Biblia

Căutare

13810 rezultate pentru: Ai

• Plângeri 1:2 - Noaptea plânge întruna cu lacrimi pe obraz şi dintre toţi câţi o iubeau, nici unul n-o mai mângâie; toţi prietenii au devenit duşmani.
• Plângeri 1:4 - Toate căile Sionului sunt pline de jale şi nimeni nu mai vine la sărbătoare. Toate porţile (cetăţii) sunt pustii, preoţii ei suspină; fecioarele sunt deznădăjduite şi ea este plină de amar.
• Plângeri 1:5 - Vrăjmaşii ei sunt biruitori, duşmanii ei sunt cu voie bună; căci Domnul a umilit-o din pricina multelor ei păcate, iar feciorii ei au plecat în robie înaintea asupritorului.
• Plângeri 1:6 - Aşa şi-a irosit fiica Sionului toată strălucirea ! Căpeteniile ei sunt asemenea cerbilor care nu află păşune şi fug sleiţi de puteri dinaintea urmăritorului.
• Plângeri 1:8 - Ierusalimul a păcătuit de moarte, pentru aceasta a ajuns de spaimă; toţi cei ce-l cinsteau nu-l mai iau în seamă, căci au văzut goliciunea lui, iar el suspină şi îşi întoarce faţa.
• Plângeri 1:9 - Necurăţia lui e lipită de poala hainelor lui căci la sfârşitul lui el nu s-a gândit. El s-a prăbuşit în chip uluitor şi n-are pe nimeni să-l mângâie ! "Vezi, Doamne, necazul meu, căci vrăjmaşul biruieşte".
• Plângeri 1:10 - Duşmanii au întins mâna spre toate vistieriile lui. El a văzut neamuri intrând în templul său, neamuri cărora le-ai dat poruncă: "Să nu intre în obştea ta !"
• Plângeri 1:11 - Tot poporul Tău suspină căutând pâine, şi îşi dau odoarele lor pentru mâncare, ca să-şi ţină viaţa. Vezi, Doamne, şi ia aminte cum am ajuns de ocară !
• Plângeri 1:16 - Pentru aceasta eu plâng mereu, din ochii mei izvorăsc lacrimi, căci departe de mine este Mângâietorul, Cel ce-mi îmbărbăta inima. Feciorii mei cu toţii au fost daţi pieirii, căci duşmanul a avut biruinţă.
• Plângeri 1:17 - Sionul întinde mâinile sale şi nimeni nu-l mângâie ! Domnul a dat poruncă tuturor vrăjmaşilor lui Iacov ca să-l împresoare. Ajuns-a Ierusalimul înaintea ochilor lor ca un lucru spurcat.
• Plângeri 1:18 - Drept este Domnul, căci împotriva poruncilor Lui m-am răzvrătit. Luaţi aminte, voi, toate popoarele, şi vedeţi necazul meu: fecioarele mele şi flăcăii mei au fost duşi în robie.
• Plângeri 1:21 - Toţi aud suspinul meu, dar nimeni nu mă mângâie ! Toii duşmanii, aflând de nenorocirea mea, se bucură că ai făcut aşa. Să vină peste ei ziua pe care ai făgăduit-o şi să ajungă şi ei ca mine !
• Plângeri 1:22 - Toată fărădelegea lor să vină înaintea Ta şi să le faci lor precum mi-ai făcut mie, pentru toate păcatele mele ! Căci suspinele mele sunt fără de număr, iar inima mea boleşte !
• Plângeri 2:3 - Întru aprinderea mâniei Lui a zdrobit toată puterea lui Israel; înaintea duşmanului şi-a tras dreapta înapoi. El a aprins pe Iacov cu un foc arzător care prăpădeşte de jur împrejur.
• Plângeri 2:6 - Prăbuşit-a la pământ ca pe o dumbravă cortul lui, stricat-a locul de sărbătoare. Domnul a făcut să se uite zilele de odihnă în Sion, dispreţuind, în văpaia mâniei Lui, pe rege şi pe preot.
• Plângeri 2:9 - Porţile lui s-au afundat în pământ, zăvoarele lor El le-a sfărâmat; regele lui şi căpeteniile sunt pribegi printre neamuri. Lege nu mai au, chiar şi profeţii nu mai primesc vedenii de la Domnul.
• Plângeri 2:11 - Ochii mei se sfârşesc de plâns, lăuntrul meu arde ca văpaia, măruntaiele mele fierb şi fierea mi se varsă pe pământ din pricina zdrobirii fiicei neamului meu, când copiii şi pruncii stau sleiţi de putere în pieţele cetăţii,
• Plângeri 2:12 - Zicând mamei lor: "Unde este pâine, unde este vin ?" Ei cad sleiţi de putere ca doborâţi de sabie pe pieţele cetăţii şi îşi dau sufletul la sânul maicii lor.
• Plângeri 2:13 - Cu cine te voi asemăna, cu cine aş putea să te pun alături, o, fiică a Ierusalimului ! Cu cine te-aş pune faţă în faţă, ca să te pot mângâia, o, fecioară, fiică a Sionului ? Căci neţărmurită ca marea este năruirea ta ! Cine ar putea să te tămăduiască ?
• Plângeri 2:14 - Profeţii tăi au avut pentru tine vedenii zadarnice şi arătări şi nu ţi-au dat pe faţă fărădelegea ta, ca să-ţi schimbe calea ta, ci ţi-au arătat vedenii înşelătoare şi aducătoare de pieire.
• Plângeri 2:16 - Către tine toţi vrăjmaşii tăi cască gura lor, fluieră, scrâşnesc din dinţi, zicând: "Am nimicit-o. Da, aceasta este ziua pe care noi o aşteptam; am aflat-o şi o vedem".
• Plângeri 2:17 - Împlinit-a Domnul hotărârea Sa, adus-a la îndeplinire cuvântul Său, spus din zilele străvechi; prăbuşit-a fără milă, bucurat-a pe vrăjmaşul tău, înălţat-a puterea apăsătorilor tăi.
• Plângeri 2:19 - Scoală, jeleşte-te în timpul nopţii, la început do strajă; varsă-ţi inima ta ca apa înaintea feţei Celui Atotstăpânitor. Către El ridică mâna ta pentru viata pruncilor tăi, care se prăpădesc de foame la colţul tuturor uliţelor.
• Plângeri 2:20 - Vezi, o, Doamne, şi priveşte cui ai făcut aceasta ! Să mănânce femeile rodul pântecelui lor, copiii pe care îi poartă în braţe ? Să fie ucişi în templu, Doamne, preotul şi profetul ?
• Plângeri 2:21 - Stau culcaţi la pământ pe uliţe tânăr şi bătrân. Fecioarele şi flăcăii mei de sabie au căzut; Tu i-ai ucis în ziua mâniei Tale, jertfitu-i-ai fără de milă.
• Plângeri 2:22 - Chemat-ai ca la sărbătoare pe toţi cei ce au sălaş în jurul meu. Şi în ziua mâniei Domnului n-a scăpat, nici n-a rămas vreunul; pe cei care i-am purtat în braţe şi i-am făcut mari, mi i-a nimicit duşmanul.
• Plângeri 3:11 - Rătăcit-a căile mele, m-a sfâşiat şi m-a pustiit;
• Plângeri 3:17 - Tu ai răpit pacea sufletului meu, uitat-am fericirea
• Plângeri 3:29 - Să atingă pulberea cu buzele lui; poate mai este nădejde !
• Plângeri 3:35 - Când călcăm dreptatea omului înaintea feţei Celui Preaînalt,
• Plângeri 3:37 - Cine este Cel ce a grăit şi s-a făcut, fără numai Domnul, Care a poruncit ?
• Plângeri 3:38 - Nu iese oare din gura Celui Preaînalt binele şi răul ?
• Plângeri 3:40 - Să cercetăm căile noastre, luând aminte şi întorcându-ne la Domnul !
• Plângeri 3:41 - Să ridicăm inimile şi mâinile noastre la Domnul din cer !
• Plângeri 3:42 - Noi am păcătuit şi ne-am răzvrătit şi Tu ne-ai iertat.
• Plângeri 3:43 - Tu Te-ai învesmântat cu mânie şi ne-ai urmărit; Tu ai ucis fără milă;
• Plângeri 3:44 - Tu Te-ai ascuns în nori, ca să nu străbată rugăciunea la Tine;
• Plângeri 3:45 - Tu ai făcut din mine o măturătură şi un gunoi, în mijlocul popoarelor.
• Plângeri 3:47 - De spaimă şi de groapă am avut parte, de pustiire şi de ruină.
• Plângeri 3:48 - Şuvoaie de apă lăcrimează ochiul meu, din pricina prăpădului fiicei poporului meu.
• Plângeri 3:55 - Chemat-am numele Tău, Doamne, din groapa cea mai dedesubt.
• Plângeri 3:56 - Tu ai auzit glasul meu: "Nu astupa urechea la suspinul şi strigătul meu".
• Plângeri 3:57 - Tu erai aproape în ziua când Te-am strigat şi ai zis: "Nu-ţi fie frică !"
• Plângeri 3:58 - O, Doamne, Tu ai judecat pricina mea, Tu ai izbăvit viaţa mea !
• Plângeri 3:59 - Văzut-ai, Doamne, apăsarea mea, ajută-mi şi-mi fă dreptate !
• Plângeri 3:60 - Tu ai văzut toată răzbunarea lor, toate uneltirile lor împotriva mea;
• Plângeri 3:61 - O, Doamne, Tu ai auzit ocările lor, toate chibzuielile lor împotriva mea,
• Plângeri 3:62 - Graiurile potrivnicilor mei şi gândul lor ascuns împotriva mea.
• Plângeri 3:64 - Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor,
• Plângeri 4:1 - O, cum s-a întunecat aurul, şi cel mai curat aur şi-a schimbat faţa; pietrele nestemate vărsate au fost la colţul tuturor uliţelor !