Biblia

Căutare

24785 rezultate pentru: Te

• Iov 31:25 - Ori eram fericit peste măsură, că aveam atâta avere şi că mâna mea agonisise mult ?
• Iov 31:29 - M-am bucurat eu de nenorocirea duşmanului meu şi am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el ?
• Iov 31:30 - Eu n-am îngăduit limbii mele să greşească şi să ceară moartea duşmanului, blestemându-l.
• Iov 31:32 - Străinul nu petrecea noaptea niciodată afară; porţile mele le deschideam călătorului.
• Iov 31:33 - Acoperit-am eu, ca lumea cealaltă, păcatele mele, ascunzând, în sânul meu, greşeala făptuită,
• Iov 31:34 - Pentru că, adică, mă temeam de zarva cetăţii şi mă înspăimânta dispreţul cetăţenilor şi atunci rămâneam fără glas şi nu mai mă arătam în poartă ?
• Iov 31:35 - O, cine, îmi va da pe cineva care să mă asculte ? Iată aici iscălitura mea ! Cel Atotputernic să-mi răspundă ! Iar învinuirea scrisă de potrivnicii mei,
• Iov 31:37 - Îi voi da socoteală de toţi paşii mei, ca un principe mă voi înfăţişa înaintea Lui.
• Iov 31:38 - Nu cumva ogoarele mele cer răzbunare împotriva mea şi brazdele lor sunt prididite de lacrimi ?
• Iov 31:40 - Dacă ar fi aşa, atunci să crească pe ele pălămidă în loc de grâu şi neghină în loc de orz !" Aici cuvintele lui Iov se termină.
• Iov 32:1 - Astfel, aceşti trei bărbaţi nu mai răspunseră nimic lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.
• Iov 32:2 - Atunci se aprinse de mânie Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, din familia lui Ram. Şi mânia lui se aprinse împotriva lui Iov, fiindcă el pretindea că este drept înaintea lui Dumnezeu,
• Iov 32:3 - Şi iarăşi se aprinse mânia lui împotriva celor trei prieteni ai lui Iov, fiindcă ei nu găseau nici un răspuns şi totuşi osândeau pe Iov.
• Iov 32:4 - Elihu însă aşteptase pe când ei vorbeau cu Iov, fiindcă ei erau mai în vârstă decât Elihu.
• Iov 32:5 - Dar când a văzut el că nu mai este nici un răspuns în gura celor trei oameni, atunci s-a aprins mânia lui.
• Iov 32:6 - Şi aşa Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a început a vorbi şi a zis: "Eu sunt tânăr şi voi sunteţi bătrâni, de aceea m-am sfiit şi m-am temut să vă dau pe faţă gândul meu.
• Iov 32:7 - Mi-am zis: vârsta trebuie să vorbească şi mulţimea anilor să ne înveţe înţelepciunea.
• Iov 32:8 - Dar duhul din om şi suflarea Celui Atotputernic dau priceperea.
• Iov 32:9 - Nu cei bătrâni sunt înţelepţi şi nici moşnegii nu sunt cei ce înţeleg totdeauna dreptatea.
• Iov 32:10 - Drept aceea am zis: Luaţi aminte la mine, voi arăta şi eu ce ştiu.
• Iov 32:11 - Iată că am aşteptat cuvintele voastre, am stat cu urechea aţintită la judecăţile voastre, pe când voi vă căutaţi ce aveaţi de spus.
• Iov 32:12 - Am stat cu ochii aţintiţi asupra voastră şi iată că nici unul n-a convins pe Iov, nici unul n-a răsturnat cuvintele lui;
• Iov 32:13 - De aceea să nu ziceţi: Noi am găsit înţelepciunea şi Dumnezeu ne dă învăţătura, iar nu un om.
• Iov 32:14 - Astfel, nu voi pune înainte nişte cuvinte ca acestea şi nu-i voi răspunde cu temeiurile voastre.
• Iov 32:15 - Ei au fost opăriţi, n-au mai răspuns nimic, cuvintele le-au fugit din gură
• Iov 32:16 - Şi eu am aşteptat ! Dar pentru că ei nu mai vorbesc, fiindcă au stat pe loc şi nu mai răspund,
• Iov 32:17 - Voi zice şi eu ceva din partea mea, voi arăta şi eu ştiinţa mea,
• Iov 32:18 - Căci sunt plin de cuvinte până în gât şi duhul meu lăuntric îmi dă zor.
• Iov 32:19 - Iată că cugetul meu în mine este ca un vin care n-are pe unde să răsufle, ca un vin care sparge nişte burdufuri noi.
• Iov 32:21 - Nu voi lua partea nimănui şi nu voi măguli pe nimeni,
• Iov 33:1 - Drept aceea, Iov, te rog, ascultă cuvintele mele şi ia aminte la toate cuvintele mele.
• Iov 33:2 - Iată că am deschis gura mea şi limba mea grăieşte.
• Iov 33:3 - Inima mea va scoate la iveală cuvinte de învăţătură, buzele mele se vor rosti cu limpezime,
• Iov 33:4 - Duhul lui Dumnezeu este Cel ce m-a făcut şi suflarea Celui Atotputernic este dătătoarea vieţii mele.
• Iov 33:5 - Dacă poţi, răspunde-mi, apără-ţi pricina înaintea mea, fii tare !
• Iov 33:6 - Înaintea lui Dumnezeu eu sunt la fel cu tine şi eu ca şi tine am fost frământat din lut,
• Iov 33:7 - De aceea frica de mine să nu te tulbure, nici mâna mea să nu atârne greu asupra ta.
• Iov 33:10 - Dar iată că Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea şi mă socoteşte ca un vrăjmaş al Lui.
• Iov 33:11 - El pune picioarele mele în butuci şi pândeşte toţi paşii mei !"
• Iov 33:12 - Dar aici îţi voi răspunde că tu n-ai dreptate, fiindcă Dumnezeu este mai mare decât omul.
• Iov 33:13 - De ce grăieşti împotriva Lui, fiindcă El nu dă nimănui socoteală de toate câte face ?
• Iov 33:14 - Vezi că Dumnezeu vorbeşte când într-un fel, când într-alt fel, dar omul nu ia aminte.
• Iov 33:15 - Şi anume, El vorbeşte în vis, în vedeniile nopţii, atunci când somnul se lasă peste oameni şi când ei dorm în aşternutul lor.
• Iov 33:19 - De aceea, prin durere, omul este mustrat în patul lui şi oasele lui sunt zguduite de un cutremur neîntrerupt.
• Iov 33:20 - Pofta lui este dezgustată de mâncare şi inima lui nu mai pofteşte nici cele mai bune bucate.
• Iov 33:21 - Carnea după el se prăpădeşte şi piere şi oasele lui, până acum nevăzute, îi ies prin piele.
• Iov 33:23 - Dacă atunci se află un înger lângă el, un mijlocitor între vii, care să-i arate omului calea datoriei,
• Iov 33:24 - Dumnezeu Se milostiveşte de el şi zice îngerului: "Izbăveşte-l ca să nu cadă în prăpastie; am găsit pentru sufletul lui preţul de răscumpărare !"
• Iov 33:25 - Atunci trupul lui înfloreşte ca în tinereţe şi el vine înapoi la zilele de la începutul vieţii sale.
• Iov 33:26 - El se roagă lui Dumnezeu şi Dumnezeu îi arată bunătatea Sa şi-i îngăduie să vadă faţa Sa cu mare bucurie şi astfel îi dă omului iertarea Sa.