Biblia

Căutare

250 rezultate pentru: Noi,

• 2 Paralipomena/2 Cronici 20:9 - De va veni vreo nenorocire peste noi, ori sabia care ne pedepseşte, sau vreo boală molipsitoare, sau foamete, şi noi vom sta înaintea templului acesta şi înaintea feţei Tale - căci numele Tău este în templul acesta - şi vom striga în strâmtorarea noastră, către Tine, Tu să ne asculţi şi să ne izbăveşti.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 34:21 - "Duceţi-vă de întrebaţi pe Domnul despre mine şi despre cei ce au rămas în Israel şi despre acei din Iuda, pentru cuvintele cărţii acesteia care s-a găsit, pentru că mare este mânia Domnului care s-a aprins peste noi, din pricină că părinţii noştri n-au păzit cuvintele Domnului, ca să facă după cum este scris în cartea aceasta".
• Ezdra 4:2 - Au venit la Zorobabel şi au zis către el: "Să zidim şi noi cu voi, pentru că şi noi, ca şi voi, căutăm pe Dumnezeul vostru şi Lui Îi aducem jertfe încă din zilele lui Asarhadon, regele Asiriei, care ne-a adus aici".
• Ezdra 8:18 - Pentru că mâna binefăcătoare a Dumnezeului nostru era peste noi, ne-au adus ei un om înţelept din fiii lui Mahli, fiul lui Levi, fiul lui Israel, anume pe Şerevia, şi pe fiii acestuia şi pe fraţii lui în număr de optsprezece;
• Ezdra 8:22 - Căci îmi fusese ruşine să cer de la rege oştire şi călăreţi, ca să ne păzească de vrăjmaşi în cale, că noi, când am grăit cu regele, am zis: "Mâna Dumnezeului nostru este binefăcătoare pentru toţi cei ce aleargă la El, iar asupra tuturor celor ce-L părăsesc este puterea Lui şi mânia Lui !"
• Ezdra 9:7 - Din zilele părinţilor noştri şi până astăzi suntem în mare vinovăţie, şi pentru fărădelegile noastre am fost daţi noi, şi regii noştri, şi preoţii noştri, în mâinile regilor celor de alt neam, şi în sabie şi în robie, şi pradă şi în ruşine, cum suntem şi astăzi.
• Ezdra 9:10 - Dar acum, după toate acestea, ce vom zice noi, Dumnezeul nostru ? Căci ne-am abătut de la poruncile Tale,
• Neemia 2:19 - Dar auzind despre aceasta, Sanbalat Horonitul, Tobie, robul amonit şi Gheşem Arabul au râs de noi şi cu dispreţ ne-au zis: "Ce v-aţi apucat să faceţi voi aici ? Nu cumva gândiţi să vă răzvrătiţi împotriva regelui ?"Dumnezeul cel ceresc ne va ajuta, le răspunsei eu. Noi, slujitorii Lui, ne vom apuca de zidit, iar voi n-aveţi nici parte, nici drept, nici pomenire în Ierusalim".
• Neemia 4:21 - Şi aşa am lucrat noi, iar jumătate stătea cu lancea în mână de la răsăritul soarelui până seara la ieşirea stelelor.
• Neemia 5:8 - Şi le-am zis: "Noi, pe cât ne-au ajutat puterile, am răscumpărat fraţi de ai noştri, Iudei, care fuseseră vânduţi păgânilor; iar voi vindeţi pe fraţii voştri". Ei însă tăceau şi nu găseau răspuns.
• Neemia 9:32 - Şi acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare, puternic şi înfricoşător, Cel ce ţii legământul Tău şi faci milă, nu socoţi ca puţin lucru suferinţele ce am îndurat noi, regii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, proorocii noştri, părinţii noştri şi tot poporul Tău din vremea regilor Asiriei până în ziua aceasta.
• Neemia 12:40 - Apoi amândouă corurile au mers la templul lui Dumnezeu. Şi am făcut acelaşi lucru şi noi, eu şi căpeteniile care erau cu mine
• Estera 4:17 - Atunci s-a dus Mardoheu şi a făcut cum îi poruncise Estera. El s-a rugat Domnului, pomenind toate lucrurile Domnului şi zicând: "Doamne, Doamne, Împărate atotţiitorule, toţi sunt în puterea Ta şi nu este cine să se împotrivească ţie când vei voi să izbăveşti pe Israel. Tu ai făcut cerul şi pământul şi toate cele minunate de sub cer. Tu eşti Domnul tuturor şi nu este cine să se împotrivească ţie, Doamne ! Tu toate le ştii Doamne, Tu ştii că eu nu din mândrie, nici din trufie, nici ca să jignesc nu m-am închinat lui Aman cel mândru, căci eu cu plăcere m-aş fi apucat să sărut tălpile picioarelor lui pentru izbăvirea lui Israel. Dar eu am făcut aceasta ca să nu dau slavă oamenilor mai presus de slava lui Dumnezeu şi nu m-am închinat nimănui, decât numai ţie, Domnului meu şi nici nu voi face aceasta din mândrie. Şi acum, Doamne Dumnezeule, Împărate, Dumnezeul lui Avraam, cruţă pe poporul Tău, căci se pune la cale pieirea noastră şi voiesc să piardă moştenirea Ta cea dintru început. Nu trece cu vederea partea Ta pe care ai răscumpărat-o pentru Tine din ţara Egiptului. Auzi rugăciunea mea şi Te milostiveşte spre moştenirea Ta; întoarce plânsul nostru în veselie ca, vii fiind noi, să lăudăm numele Tău, Doamne, şi nu astupa gura celor ce Te preamăresc pe Tine". Şi toţi Israeliţii au strigat din toate puterile lor că moartea era înaintea ochilor lor. Şi a alergat şi Estera la Domnul, cuprinsă de groaza morţii şi, dezbrăcându-se de hainele slavei sale, s-a îmbrăcat în haine de deznădejde şi de jale, iar în locul unsorilor celor scumpe, cu cenuşă şi cu ţărână şi-a presărat capul său; şi-a smerit cumplit trupul său şi tot locul împodobit altădată l-a umplut de păr smuls din capul său şi, rugându-se Domnului, Dumnezeului lui Israel, a zis: "Domnul meu, numai Tu singur eşti Împăratul nostru; ajută-mi mie celei singuratice şi fără ajutor afară de Tine, că pieirea mea e aproape ! Eu am auzit, Doamne, de la tatăl meu, în neamul meu părintesc, că Tu ţi-ai ales pe Israel din toate popoarele şi pe părinţii noştri din toţi strămoşii lor, ca să fie moştenirea Ta veşnică şi ai făcut pentru ei toate câte ai zis. Acum noi am greşit înaintea Ta şi Tu ne-ai dat în mâinile vrăjmaşilor noştri, pentru că am lăudat pe dumnezeii lor; drept eşti Tu, Doamne ! Dar ei acum nu se mai mulţumesc cu robia noastră amară, ci şi-au dat mâna cu idolii lor, ca să răstoarne poruncile gurii Tale şi să stârpească moştenirea Ta şi să astupe gura celor ce Te slăvesc pe Tine şi să stingă slava casei Tale şi jertfelnicul Tău, să dezlege gura popoarelor pentru a preaslăvi pe dumnezeii lor cei mincinoşi şi pentru ca regele cel pământesc să fie admirat totdeauna. Nu da, Doamne, sceptrul Tău dumnezeilor celor ce nu sunt, ca să nu se bucure vrăjmaşii de căderea noastră, ci întoarce uneltirea lor asupra lor înşişi, iar pe uneltitorul împotriva noastră dă-l ruşinii. Adu-ţi aminte, Doamne, arată-Te nouă în vremea necazului nostru şi-mi dă mie curaj. Împărate al dumnezeilor şi Stăpâne a toată stăpânirea, dăruieşte gurii mele cuvânt cu trecere înaintea leului acestuia şi umple inima lui de ură către cel ce ne prigoneşte pe noi, spre pieirea lui şi a celor de un gând cu el. Iar pe noi ne izbăveşte cu mâna Ta şi-mi ajută mie celei singure, care nu am alt ajutor decât pe Tine, Doamne; Tu ai ştiinţă de toate şi cunoşti că eu urăsc slava celor fără de lege şi mi-e silă de patul celor netăiaţi împrejur şi de tot cel de alt neam. De asemenea cunoşti nevoia mea, că nu pot suferi semnul mândriei mele care se află pe capul meu în zilele când mă arăt, mi-e silă de el, ca de o haină întinată cu sânge şi nici nu-l port când sunt singură. Roaba Ta n-a mâncat din masa lui Aman, nici n-a preţuit ospăţul regesc; vin jertfit la idoli n-am băut, nici nu s-a veselit roaba Ta din vremea schimbării soartei mele şi până acum decât numai de Tine, Doamne Dumnezeul lui Avraam. Dumnezeule, Cel ce ai putere peste toate, auzi glasul celor fără de nădejde şi ne izbăveşte din mâinile uneltitorilor de rele, scăpându-mă din frica mea".
• Estera 7:4 - Căci suntem vânduţi noi, eu şi poporul meu, spre ucidere, spre nimicire şi pieire. De am fi vânduţi ca să fim robi eu aş fi tăcut, deşi vrăjmaşul nu ar fi acoperit paguba regelui".
• Estera 8:12 - Aceasta să se facă în toate ţările lui Artaxerxe, într-o singură zi, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. Cuprinsul acestei scrisori este următorul: "Marele rege Artaxerxe, satrapilor celor o sută douăzeci şi şapte de rări de la India şi până la Etiopia, guvernatorilor de provincii şi tuturor supuşilor, credincioşilor lui, salutare. Mulţi din cei răsplătiţi cu cinste prin nemărginita bunătate a binefacerilor s-au trufit peste măsură şi nu numai supuşilor noştri caută să le facă rău, ci, neputându-şi sătura mândria, încearcă să urzească uneltiri şi împotriva binefăcătorilor lor, pierzând nu numai simţul recunoştinţei omeneşti, ci, plini de trufie nebună, caută în chip nelegiuit să scape şi de judecata lui Dumnezeu, Cel ce pururea toate le vede. Dar adesea şi mulţi, fiind îmbrăcaţi cu putere, ca să rânduiască lucrurile prietenilor ce s-au încrezut în ei, prin încredinţările lor îi fac vinovaţi de vărsare de sânge nevinovat şi-i supun la primejdii de neînlăturat, amăgind gândul bun şi neprihănit al stăpânilor prin vorbărie vicleană şi mincinoasă. Aceasta se poate vedea atât din povestirile mai vechi, cum am spus, precum şi din faptele săvârşite în chip nelegiuit înaintea ochilor voştri de răutatea celor ce stăpânesc cu nevrednicie. De aceea ne îngrijim pentru viitor, ca să întocmim noi o împărăţie netulburată pentru toţi oamenii din lume, neîngăduind înşelătoriile, şi pricinile ce ni se înfăţişează judecându-le cu toată luarea aminte cuvenită. Aşa Aman, fiul lui Hamadata Macedoneanul, cu adevărat străin de sângele persan şi foarte departe de bunătatea noastră, fiind primit oaspete la noi, s-a învrednicit de bunăvoinţa pe care noi o avem către orice popor, până într-atâta, încât a fost numit părintele nostru şi cinstit de toţi, înfăţişându-se ca a doua persoană după tronul regal. Dar fiind de o mândrie nemăsurată, a uneltit să ne lipsească pe noi de putere şi de viaţă, iar pe salvatorul şi pururea binefăcătorul nostru Mardoheu şi pe nevinovata părtaşă la regalitatea noastră, Estera, cu tot poporul lor, se silea prin felurite măsuri viclene să-i piardă. Astfel socotea el să ne lase fără oameni, iar împărăţia persană să o dea Macedonenilor. Noi însă pe Iudei, osândiţi de acest făcător de rele, la moarte, îi găsim nu răufăcători, ci oameni care trăiesc după cele mai drepte legiuiri şi fii ai Dumnezeului celui viu, mare şi preaînalt, Care ne-a dăruit nouă şi strămoşilor noştri împărăţie preafericită. De aceea bine veţi face, de nu veţi aduce la îndeplinire scrisorile trimise de Aman al lui Hamadata, căci el, făcând aceasta, a fost spânzurat la porţile Suzei cu toată casa, după cuvântul lui Dumnezeu, Celui ce stăpâneşte peste toţi, Care i-a dat lui curând osânda cuvenită. Iar o copie a acestei scrisori puneţi-o la vedere în tot locul, să lăsaţi pe Iudei să se folosească de legile lor şi să-i ajutaţi, ca pe cei ce se vor scula asupra lor la vreme de necaz să-i poată răpune în ziua de treisprezece ale lunii a douăsprezecea, Adar, chiar în ziua aceea. Căci Dumnezeu, Cel ce stăpâneşte peste toţi, în loc să piardă pe poporul cel ales, i-a rânduit lui această bucurie. Şi voi, Iudeilor, între sărbătorile voastre vestite, sărbătoriţi şi această zi însemnată cu toată veselia, ca să fie de acum şi să rămână în viitor pentru voi şi pentru Perşii binevoitori amintirea izbăvirii voastre, iar pentru duşmanii voştri să fie amintirea pieirii lor. Fiecare cetate, sau ţinut îndeobşte, care nu se va conforma, se va pustii fără cruţare cu sabie şi foc şi va ajunge nu numai nelocuită de oameni totdeauna, ci dezgustătoare pentru fiare şi păsări.
• Iov 2:8 - Şi a luat Iov un ciob ca să se scarpine şi şedea pe gunoi, afară din oraş.
• Psalmi 19:10 - Doamne, mântuieşte pe împăratul şi ne auzi pe noi, în orice zi Te vom chema.
• Psalmi 32:21 - Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am nădăjduit şi noi întru Tine.
• Psalmi 43:28 - Scoală-Te, Doamne, ajută-ne nouă şi ne izbăveşte pe noi, pentru numele Tău.
• Psalmi 45:7 - Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
• Psalmi 45:11 - Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
• Psalmi 64:6 - Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor de pe mare departe;
• Psalmi 65:9 - Că ne-ai cercetat pe noi, Dumnezeule, cu foc ne-ai lămurit pe noi, precum se lămureşte argintul.
• Psalmi 66:6 - Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, Dumnezeul nostru. Binecuvintează-ne pe noi, Dumnezeule, şi să se teamă de Tine toate marginile pământului.
• Psalmi 67:20 - Domnul Dumnezeu este binecuvântat, binecuvântat este Dumnezeu zi de zi; să sporească între noi, Dumnezeul mântuirii noastre.
• Psalmi 78:14 - Iar noi, poporul Tău şi oile păşunii Tale, mărturisi-ne-vom ţie, în veac, din neam în neam vom vesti lauda Ta.
• Psalmi 84:4 - Întoarce-ne pe noi, Dumnezeul mântuirii noastre şi-ţi întoarce mânia Ta de la noi.
• Psalmi 105:4 - Adu-Ţi aminte de noi, Doamne, întru bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău; cercetează-ne pe noi cu mântuirea Ta,
• Psalmi 113:26 - Ci noi, cei vii, vom binecuvânta pe Domnul de acum şi până în veac.
• Psalmi 122:3 - Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că mult ne-am săturat de defăimare,
• Psalmi 123:1 - De n-ar fi fost Domnul cu noi, să spună Israel !
• Psalmi 123:2 - De n-ar fi fost Domnul cu noi, când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
• Psalmi 123:3 - De vii ne-ar fi înghiţit pe noi, când s-a aprins mânia lor împotriva noastră.
• Psalmi 123:4 - Apa ne-ar fi înecat pe noi, şuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 1:11 - Dacă-ţi spun: "Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit,
• Isaia 1:13 - Nu mai aduceţi daruri zadarnice ! Tămâierile Îmi sunt dezgustătoare; lunile noi, zilele de odihnă şi adunările de la sărbători nu le mai pot suferi. Însăşi prăznuirea voastră e nelegiuire !
• Isaia 26:12 - Doamne, revarsă pacea peste noi, căci toate lucrurile noastre, pentru noi le-ai făcut !
• Isaia 26:17 - Ca femeia însărcinată şi gata să nască prunc, care se zvârcoleşte şi strigă în durerea ei, aşa am fost noi, Doamne, cu toţii în faţa Ta !
• Isaia 48:6 - Tu ai auzit; priveşte acum toate acestea ! De ce nu mărturiseşti ? De aci înainte îţi voi împărtăşi lucruri noi, ascunse, pe care nu le ştiai.
• Isaia 57:10 - Călătoria ta cea lungă te oboseşte, dar nu zici: "Nu-mi mai trebuie !" Tu găseşti însă puteri noi, pentru aceasta tu nu te dai bătut !
• Isaia 58:12 - Pe vechile tale ruine se vor înălţa clădiri noi, vei ridica din nou temeliile străbune şi vei fi numit dregător de spărturi şi înnoitor de drumuri, ca ţara să poată fi locuită.
• Ieremia 4:13 - Iată, se va ridica, cum se ridică norii; căruţele lui vor fi ca furtuna şi caii lui mai iuţi decât vulturii". Vai de noi, căci vom fi prăpădiţi !
• Ieremia 9:18 - Să se grăbească dar a înălţa o cântare de jale pentru noi, ca să curgă lacrimi din ochii noştri şi din genele noastre să curgă apă.
• Ieremia 35:8 - Şi noi am ascultat glasul lui Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru, întru toate câte ne-a poruncit el, ca să nu bem vin în toate zilele noastre nici noi, nici femeile noastre, nici fiii noştri, nici fiicele noastre,
• Ieremia 42:2 - "Să aibă primire rugămintea noastră înaintea ta ! Roagă-te Domnului Dumnezeului tău pentru noi, pentru toţi care au rămas, că din mulţi, puţini au rămas, cum ne vezi cu ochii tăi;
• Plângeri 3:45 - Tu ai făcut din mine o măturătură şi un gunoi, în mijlocul popoarelor.
• Plângeri 5:22 - Sau Tu ne-ai urgisit şi Te-ai mâniat pe noi, fără măsură ?
• Iezechiel 47:12 - La râu, pe amândouă laturile lui, vor creşte tot felul de arbori care dau hrană. Frunzele lor nu se vor veşteji şi fructele din ei nu se vor mai isprăvi. n fiecare lună se vor coace fructe noi, pentru că apa pentru ele vine din locul cel sfânt; fructele lor se vor întrebuinţa ca hrană, iar frunzele la leacuri".
• Daniel 9:12 - Şi a adeverit cuvintele Sale pe care le-a grăit către noi şi către judecătorii noştri, care au cârmuit peste noi, că a voit să abată peste noi straşnic prăpăd, ce nu s-a mai întâmplat niciodată sub cer, asemenea celui din Ierusalim.
• Daniel 9:14 - Gândit-a îndelung Domnul asupra nenorocirii pe care a abătut-o peste noi, că drept este Domnul Dumnezeul nostru în toate faptele pe care le-a făcut, dar noi n-am ascultat de glasul Lui.