Biblia

Căutare

24495 rezultate pentru: v

• Iov 30:13 - Au dărâmat poteca mea, cu gând ca să mă piardă, ei se suie încoace şi nimeni nu le este stavilă.
• Iov 30:14 - Ca printr-o spărtură largă, ei dau iureş şi în dărâmături se tăvălesc.
• Iov 30:15 - Mulţimea spaimelor s-a întors asupra mea, slava mea au gonit-o ca vântul şi izbăvirea mea a trecut ca un nor.
• Iov 30:17 - Noaptea oasele mele sunt ca sfredelite şi nervii mei nu ştiu de odihnă.
• Iov 30:20 - Strig către Tine şi nu-mi răspunzi, stau în picioare şi Tu nu mă vezi.
• Iov 30:22 - Tu mă ridici deasupra vântului şi mă pui pe el călare şi apoi mă nimiceşti cu iureşul furtunii.
• Iov 30:24 - Totuşi împotriva sărmanului nu ridicam mâna mea, când striga către mine, în nenorocirea lui.
• Iov 30:25 - N-am plâns oare şi eu împreună cu cel care-şi ducea viaţa greu ? Sufletul meu n-avea milă de cel sărman ?
• Iov 30:26 - Mă aşteptam la fericire şi iată că a venit nenorocirea; aşteptam lumina şi a venit întunericul.
• Iov 30:29 - Am ajuns frate cu şacalii, am ajuns tovarăş cu struţii.
• Iov 31:4 - Nu vede, oare, Dumnezeu căile mele şi nu numără El toţi paşii mei ?
• Iov 31:7 - Dacă paşii mei s-au abătut de la calea cea dreaptă şi inima mea a fost târâtă de ochii mei, iar de mâinile mele s-a lipit vreo murdărie,
• Iov 31:8 - Atunci altul să mănânce ceea ce eu semăn şi vlăstarii mei să fie scoşi din rădăcină !
• Iov 31:9 - Dacă inima mea a fost amăgită de vreo femeie şi am stat de pândă la uşa aproapelui meu,
• Iov 31:10 - Atunci nevasta mea să învârtească la râşniţă pentru altul şi alţii să aibă parte de ea.
• Iov 31:11 - Căci aceasta ar fi o urâciune, o nelegiuire vrednică de pedeapsa judecătorilor,
• Iov 31:14 - Ce mă voi face eu; când Dumnezeu se va ridica şi ce răspuns Îi voi da, când va lua procesul în cercetare ?
• Iov 31:16 - Datu-m-am, oare, în lături, când săracul dorea ceva şi lăsat-am să se stingă de plânsete ochii văduvelor ?
• Iov 31:18 - Dimpotrivă, din tinereţile mele, am crescut pe orfan ca un tată şi de la naştere, am călăuzit pe văduvă.
• Iov 31:19 - Dacă vedeam un nenorocit fără haină şi vreun sărac care n-avea cămaşă pe el,
• Iov 31:20 - Nu mă binecuvântau coapsele lui şi nu-l încălzea lâna mieilor mei ?
• Iov 31:21 - Dacă am repezit mâna mea împotriva vreunui orfan, fiindcă vedeam că am sprijinitori la masa judecăţii,
• Iov 31:25 - Ori eram fericit peste măsură, că aveam atâta avere şi că mâna mea agonisise mult ?
• Iov 31:26 - Ori când vedeam soarele în strălucirea lui şi luna înaintând cu măreţie,
• Iov 31:29 - M-am bucurat eu de nenorocirea duşmanului meu şi am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el ?
• Iov 31:31 - Oamenii care ţineau de casa mea ziceau: "Unde s-ar găsi vreunul care să nu se fi săturat la masa lui ?"
• Iov 31:34 - Pentru că, adică, mă temeam de zarva cetăţii şi mă înspăimânta dispreţul cetăţenilor şi atunci rămâneam fără glas şi nu mai mă arătam în poartă ?
• Iov 31:35 - O, cine, îmi va da pe cineva care să mă asculte ? Iată aici iscălitura mea ! Cel Atotputernic să-mi răspundă ! Iar învinuirea scrisă de potrivnicii mei,
• Iov 31:36 - Voi purta-o pe umărul meu, voi înnoda-o în jurul capului meu, ca o cunună.
• Iov 31:37 - Îi voi da socoteală de toţi paşii mei, ca un principe mă voi înfăţişa înaintea Lui.
• Iov 31:38 - Nu cumva ogoarele mele cer răzbunare împotriva mea şi brazdele lor sunt prididite de lacrimi ?
• Iov 31:39 - Nu cumva m-am înfruptat din roadele lor şi n-am plătit şi am făcut pe vechii lor stăpâni să se plângă de mine ?
• Iov 31:40 - Dacă ar fi aşa, atunci să crească pe ele pălămidă în loc de grâu şi neghină în loc de orz !" Aici cuvintele lui Iov se termină.
• Iov 32:1 - Astfel, aceşti trei bărbaţi nu mai răspunseră nimic lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.
• Iov 32:2 - Atunci se aprinse de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. Şi mânia lui se aprinse împotriva lui Iov, fiindcă el pretindea că este drept înaintea lui Dumnezeu,
• Iov 32:3 - Şi iarăşi se aprinse mânia lui împotriva celor trei prieteni ai lui Iov, fiindcă ei nu găseau nici un răspuns şi totuşi osândeau pe Iov.
• Iov 32:4 - Elihu însă aşteptase pe când ei vorbeau cu Iov, fiindcă ei erau mai în vârstă decât Elihu.
• Iov 32:5 - Dar când a văzut el că nu mai este nici un răspuns în gura celor trei oameni, atunci s-a aprins mânia lui.
• Iov 32:6 - Şi aşa Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a început a vorbi şi a zis: "Eu sunt tânăr şi voi sunteţi bătrâni, de aceea m-am sfiit şi m-am temut să vă dau pe faţă gândul meu.
• Iov 32:7 - Mi-am zis: vârsta trebuie să vorbească şi mulţimea anilor să ne înveţe înţelepciunea.
• Iov 32:10 - Drept aceea am zis: Luaţi aminte la mine, voi arăta şi eu ce ştiu.
• Iov 32:11 - Iată că am aşteptat cuvintele voastre, am stat cu urechea aţintită la judecăţile voastre, pe când voi vă căutaţi ce aveaţi de spus.
• Iov 32:12 - Am stat cu ochii aţintiţi asupra voastră şi iată că nici unul n-a convins pe Iov, nici unul n-a răsturnat cuvintele lui;
• Iov 32:13 - De aceea să nu ziceţi: Noi am găsit înţelepciunea şi Dumnezeu ne dă învăţătura, iar nu un om.
• Iov 32:14 - Astfel, nu voi pune înainte nişte cuvinte ca acestea şi nu-i voi răspunde cu temeiurile voastre.
• Iov 32:15 - Ei au fost opăriţi, n-au mai răspuns nimic, cuvintele le-au fugit din gură
• Iov 32:16 - Şi eu am aşteptat ! Dar pentru că ei nu mai vorbesc, fiindcă au stat pe loc şi nu mai răspund,
• Iov 32:17 - Voi zice şi eu ceva din partea mea, voi arăta şi eu ştiinţa mea,
• Iov 32:18 - Căci sunt plin de cuvinte până în gât şi duhul meu lăuntric îmi dă zor.
• Iov 32:19 - Iată că cugetul meu în mine este ca un vin care n-are pe unde să răsufle, ca un vin care sparge nişte burdufuri noi.