.
• Plângeri 3:34 - Când călcăm în picioare pe toţi robii pământului,
• Plângeri 3:46 - Toţi duşmanii noştri au deschis gura împotriva noastră;
• Plângeri 3:47 - De spaimă şi de groapă am avut parte, de pustiire şi de ruină.
• Plângeri 3:48 - Şuvoaie de apă lăcrimează ochiul meu, din pricina prăpădului fiicei poporului meu.
• Plângeri 3:51 - Ochiul meu mă doare din pricina fiicelor cetăţii mele.
• Plângeri 3:52 - Ca pe o pasăre m-au vânat fără cuvânt vrăjmaşii mei,
• Plângeri 3:65 - Dă-le învârtoşare inimii, blestemul Tău să fie pentru ei !
• Plângeri 4:2 - Feciorii Sionului, cei mai de seamă altădată, cântăriţi cu aur, cum au ajuns să fie socotiţi ca vasele de lut, lucru de mână de olar !