Biblia

Căutare

13462 rezultate pentru: Er

• Marcu 3:28 - Adevărat grăiesc vouă că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele şi hulele câte vor fi hulit;
• Marcu 3:29 - Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică.
• Marcu 4:1 - Şi iarăşi a început Iisus să înveţe, lângă mare, şi s-a adunat la El mulţime foarte multă, încât El a intrat în corabie şi şedea pe mare, iar toată mulţimea era lângă mare, pe uscat.
• Marcu 4:4 - Şi pe când semăna el, o sămânţă a căzut lângă cale şi păsările cerului au venit şi au mâncat-o.
• Marcu 4:10 - Iar când a fost singur, cei ce erau lângă El, împreună cu cei doisprezece, Îl întrebau despre pilde.
• Marcu 4:12 - Ca uitându-se, să privească şi să nu vadă, şi, auzind, să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă şi să fie iertaţi.
• Marcu 4:19 - Dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul şi îl fac neroditor.
• Marcu 4:29 - Iar când rodul se coace, îndată trimite secera, că a sosit secerişul.
• Marcu 4:32 - Dar, după ce s-a semănat, creşte şi se face mai mare decât toate legumele şi face ramuri mari, încât sub umbra lui pot să sălăşluiască păsările cerului.
• Marcu 4:35 - Şi în ziua aceea, când s-a înserat, a zis către ei: Să trecem pe ţărmul celălalt.
• Marcu 4:36 - Şi lăsând ei mulţimea, L-au luat cu ei în corabie, aşa cum era, căci erau cu El şi alte corăbii.
• Marcu 4:37 - Şi s-a pornit o furtună mare de vânt şi valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple.
• Marcu 4:38 - Iar Iisus era la partea dindărăt a corăbiei, dormind pe căpătâi. L-au deşteptat şi I-au zis: Învăţătorule, nu-Ţi este grijă că pierim ?
• Marcu 4:39 - Şi El, sculându-Se, a certat vântul şi a poruncit mării: Taci ! Încetează ! Şi vântul s-a potolit şi s-a făcut linişte mare.
• Marcu 5:5 - Şi neîncetat noaptea şi ziua era prin morminte şi prin munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre.
• Marcu 5:6 - Iar văzându-L de departe pe Iisus, a alergat şi s-a închinat Lui.
• Marcu 5:7 - Şi strigând cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt ? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuieşti.
• Marcu 5:11 - Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păştea.
• Marcu 5:13 - Şi El le-a dat voie. Atunci, ieşind, duhurile necurate au intrat în porci şi turma s-a aruncat de pe ţărmul înalt, în mare. Şi erau ca la două mii şi s-au înecat în mare.
• Marcu 5:19 - Iisus însă nu l-a lăsat, ci i-a zis: Mergi în casa ta, la ai tăi, şi spune-le câte ţi-a făcut ţie Domnul şi cum te-a miluit.
• Marcu 5:21 - Şi trecând Iisus cu corabia iarăşi de partea cealaltă, s-a adunat la El mulţime multă şi era lângă mare.
• Marcu 5:24 - Şi a mers cu el. Şi mulţime multă îl urma pe Iisus Şi Îl îmbulzea.
• Marcu 5:25 - Şi era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sânge.
• Marcu 5:26 - Şi multe îndurase de la mulţi doctori, cheltuindu-şi toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergând înspre mai rău.
• Marcu 5:30 - Şi îndată, cunoscând Iisus în Sine puterea ieşită din El, întorcându-Se către mulţime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine ?
• Marcu 5:34 - Iar El i-a zis: Fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace şi fii sănătoasă de boala ta !
• Marcu 5:35 - Încă vorbind El, au venit unii de la mai-marele sinagogii, zicând: Fiica ta a murit. De ce mai superi pe Învăţătorul ?
• Marcu 5:40 - Şi-L luau în râs. Iar El, scoţându-i pe toţi afară, a luat cu Sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce îl însoţeau şi a intrat unde era copila.
• Marcu 5:42 - Şi îndată s-a sculat copila şi umbla, căci era de doisprezece ani. Şi s-au mirat îndată cu uimire mare.
• Marcu 6:1 - Şi a ieşit de acolo şi a venit în patria Sa, iar ucenicii Lui au mers după El.
• Marcu 6:2 - Şi, fiind sâmbătă, a început să înveţe în sinagogă. Şi mulţi, auzindu-L, erau uimiţi şi ziceau: De unde are El acestea ? Şi ce este înţelepciunea care I s-a dat Lui ? Şi cum se fac minuni ca acestea prin mâinile Lui ?
• Marcu 6:7 - Şi a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate.
• Marcu 6:21 - Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, a făcut ospăţ dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea,
• Marcu 6:22 - Şi fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau cu el la masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da.
• Marcu 6:23 - Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu.
• Marcu 6:24 - Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer ? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul.
• Marcu 6:25 - Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.
• Marcu 6:28 - Şi acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale.
• Marcu 6:31 - Şi El le-a zis: Veniţi voi înşivă de o parte, în loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin. Căci mulţi erau care veneau şi mulţi erau care se duceau şi nu mai aveau timp nici să mănânce.
• Marcu 6:33 - Şi i-au văzut plecând şi mulţi au înţeles şi au alergat acolo pe jos de prin toate cetăţile şi au sosit înaintea lor.
• Marcu 6:34 - Şi ieşind din corabie, Iisus a văzut mulţime mare şi I s-a făcut milă de ei, căci erau ca nişte oi fără păstor, şi a început să-i înveţe multe.
• Marcu 6:36 - Slobozeşte-i, ca mergând prin cetăţile şi prin satele dimprejur, să-şi cumpere să mănânce.
• Marcu 6:37 - Răspunzând, El le-a zis: Daţi-le voi să mănânce. Şi ei I-au zis: Să mergem noi să cumpărăm pâini de două sute de dinari şi să le dăm să mănânce ?
• Marcu 6:39 - Şi El le-a poruncit să-i aşeze pe toţi cete, cete, pe iarbă verde.
• Marcu 6:41 - Şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, privind la cer, a binecuvântat şi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, ca să le pună înainte, asemenea şi cei doi peşti i-a împărţit tuturor.
• Marcu 6:44 - Iar cei ce au mâncat pâinile erau cinci mii de bărbaţi.
• Marcu 6:47 - Şi făcându-se seară, era corabia în mijlocul mării, iar El singur pe ţărm.
• Marcu 6:48 - Şi i-a văzut cum se chinuiau vâslind, căci vântul le era împotrivă. Şi către a patra strajă a nopţii a venit la ei umblând pe mare şi voia să treacă pe lângă ei.
• Marcu 6:51 - Şi s-a suit la ei în corabie şi s-a potolit vântul. Şi erau peste măsură de uimiţi în sinea lor;
• Marcu 6:52 - Căci nu pricepuseră nimic de la minunea pâinilor, deoarece inima lor era învârtoşată.