Biblia

Căutare

357 rezultate pentru: ajut

• 1 Paralipomena/1 Cronici 12:18 - Atunci a cuprins Duhul pe Amasai, căpetenia celor treizeci şi a zis: "Suntem cu tine, Davide, şi pacea să fie cu tine, fiul lui Iesei ! Pace ţie şi pace celor ce-ţi ajută, că îţi ajută Dumnezeul tău". Şi i-a primit David şi i-a pus în capul oştirii.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 12:19 - Şi din tribul lui Manase au trecut unii la David, când mergea el cu Filistenii la război contra lui Saul, dar nu l-au ajutat, pentru că conducătorii Filistenilor, sfătuindu-se, l-au trimis înapoi, zicând: "Pentru primejduirea capului nostru, el va trece la domnul său Saul".
• 1 Paralipomena/1 Cronici 12:21 - Aceştia au ajutat lui David contra năvălitorilor, căci toţi aceştia erau oameni viteji şi căpetenii în oştire.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 12:22 - Astfel în fiecare zi veneau lui David în ajutor până întru atât, încât tabăra lui ajunsese mare, ca o tabără a lui Dumnezeu.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 15:26 - Şi după ce a ajutat Dumnezeu leviţilor să aducă chivotul Domnului, atunci au junghiat pentru jertfe şapte viţei şi şapte berbeci.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 16:11 - Alergaţi la Domnul şi la ajutorul Lui; căutaţi pururea faţa Lui !
• 1 Paralipomena/1 Cronici 18:5 - Sirienii din Damasc ar fi venit în ajutor lui Hadadezer, regele Ţobei, dar David a bătut douăzeci şi două de mii de Sirieni.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 18:6 - Apoi a aşezat David oştire de pază în Siria Damascului şi au ajuns Sirienii robii lui David, plătindu-i tribut. Domnul a ajutat lui David pretutindeni, oriunde a mers el.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 18:13 - Şi a pus în Edom oaste de pază şi s-au făcut Edomiţii robii lui David, căci Domnul ajuta lui David oriunde mergea.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 19:12 - Apoi a zis: "Dacă Sirienii vor fi mai tari decât mine, să-mi vii tu în ajutor, iar dacă Amoniţii vor fi mai tari decât tine, îţi voi veni eu în ajutor.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 19:19 - Când au văzut slugile lui Hadadezer că sunt biruiţi de Israeliţi, au încheiat pace cu David şi s-au supus. Şi n-au mai voit Sirienii să mai ajute pe Amoniţi.
• 1 Paralipomena/1 Cronici 22:17 - Apoi a poruncit David tuturor mai-marilor lui Israel să ajute lui Solomon, fiul său, zicând:
• 2 Paralipomena/2 Cronici 14:11 - Apoi a strigat Asa către Domnul Dumnezeul său şi a zis: "Doamne, la Tine este puterea, ca să ajuţi şi celui tare şi celui ce nu este tare; ajută-ne dar nouă, Doamne Dumnezeul nostru, căci noi în Tine nădăjduim şi în numele Tău am pornit împotriva acestei mulţimi, care este atât de mare; Doamne, Tu eşti Dumnezeul nostru, să n-aibă omul putere împotriva Ta".
• 2 Paralipomena/2 Cronici 18:31 - Când căpeteniile carelor de război au văzut pe Iosafat, ei şi-au zis: "Acesta este regele lui Israel" şi l-au împresurat ca să se lupte cu el. Însă Iosafat a strigat, iar Dumnezeu i-a dat ajutor şi i-a îndepărtat Domnul de la el.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 19:2 - I-a ieşit însă înainte Iehu, fiul lui Hanani văzătorul, şi a zis regelui Iosafat: "Fiindcă ai ajutat pe un nelegiuit şi ai legat prietenie cu cei pe care-i urăşte Domnul, de aceea mânia Domnului va fi asupra ta.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 20:4 - Deci s-a adunat Iuda ca să ceară ajutor de la Domnul şi au venit din toate cetăţile lui Iuda ca să roage pe Domnul.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 26:5 - Căci el a alergat la Dumnezeu în zilele lui Zaharia, care îl învăţa frica lui Dumnezeu. şi în timpul cât a alergat el la Domnul şi Dumnezeu l-a ajutat de i-a mers bine.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 26:7 - Iar Dumnezeu i-a ajutat să se bată cu Filistenii şi cu Arabii care locuiesc la Gur-Baal şi cu Meuniţii.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 26:13 - Şi sub conducerea lor era o putere ostăşească de trei sute şapte mii cinci sute de ostaşi, care puteau să meargă la luptă cu bărbăţie ostăşească, pentru a ajuta pe rege împotriva duşmanului.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 26:15 - Apoi a făcut în Ierusalim maşini, construite cu meşteşug, ca să le pună în turnuri şi pe la colţurile zidurilor şi să arunce cu ele săgeţi şi pietre mari. Şi s-a dus vestea de numele lui foarte departe, pentru că în chip minunat a fost ajutat şi s-a făcut puternic.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 28:16 - În acea vreme a trimis regele Ahaz la regele Asirienilor, ca să-l ajute,
• 2 Paralipomena/2 Cronici 28:20 - Tiglatfalasar, regele Asiriei, a venit într-adevăr la el; însă în loc să-l ajute, i-a făcut greutăţi,
• 2 Paralipomena/2 Cronici 28:23 - El a adus jertfe dumnezeilor din Damasc, crezând că ei l-au bătut, şi zicea: "Fiindcă dumnezeii regilor Sirienilor le-au ajutat lor, le voi aduce jertfă, şi ei îmi vor ajuta şi mie". Însă ei au fost pricina căderii lui şi pricina căderii a tot Israelul.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 29:34 - Însă preoţii au fost puţini şi nu puteau să jupoaie toate arderile de tot; de aceea le-au ajutat şi leviţii, fraţii lor, până ce au terminat lucrul şi până ce s-au sfinţit preoţii; căci leviţii au fost mai silitori la sfinţire decât preoţii.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 32:3 - A hotărât împreună cu sfetnicii şi cu vitejii săi ca să astupe izvoarele de apă care erau afară din cetate şi aceştia l-au ajutat.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 32:8 - Cu el sunt braţe de carne, iar cu noi este Domnul Dumnezeul nostru Care ne ajută şi Care luptă în bătăliile noastre". Şi s-a încurajat poporul de cuvintele lui Iezechia, regele lui Iuda.
• Ezdra 1:4 - Şi tot celui rămas în toate locurile, oriunde ar trăi, să-i ajute locuitorii locului aceluia cu argint şi cu aur şi cu altă avere şi cu vite, cu daruri de bună voie pentru templul lui Dumnezeu care este la Ierusalim".
• Ezdra 1:6 - Şi toţi vecinii lor i-au ajutat cu vase de argint, cu aur şi cu altă avuţie şi cu vite şi cu lucruri scumpe şi cu tot felul de daruri de bună voie pentru templu.
• Ezdra 3:11 - Şi au început ei să cânte pe rând "lăudaţi" şi "slăviţi pe Domnul, că este bun, că în veac este mila Lui spre Israel". Şi tot poporul striga cu glas mare, slăvind pe Domnul, pentru că a ajutat să se pună temeliile templului Domnului.
• Ezdra 6:8 - Iar din partea mea se dă poruncă cu privire la cele cu care voi trebuie să ajutaţi acelor căpetenii iudaice la zidirea acelui templu al lui Dumnezeu: Luaţi numaidecât din birul ţinuturilor de peste fluviu şi daţi oamenilor acelora, ca lucrul să nu se oprească; şi ce trebuie pentru arderile de tot ale Dumnezeului ceresc:
• Ezdra 9:8 - Şi iată, după puţină vreme, ni s-a dat îndurare de la Domnul Dumnezeul nostru şi El ne-a lăsat pe câţiva să scăpăm şi ne-a ajutat să ne aşezăm în locul cel sfânt al Lui şi ne-a dăruit să ne înviorăm puţin din robia noastră.
• Ezdra 10:15 - Atunci Ionatan, fiul lui Asael şi Iahzeia, fiul lui Ticva, au fost puşi pentru lucrul acesta; iar leviţii Meşulam şi Şabetai erau ajutoarele lor.
• Neemia 1:11 - Rogu-Te dar, o, Doamne, să fie urechile Tale cu luare-aminte la rugăciunea robului Tău şi la rugăciunea robilor Tăi, cărora le place să se teamă de numele Tău, şi ajută robului Tău acum şi-i dă să dobândească milă la omul acesta. Căci eu eram paharnicul regelui".
• Neemia 2:19 - Dar auzind despre aceasta, Sanbalat Horonitul, Tobie, robul amonit şi Gheşem Arabul au râs de noi şi cu dispreţ ne-au zis: "Ce v-aţi apucat să faceţi voi aici ? Nu cumva gândiţi să vă răzvrătiţi împotriva regelui ?"Dumnezeul cel ceresc ne va ajuta, le răspunsei eu. Noi, slujitorii Lui, ne vom apuca de zidit, iar voi n-aveţi nici parte, nici drept, nici pomenire în Ierusalim".
• Neemia 5:8 - Şi le-am zis: "Noi, pe cât ne-au ajutat puterile, am răscumpărat fraţi de ai noştri, Iudei, care fuseseră vânduţi păgânilor; iar voi vindeţi pe fraţii voştri". Ei însă tăceau şi nu găseau răspuns.
• Neemia 13:13 - Şi eu am încredinţat supravegherea cămărilor lui Şelemia preotul şi lui Ţadoc cărturarul, şi lui Pedaia, unul dintre leviţi, şi le-am dat ca ajutor pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci aceştia se bucurau de mare cinste. Şi tot ei au fost împuterniciţi să facă împărţire fraţilor lor.
• Estera 4:17 - Atunci s-a dus Mardoheu şi a făcut cum îi poruncise Estera. El s-a rugat Domnului, pomenind toate lucrurile Domnului şi zicând: "Doamne, Doamne, Împărate atotţiitorule, toţi sunt în puterea Ta şi nu este cine să se împotrivească ţie când vei voi să izbăveşti pe Israel. Tu ai făcut cerul şi pământul şi toate cele minunate de sub cer. Tu eşti Domnul tuturor şi nu este cine să se împotrivească ţie, Doamne ! Tu toate le ştii Doamne, Tu ştii că eu nu din mândrie, nici din trufie, nici ca să jignesc nu m-am închinat lui Aman cel mândru, căci eu cu plăcere m-aş fi apucat să sărut tălpile picioarelor lui pentru izbăvirea lui Israel. Dar eu am făcut aceasta ca să nu dau slavă oamenilor mai presus de slava lui Dumnezeu şi nu m-am închinat nimănui, decât numai ţie, Domnului meu şi nici nu voi face aceasta din mândrie. Şi acum, Doamne Dumnezeule, Împărate, Dumnezeul lui Avraam, cruţă pe poporul Tău, căci se pune la cale pieirea noastră şi voiesc să piardă moştenirea Ta cea dintru început. Nu trece cu vederea partea Ta pe care ai răscumpărat-o pentru Tine din ţara Egiptului. Auzi rugăciunea mea şi Te milostiveşte spre moştenirea Ta; întoarce plânsul nostru în veselie ca, vii fiind noi, să lăudăm numele Tău, Doamne, şi nu astupa gura celor ce Te preamăresc pe Tine". Şi toţi Israeliţii au strigat din toate puterile lor că moartea era înaintea ochilor lor. Şi a alergat şi Estera la Domnul, cuprinsă de groaza morţii şi, dezbrăcându-se de hainele slavei sale, s-a îmbrăcat în haine de deznădejde şi de jale, iar în locul unsorilor celor scumpe, cu cenuşă şi cu ţărână şi-a presărat capul său; şi-a smerit cumplit trupul său şi tot locul împodobit altădată l-a umplut de păr smuls din capul său şi, rugându-se Domnului, Dumnezeului lui Israel, a zis: "Domnul meu, numai Tu singur eşti Împăratul nostru; ajută-mi mie celei singuratice şi fără ajutor afară de Tine, că pieirea mea e aproape ! Eu am auzit, Doamne, de la tatăl meu, în neamul meu părintesc, că Tu ţi-ai ales pe Israel din toate popoarele şi pe părinţii noştri din toţi strămoşii lor, ca să fie moştenirea Ta veşnică şi ai făcut pentru ei toate câte ai zis. Acum noi am greşit înaintea Ta şi Tu ne-ai dat în mâinile vrăjmaşilor noştri, pentru că am lăudat pe dumnezeii lor; drept eşti Tu, Doamne ! Dar ei acum nu se mai mulţumesc cu robia noastră amară, ci şi-au dat mâna cu idolii lor, ca să răstoarne poruncile gurii Tale şi să stârpească moştenirea Ta şi să astupe gura celor ce Te slăvesc pe Tine şi să stingă slava casei Tale şi jertfelnicul Tău, să dezlege gura popoarelor pentru a preaslăvi pe dumnezeii lor cei mincinoşi şi pentru ca regele cel pământesc să fie admirat totdeauna. Nu da, Doamne, sceptrul Tău dumnezeilor celor ce nu sunt, ca să nu se bucure vrăjmaşii de căderea noastră, ci întoarce uneltirea lor asupra lor înşişi, iar pe uneltitorul împotriva noastră dă-l ruşinii. Adu-ţi aminte, Doamne, arată-Te nouă în vremea necazului nostru şi-mi dă mie curaj. Împărate al dumnezeilor şi Stăpâne a toată stăpânirea, dăruieşte gurii mele cuvânt cu trecere înaintea leului acestuia şi umple inima lui de ură către cel ce ne prigoneşte pe noi, spre pieirea lui şi a celor de un gând cu el. Iar pe noi ne izbăveşte cu mâna Ta şi-mi ajută mie celei singure, care nu am alt ajutor decât pe Tine, Doamne; Tu ai ştiinţă de toate şi cunoşti că eu urăsc slava celor fără de lege şi mi-e silă de patul celor netăiaţi împrejur şi de tot cel de alt neam. De asemenea cunoşti nevoia mea, că nu pot suferi semnul mândriei mele care se află pe capul meu în zilele când mă arăt, mi-e silă de el, ca de o haină întinată cu sânge şi nici nu-l port când sunt singură. Roaba Ta n-a mâncat din masa lui Aman, nici n-a preţuit ospăţul regesc; vin jertfit la idoli n-am băut, nici nu s-a veselit roaba Ta din vremea schimbării soartei mele şi până acum decât numai de Tine, Doamne Dumnezeul lui Avraam. Dumnezeule, Cel ce ai putere peste toate, auzi glasul celor fără de nădejde şi ne izbăveşte din mâinile uneltitorilor de rele, scăpându-mă din frica mea".
• Estera 8:12 - Aceasta să se facă în toate ţările lui Artaxerxe, într-o singură zi, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. Cuprinsul acestei scrisori este următorul: "Marele rege Artaxerxe, satrapilor celor o sută douăzeci şi şapte de rări de la India şi până la Etiopia, guvernatorilor de provincii şi tuturor supuşilor, credincioşilor lui, salutare. Mulţi din cei răsplătiţi cu cinste prin nemărginita bunătate a binefacerilor s-au trufit peste măsură şi nu numai supuşilor noştri caută să le facă rău, ci, neputându-şi sătura mândria, încearcă să urzească uneltiri şi împotriva binefăcătorilor lor, pierzând nu numai simţul recunoştinţei omeneşti, ci, plini de trufie nebună, caută în chip nelegiuit să scape şi de judecata lui Dumnezeu, Cel ce pururea toate le vede. Dar adesea şi mulţi, fiind îmbrăcaţi cu putere, ca să rânduiască lucrurile prietenilor ce s-au încrezut în ei, prin încredinţările lor îi fac vinovaţi de vărsare de sânge nevinovat şi-i supun la primejdii de neînlăturat, amăgind gândul bun şi neprihănit al stăpânilor prin vorbărie vicleană şi mincinoasă. Aceasta se poate vedea atât din povestirile mai vechi, cum am spus, precum şi din faptele săvârşite în chip nelegiuit înaintea ochilor voştri de răutatea celor ce stăpânesc cu nevrednicie. De aceea ne îngrijim pentru viitor, ca să întocmim noi o împărăţie netulburată pentru toţi oamenii din lume, neîngăduind înşelătoriile, şi pricinile ce ni se înfăţişează judecându-le cu toată luarea aminte cuvenită. Aşa Aman, fiul lui Hamadata Macedoneanul, cu adevărat străin de sângele persan şi foarte departe de bunătatea noastră, fiind primit oaspete la noi, s-a învrednicit de bunăvoinţa pe care noi o avem către orice popor, până într-atâta, încât a fost numit părintele nostru şi cinstit de toţi, înfăţişându-se ca a doua persoană după tronul regal. Dar fiind de o mândrie nemăsurată, a uneltit să ne lipsească pe noi de putere şi de viaţă, iar pe salvatorul şi pururea binefăcătorul nostru Mardoheu şi pe nevinovata părtaşă la regalitatea noastră, Estera, cu tot poporul lor, se silea prin felurite măsuri viclene să-i piardă. Astfel socotea el să ne lase fără oameni, iar împărăţia persană să o dea Macedonenilor. Noi însă pe Iudei, osândiţi de acest făcător de rele, la moarte, îi găsim nu răufăcători, ci oameni care trăiesc după cele mai drepte legiuiri şi fii ai Dumnezeului celui viu, mare şi preaînalt, Care ne-a dăruit nouă şi strămoşilor noştri împărăţie preafericită. De aceea bine veţi face, de nu veţi aduce la îndeplinire scrisorile trimise de Aman al lui Hamadata, căci el, făcând aceasta, a fost spânzurat la porţile Suzei cu toată casa, după cuvântul lui Dumnezeu, Celui ce stăpâneşte peste toţi, Care i-a dat lui curând osânda cuvenită. Iar o copie a acestei scrisori puneţi-o la vedere în tot locul, să lăsaţi pe Iudei să se folosească de legile lor şi să-i ajutaţi, ca pe cei ce se vor scula asupra lor la vreme de necaz să-i poată răpune în ziua de treisprezece ale lunii a douăsprezecea, Adar, chiar în ziua aceea. Căci Dumnezeu, Cel ce stăpâneşte peste toţi, în loc să piardă pe poporul cel ales, i-a rânduit lui această bucurie. Şi voi, Iudeilor, între sărbătorile voastre vestite, sărbătoriţi şi această zi însemnată cu toată veselia, ca să fie de acum şi să rămână în viitor pentru voi şi pentru Perşii binevoitori amintirea izbăvirii voastre, iar pentru duşmanii voştri să fie amintirea pieirii lor. Fiecare cetate, sau ţinut îndeobşte, care nu se va conforma, se va pustii fără cruţare cu sabie şi foc şi va ajunge nu numai nelocuită de oameni totdeauna, ci dezgustătoare pentru fiare şi păsări.
• Iov 5:4 - Să se depărteze copiii lui de orice izbăvire şi să fie călcaţi în picioare la poartă şi nimeni să nu le vină într-ajutor.
• Iov 6:13 - Aş putea găsi vreun sprijin în mine şi tot ajutorul n-a fugit, oare, departe de mine ?
• Iov 24:12 - În cetate, muribunzii se vaită şi sufletul celor răniţi cere ajutor; dar Dumnezeu n-aude rugăciunea lor !
• Iov 26:2 - "În ce chip ajuţi tu pe cel ce este fără de putere şi sprijini braţul care a slăbit ?
• Iov 29:12 - Fiindcă scăpam de pieire pe cel sărman care striga după ajutor şi pe orfanul fără sprijin.
• Psalmi 7:10 - Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mântuieşte pe cei drepţi la inimă.
• Psalmi 9:9 - Şi a fost Domnul scăpare săracului, ajutor la vreme potrivită în necazuri.
• Psalmi 9:34 - Vezi, pentru că Tu priveşti la necazuri şi la durere, ca să le iei în mâinile Tale; căci în Tine se încrede săracul, iar orfanului Tu i-ai fost ajutor.
• Psalmi 17:2 - Dumnezeul meu, ajutorul meu şi voi nădăjdui spre Dânsul,
• Psalmi 18:15 - Şi vor bineplăcea cuvintele gurii mele şi cugetul inimii mele înaintea Ta pururea; Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul meu.
• Psalmi 19:2 - Trimită ţie ajutor din locaşul Său cel sfânt şi din Sion să te sprijinească pe tine.
• Psalmi 21:11 - Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-mi ajute.