Biblia

Căutare

23380 rezultate pentru: ţa

• Iov 29:25 - Le arătam care este dreapta cale şi stăteam mereu în fruntea lor, stăteam ca un împărat, între ostaşii săi şi, oriunde-i duceam, ei veneau după mine.
• Iov 30:2 - Ce aş fi făcut cu puterea braţelor lor, odată ce vlaga lor se dusese toată ?
• Iov 30:3 - Din pricina sărăciei şi a foametei înspăimântătoare, ei mânţcau rădăcini din locuri uscate şi mama lor era câmpia pustie şi jalnică.
• Iov 30:6 - Drept aceea, au ajuns să se aciueze pe marginea şuvoaielor, prin găurile pământului şi prin văgăunile stâncilor.
• Iov 30:7 - Zbiară prin hăţişuri, stau grămadă pe sub scaieţi.
• Iov 30:8 - Neam de oameni ticăloşi, neam de oameni fără nume, ei erau gunoaiele pe care le arunci din ţară !
• Iov 30:9 - şi astăzi, iată că sunt cântecul lor, am ajuns basmul lor.
• Iov 30:10 - Le e groază de mine, s-au depărtat de mine şi pentru obrazul meu n-au făcut economie cu scuipatul lor !
• Iov 30:12 - În dreapta mea se ridică martori potrivnici mie, în cursa lor au prins picioarele mele şi şi-au croit drumuri împotrivă-mi.
• Iov 30:13 - Au dărâmat poteca mea, cu gând ca să mă piardă, ei se suie încoace şi nimeni nu le este stavilă.
• Iov 30:14 - Ca printr-o spărtură largă, ei dau iureş şi în dărâmături se tăvălesc.
• Iov 30:20 - Strig către Tine şi nu-mi răspunzi, stau în picioare şi Tu nu mă vezi.
• Iov 30:21 - Tu Te-ai făcut asupritorul meu şi cu toată puterea braţului Tău mă prigoneşti.
• Iov 30:23 - Ştiu foarte bine că Tu mă duci spre moarte şi la locul de întâlnire al tuturor muritorilor.
• Iov 30:25 - N-am plâns oare şi eu împreună cu cel care-şi ducea viaţa greu ? Sufletul meu n-avea milă de cel sărman ?
• Iov 30:26 - Mă aşteptam la fericire şi iată că a venit nenorocirea; aşteptam lumina şi a venit întunericul.
• Iov 30:27 - Măruntaiele mele au fiert în clocote fără încetare; zile de jale grea mi-au sosit înainte.
• Iov 30:28 - Am umblat înnegrit la faţă, dar nu de soare; m-am ridicat în adunare şi am strigat.
• Iov 30:31 - Astfel harfa mea a ajuns instrument tânguirii şi flautul meu glasul bocitoarelor.
• Iov 31:6 - Să mă cântărească în cumpăna dreptăţii şi Dumnezeu să cunoască neprihănirea mea.
• Iov 31:7 - Dacă paşii mei s-au abătut de la calea cea dreaptă şi inima mea a fost târâtă de ochii mei, iar de mâinile mele s-a lipit vreo murdărie,
• Iov 31:8 - Atunci altul să mănânce ceea ce eu semăn şi vlăstarii mei să fie scoşi din rădăcină !
• Iov 31:9 - Dacă inima mea a fost amăgită de vreo femeie şi am stat de pândă la uşa aproapelui meu,
• Iov 31:10 - Atunci nevasta mea să învârtească la râşniţă pentru altul şi alţii să aibă parte de ea.
• Iov 31:11 - Căci aceasta ar fi o urâciune, o nelegiuire vrednică de pedeapsa judecătorilor,
• Iov 31:12 - Un foc care mistuie până la iad şi care nimiceşte toată strânsura mea;
• Iov 31:14 - Ce mă voi face eu; când Dumnezeu se va ridica şi ce răspuns Îi voi da, când va lua procesul în cercetare ?
• Iov 31:17 - Mâncam, oare, singur bucata mea de pâine şi orfanului nu-i dădeam din ea ?
• Iov 31:18 - Dimpotrivă, din tinereţile mele, am crescut pe orfan ca un tată şi de la naştere, am călăuzit pe văduvă.
• Iov 31:20 - Nu mă binecuvântau coapsele lui şi nu-l încălzea lâna mieilor mei ?
• Iov 31:23 - Dar eu mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu şi înaintea măreţiei Lui nu puteam să stau.
• Iov 31:25 - Ori eram fericit peste măsură, că aveam atâta avere şi că mâna mea agonisise mult ?
• Iov 31:26 - Ori când vedeam soarele în strălucirea lui şi luna înaintând cu măreţie,
• Iov 31:27 - A fost inima mea amăgită în taină şi am dus eu mâna la gură, ca s-o sărut ?
• Iov 31:28 - Şi aceasta ar fi fost o mare fărădelege, fiindcă aş fi tăgăduit pe Dumnezeul cel Preaînalt.
• Iov 31:29 - M-am bucurat eu de nenorocirea duşmanului meu şi am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el ?
• Iov 31:32 - Străinul nu petrecea noaptea niciodată afară; porţile mele le deschideam călătorului.
• Iov 31:33 - Acoperit-am eu, ca lumea cealaltă, păcatele mele, ascunzând, în sânul meu, greşeala făptuită,
• Iov 31:34 - Pentru că, adică, mă temeam de zarva cetăţii şi mă înspăimânta dispreţul cetăţenilor şi atunci rămâneam fără glas şi nu mai mă arătam în poartă ?
• Iov 31:35 - O, cine, îmi va da pe cineva care să mă asculte ? Iată aici iscălitura mea ! Cel Atotputernic să-mi răspundă ! Iar învinuirea scrisă de potrivnicii mei,
• Iov 31:36 - Voi purta-o pe umărul meu, voi înnoda-o în jurul capului meu, ca o cunună.
• Iov 31:39 - Nu cumva m-am înfruptat din roadele lor şi n-am plătit şi am făcut pe vechii lor stăpâni să se plângă de mine ?
• Iov 32:4 - Elihu însă aşteptase pe când ei vorbeau cu Iov, fiindcă ei erau mai în vârstă decât Elihu.
• Iov 32:6 - Şi aşa Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a început a vorbi şi a zis: "Eu sunt tânăr şi voi sunteţi bătrâni, de aceea m-am sfiit şi m-am temut să vă dau pe faţă gândul meu.
• Iov 32:7 - Mi-am zis: vârsta trebuie să vorbească şi mulţimea anilor să ne înveţe înţelepciunea.
• Iov 32:9 - Nu cei bătrâni sunt înţelepţi şi nici moşnegii nu sunt cei ce înţeleg totdeauna dreptatea.
• Iov 32:10 - Drept aceea am zis: Luaţi aminte la mine, voi arăta şi eu ce ştiu.
• Iov 32:11 - Iată că am aşteptat cuvintele voastre, am stat cu urechea aţintită la judecăţile voastre, pe când voi vă căutaţi ce aveaţi de spus.
• Iov 32:12 - Am stat cu ochii aţintiţi asupra voastră şi iată că nici unul n-a convins pe Iov, nici unul n-a răsturnat cuvintele lui;
• Iov 32:13 - De aceea să nu ziceţi: Noi am găsit înţelepciunea şi Dumnezeu ne dă învăţătura, iar nu un om.