Biblia

Căutare

17830 rezultate pentru: ac

• Ecclesiastul 2:19 - Şi cine ştie dacă el va fi înţelept sau nebun ! Şi el va face ce va găsi cu cale din tot lucrul cu care m-am trudit şi m-am chibzuit sub soare ! Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 2:21 - Căci un om care a pus în lucrul lui înţelepciune şi ştiinţă şi a avut izbândă, îl împarte cu cel care n-a lucrat. Şi aceasta aste deşertăciune şi un rău nespus de mare.
• Ecclesiastul 2:23 - Toate zilele lui nu sunt decât suferinţă şi îndeletnicirea lui nu-i decât necaz; nici chiar noaptea n-are odihnă inima lui. Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 2:24 - Nimic nu este mai bun pentru om decât să mănânce şi să bea şi să-şi desfăteze sufletul cu mulţumirea din munca sa. Şi am văzut că şi aceasta vine numai din mâna lui Dumnezeu.
• Ecclesiastul 2:26 - Omului care este bun înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu îi dă înţelepciune, ştiinţă şi bucurie, iar păcătosului îi dă sarcina să adune şi să strângă pentru a da celui ce este bun în faţa lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi vinare de vânt !
• Ecclesiastul 3:7 - Vreme este să rupi şi vreme să coşi; vreme este să taci şi vreme să grăieşti.
• Ecclesiastul 3:8 - Vreme este să iubeşti şi vreme să urăşti. Este vreme de război şi vreme de pace.
• Ecclesiastul 3:11 - Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.
• Ecclesiastul 3:13 - Drept aceea dacă un om mănâncă şi bea şi trăieşte bine de pe urma muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu.
• Ecclesiastul 3:14 - Atunci mi-am dat seama că tot ceea ce a făcut Dumnezeu va ţine în veac de veac şi nimic nu se poate adăuga, nici nu se poate micşora şi că Dumnezeu lucrează aşa ca să ne temem de faţa Lui.
• Ecclesiastul 3:15 - Ceea ce este a mai fost şi ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri; şi Dumnezeu cheamă iarăşi aceea ce a lăsat să treacă.
• Ecclesiastul 3:17 - Şi am gândit în inima mea: "Dumnezeu va judeca pe cel drept ca şi pe cel nelegiuit", căci este vreme pentru orice punere la cale şi pentru orice faptă.
• Ecclesiastul 3:18 - şi am zis iar în inima mea despre fiii oamenilor: "Dumnezeu a orânduit să-i încerce, ca ei să-şi dea seama că nu sunt decât dobitoace".
• Ecclesiastul 3:19 - Căci soarta omului şi soarta dobitocului este aceeaşi: precum moare unul, moare şi celălalt şi toţi au un singur duh de viată, iar omul nu are nimic mai mult decât dobitocul. Şi totul este deşertăciune !
• Ecclesiastul 3:20 - Amândoi merg în acelaşi loc: amândoi au ieşit din pulbere şi amândoi în pulbere se întorc.
• Ecclesiastul 3:21 - Cine ştie dacă duhul omului se urcă în sus şi duhul dobitocului se coboară în jos către pământ ?
• Ecclesiastul 3:22 - Şi mi-am dat seama că nimic nu este mai de preţ pentru om decât să se bucure de lucrurile sale, că aceasta este partea lui, fiindcă cine îi va da lui putere să mai vadă ceea ce se va întâmpla în urma lui ?
• Ecclesiastul 4:1 - Şi iarăşi am luat aminte la toate silniciile care se săvârşesc sub soare. Şi iată lacrimile celor apăsaţi şi nimeni nu era care să-i mângâie, iar în mâna celor silnici toată asuprirea şi nici un mângâietor nu se găsea !
• Ecclesiastul 4:2 - Şi am fericit pe cei ce au murit în vremi străvechi mai mult decât pe cei vii care sunt acum în viaţă.
• Ecclesiastul 4:4 - Şi am văzut că toată strădania şi toată izbânda omului la lucru nu este decât pizma unuia faţă de altul. Şi aceasta este deşertăciune şi vânare de vânt !
• Ecclesiastul 4:8 - Este câte un om care este stingher şi care nu are nici copil, nici frate şi totuşi lucrul nu-l mai sfârşeşte şi ochii lui nu se mai satură de bogăţie. Dar vine o vreme când zice: "Pentru cine m-am trudit şi am lipsit sufletul meu de traiul cel bun ?" Şi aceasta este deşertăciune şi rea îndeletnicire.
• Ecclesiastul 4:10 - Căci dacă unul cade, îl scoală tovarăşul lui. Dar vai de cel singur care cade şi nu este cel de-al doilea ca să-l ridice !
• Ecclesiastul 4:12 - Şi dacă unul este luat fără de veste, cel de-al doilea sare pentru el; căci sfoara pusă în trei nu se rupe degrabă.
• Ecclesiastul 4:14 - Căci el poate să iasă din închisoare ca să domnească, deşi s-a născut sărac în ţara celuilalt.
• Ecclesiastul 4:16 - Şi nu se mai sfârşea poporul în fruntea căruia era; totuşi urmaşii lui nu se vor bucura de el. Şi aceasta este deşertăciune şi vânare de vânt.
• Ecclesiastul 4:17 - Ia seama la picioarele tale când te duci în templul Domnului. Dacă te apropii să asculţi este mai bine, decât să aduci jertfa nebunilor, căci ei nu ştiu decât să facă rău.
• Ecclesiastul 5:1 - Nu te grăbi să deschizi gura ta şi inima ta să nu se pripească să scoată o vorbă înaintea lui Dumnezeu, că Dumnezeu este în ceruri, iar tu pe pământ; pentru aceasta să fie cuvintele tale puţine.
• Ecclesiastul 5:3 - Dacă ai făcut un jurământ lui Dumnezeu, nu pierde din vedere să-l împlineşti, că nebunii nu au nici o trecere; tu însă împlineşte ce ai făgăduit.
• Ecclesiastul 5:5 - Nu îngădui gurii tale să tragă spre păcat trupul tău şi înaintea trimisului lui Dumnezeu nu spune: "A fost o rătăcire !" Pentru ce să Se mânie Dumnezeu de cuvântul tău şi să nimicească lucrul mâinilor tale ?
• Ecclesiastul 5:6 - Căci din mulţimea grijilor se nasc visele şi deşertăciunile din prea multe cuvinte. De aceea, teme-te de Dumnezeu !
• Ecclesiastul 5:7 - Dacă vezi asuprirea celui sărac şi obijduirea dreptului şi a dreptăţii în cetate, nu te mira de lucrul acesta, căci peste cel mare este unul mai mare, iar Cel Atotputernic veghează peste toţi.
• Ecclesiastul 5:9 - Cine iubeşte banii nu se va sătura de bani, iar cel ce iubeşte bogăţia nu va avea parte de rodul ei. Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 5:13 - Şi dacă bogăţia se pierde dintr-o întâmplare nenorocită şi el are un copil, acestuia nu-i rămâne nimic în mină.
• Ecclesiastul 5:15 - Şi aceasta este o întâmplare nenorocită, ca să se ducă aşa cum a venit; şi ce folos că i-a fost munca în vânt ?
• Ecclesiastul 5:17 - Cu adevărat iată ceea ce am văzut că este bine şi frumos: să mănânce şi să bea şi să trăiască omul bine din tot lucrul cu care se trudeşte sub soare în vremea vieţii dăruite lui de Dumnezeu, căci aceasta este partea lui.
• Ecclesiastul 5:18 - Şi ori de câte ori Dumnezeu dă omului bogăţii şi bunuri şi îi îngăduie să mănânce şi să-şi ia partea lui şi să se bucure de munca lui, acesta este un dar de la Dumnezeu;
• Ecclesiastul 5:19 - Căci el nu se gândeşte prea mult la zilele vieţii lui, fiindcă Dumnezeu îl sine prins cu bucuria inimii lui.
• Ecclesiastul 6:2 - Omului căruia Dumnezeu i-a dat averi şi bunuri, iar sufletului lui nu-i lipseşte nimic din ceea ce ar putea să dorească, Dumnezeu nu-i îngăduie însă să se bucure de ele, ci un străin le va mânca. Iată o deşertăciune şi un rău nespus de mare !
• Ecclesiastul 6:3 - Dacă un om ar fi să aibă o sută de fii şi să trăiască mulţi ani şi numeroase să fie zilele anilor săi, dacă nu s-a săturat sufletul lui de bine şi el nu are loc de îngropare zic: "Chiar şi fătul lepădat e mai fericit decât el !"
• Ecclesiastul 6:5 - Nici n-a văzut, nici n-a cunoscut soarele, şi fătul lepădat a avut mai multă odihnă decât omul acesta.
• Ecclesiastul 6:6 - Şi dacă ar fi trăit de două ori câte o mie de ani şi nu s-a bucurat de fericire, oare nu toii se duc în acelaşi loc ?
• Ecclesiastul 6:7 - Toată munca omului este pentru gura lui şi cu toate acestea pofta lui nu e astâmpărată.
• Ecclesiastul 6:8 - Căci ce are înţeleptul mai mult decât nebunul ? Ce folos are săracul care ştie să se poarte înaintea celor vii ?
• Ecclesiastul 6:9 - Mai bine să te uiţi cu ochii decât să pribegeşti cu dorinţa. Şi aceasta este deşertăciune şi vinare de vânt !
• Ecclesiastul 6:11 - Cu cit se spun mai multe cuvinte, cu atât este mai multă deşertăciune. Ce folos trage omul ?
• Ecclesiastul 6:12 - Căci cine ştie ce este de folos pentru om în viaţă, în vremea zilelor sale de nimicnicie pe care le trece asemenea unei umbre ? Şi cine va spune mai dinainte omului ce va fi după el sub soare ?
• Ecclesiastul 7:2 - Mai bine este să mergi în casă de plâns, decât să te duci în casă de ospăţ, căci acolo se vede sfârşitul omului şi cine îl vede pune la inimă.
• Ecclesiastul 7:3 - Mai bun este necazul decât râsul, căci întristarea feţei este bună pentru inimă.
• Ecclesiastul 7:6 - Că precum este pârâitul spinilor sub căldare, tot aşa este şi râsul celui nebun. Şi aceasta este deşertăciune !...
• Ecclesiastul 7:7 - Căci asuprirea poate să facă nebun pe un înţelept, şi mita strică inima.