Biblia

Căutare

14976 rezultate pentru: ni

• Plângeri 3:5 - A ridicat zid împotriva mea şi m-a înconjurat de venin şi de zbucium,
• Plângeri 3:15 - El m-a săturat de amărăciuni, adăpatu-m-a cu pelin.
• Plângeri 3:21 - Aceasta voi pune-o la inimă, de aceea voi nădăjdui:
• Plângeri 3:31 - Căci Domnul nu aruncă pe oameni pentru totdeauna;
• Plângeri 3:33 - Că nu de bună voie umileşte şi pedepseşte pe fiii oamenilor.
• Plângeri 3:41 - Să ridicăm inimile şi mâinile noastre la Domnul din cer !
• Plângeri 3:43 - Tu Te-ai învesmântat cu mânie şi ne-ai urmărit; Tu ai ucis fără milă;
• Plângeri 3:46 - Toţi duşmanii noştri au deschis gura împotriva noastră;
• Plângeri 3:53 - Au vrut să nimicească în groapă viaţa mea, şi au aruncat cu pietre în mine.
• Plângeri 3:62 - Graiurile potrivnicilor mei şi gândul lor ascuns împotriva mea.
• Plângeri 3:64 - Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor,
• Plângeri 3:65 - Dă-le învârtoşare inimii, blestemul Tău să fie pentru ei !
• Plângeri 3:66 - Urmăreşte-i cu mânie şi nimiceşte-i sub cerurile Tale, Doamne !
• Plângeri 4:4 - Din pricina setei lipitu-s-a limba sugaciului de cerul gurii lui; copiii cer pâine, dar nimeni nu le-o întinde.
• Plângeri 4:5 - Cei care mâncau odinioară mâncăruri alese cad de foame pe uliţe; cei care au fost crescuţi în purpură stau trântiţi în gunoi.
• Plângeri 4:7 - Căpeteniile ei erau mai strălucitoare decât zăpada, mai albe decât laptele; trupul lor era mai roşu decât mărgeanul, ca safirul era înfăţişarea lor.
• Plângeri 4:8 - Chipul lor a ajuns mai negru decât funinginea, pe uliţe nu-i poţi cunoaşte; pielea lor s-a zbârcit pe oase, s-a uscat ca o aşchie de lemn.
• Plângeri 4:10 - Femeile, deşi miloase, au fiert cu mâinile lor copiii şi i-au mâncat în vremea căderii fiicei poporului meu.
• Plângeri 4:11 - Sfârşit-a Domnul mânia, vărsat-a pe deplin urgia aprinderii Lui; şi în Sion a aprins un fac care l-a mistuit.
• Plângeri 4:12 - Nici n-ar fi putut să creadă regii pământului şi toţi locuitorii lumii că vrăjmaşul şi apăsătorul ar putea să intre pe porţile Ierusalimului !
• Plângeri 4:14 - Pe uliţe rătăceau pătaţi de sânge, şi nimeni nu se atingea de hainele lor.
• Plângeri 4:16 - Faţa plină de mânie a Domnului i-a risipit pe ei. Pe preoţi nimeni nu-i mai lua în seamă, de bătrâni nu se îndura.
• Plângeri 4:17 - Şi ochii noştri se sting de supărare, aşteptând zadarnic un ajutor ! Din turnul nostru ne-am uitat departe spre un popor al cărui ajutor nu vine.
• Plângeri 4:19 - Prigonitorii noştri erau mai iuţi decât vulturii de pe cer; umblau după noi prin munţi, ne pândeau în pustiu.
• Plângeri 4:21 - Bucură-te şi te veseleşte, fiica Edomului, tu care locuieşti în pământul Uţ; şi la tine va veni cupa; vei bea şi te vei lăsa goală.
• Plângeri 5:2 - Moştenirea şi casele noastre au căzut în mâna celor străini, de alt neam.
• Plângeri 5:3 - Am ajuns orfani, fără de tată, mamele noastre sunt văduve.
• Plângeri 5:4 - Bem apa noastră cu bani, lemnele noastre le primim cu plată.
• Plângeri 5:5 - Pe grumajii noştri stau prigonitorii şi, deşi n-avem puteri, nu ne dau răgaz.
• Plângeri 5:8 - Slugi ne stăpânesc şi nimeni nu vine să ne scoată din mina lor.
• Plângeri 5:9 - Cu primejdia vieţii noastre ne agonisim pâinea, în faţa sabiei care ne ameninţă în pustiu.
• Plângeri 5:12 - Căpeteniile au fost spânzurate de mâna lor, feţele bătrânilor nu au mai fost luate în seamă.
• Plângeri 5:13 - Flăcăii au învârtit la râşniţă şi tinerii s-au poticnit cărând lemne.
• Plângeri 5:14 - Bătrânii nu mai stau la poartă, cei tineri nu mai cântă din alăute.
• Plângeri 5:15 - S-a dus veselia inimii noastre, jocul nostru s-a schimbat în plâns.
• Plângeri 5:17 - Pentru aceasta inima noastră tânjeşte şi ochii s-au întunecat.
• Plângeri 5:22 - Sau Tu ne-ai urgisit şi Te-ai mâniat pe noi, fără măsură ?
• Iezechiel 1:1 - În anul al treizecilea, în ziua a cincea a lunii a patra, când mă aflam între robi, la râul Chebar, mi s-au deschis cerurile şi am văzut nişte vedenii dumnezeieşti.
• Iezechiel 1:2 - În ziua a cincea a lunii a patra, în anul al cincilea ai robirii regelui Ioiachim,
• Iezechiel 1:8 - De cele patru părţi ele aveau sub aripi mâini de om şi toate patru îşi aveau feţele lor şi aripile lor.
• Iezechiel 1:13 - Înfăţişarea acestor fiare se asemăna cu înfăţişarea cărbunilor aprinşi, cu înfăţişarea unor făclii aprinse; printre fiare curgea foc, iar din foc ţâşneau raze şi fulgere.
• Iezechiel 1:24 - Când mergeau fiarele, auzeam fâlfâitul aripilor lor, ca un vuiet de ape mari, ca glasul Celui Atotputernic zgomot straşnic, ca zgomotul dintr-un lagăr ostăşesc; iar când ele se opreau, îşi lăsau aripile în jos.
• Iezechiel 1:27 - Şi am mai văzut ceva, ca un metal înroşit în foc, ca nişte foc, sub care se afla acel chip de om şi care lumina împrejur; de la coapsele acelui chip de om în sus şi de la coapsele chipului aceluia în jos se vedea un fel de foc, un fel de lumină strălucitoare care-l împresura de jur împrejur.
• Iezechiel 1:28 - Cum este curcubeul ce se află pe cer la vreme de ploaie, aşa era înfăţişarea acelei lumini strălucitoare care-l înconjura. Astfel era chipul slavei Domnului. Şi când am văzut eu aceasta, am căzut cu faţa la pământ.
• Iezechiel 2:3 - Acela mi-a zis: "Fiul omului, am să te trimit la fiii lui Israel, la aceşti oameni neascultători, care s-au răzvrătit împotriva Mea; ei, ca şi părinţii lor, păcătuiesc înaintea Mea până în ziua de astăzi.
• Iezechiel 2:4 - Aceşti fii sunt neruşinaţi şi cu inima împietrită; la ei te trimit Eu, ca să le zici: Aşa grăieşte Domnul !
• Iezechiel 2:5 - Ori te-or asculta, ori nu te-or asculta - căci sunt un neam îndărătnic - să ştie însă că este între ei un prooroc.
• Iezechiel 2:6 - Dar tu, fiul omului, să nu te temi de ei şi de cuvintele lor să nu te sperii, deşi ei vor fi pentru tine spini şi ciulini, şi ai să trăieşti între ei, ca între scorpii; să nu te temi de cuvintele lor şi de faţa lor să nu te sperii, deşi sunt un neam îndărătnic,
• Iezechiel 2:8 - Tu însă, fiul omului, ascultă ce voiesc să-ii spun ! Nu fi îndărătnic, ca acest neam de răzvrătiţi ! Deschide-ii gura şi mănâncă ceea ce am să-ţi dau !"
• Iezechiel 3:6 - Nici la mai multe popoare cu grai necunoscut şi cu limbă neînţeleasă, ale căror cuvinte nu le-ai pricepe. Şi chiar la unele ca acestea de te-aş trimite, ele tot te-ar asculta;