Biblia

Căutare

70 rezultate pentru: răutatea

• Solomon 17:10 - Fiindcă răutatea inimii este plină de temere, ca una ce se ştie vinovată şi mustrată ea de sine însăşi; ea îşi vede mărită nenorocirea,
• Ecclesiasticul 12:12 - Nu te încrede în vrăjmaşul tău în veci; că în ce chip arama cocleşte, aşa şi răutatea lui.
• Ecclesiasticul 14:7 - Şi de face bine, din uitare face; iar mai pe urmă arată răutatea sa.
• Ecclesiasticul 25:15 - Nici o rană nu este ca rana inimii şi nici o răutate nu este ca răutatea femeii.
• Ecclesiasticul 25:19 - Răutatea femeii îi schimonoseşte obrazul şi-i întunecă faţa ca un sac.
• Ecclesiasticul 25:21 - Orice răutate este mică pe lângă răutatea femeii; soarta păcătosului să cadă pese ea.
• Ecclesiasticul 42:18 - Că din haină iese molia Şi de la femeie răutatea femeii.
• Ecclesiasticul 42:19 - Mai bună este răutatea bărbatului decât femeia cea făcătoare de bine, şi decât aceea care face ruşine spre batjocură.
• Ecclesiasticul 47:30 - Şi au săvârşit toată răutatea până ce a venit pedeapsa peste ei.
• 1 Macabei 5:4 - Şi şi-a adus aminte de răutatea fiilor lui Beon, care erau poporului spre laţ şi spre piedică, păzind cu vicleşug drumurile.
• 1 Macabei 7:23 - Şi a văzut toată răutatea pe care au făcut-o Alchimos şi cei care erau cu el între fiii lui Israel, mai mult decât neamurile.
• 1 Macabei 7:42 - Aşa zdrobeşte oastea aceasta înaintea noastră astăzi, ca să cunoască şi ceilalţi că a hulit templul Tău. Judecă-l după răutatea lui".
• 1 Macabei 10:46 - Şi dacă a auzit Ionatan şi poporul cuvintele acestea, nu le-a crezut, nici nu le-a primit, pentru că-şi aducea aminte de răutatea cea mare pe care o făcuse în Israel şi de necazurile avute.
• 2 Macabei 4:4 - Gândind Onia la primejdia învrăjbirii şi că se va mânia Apoloniu, stăpânitorul Cele-Siriei şi al Feniciei, auzind de răutatea lui Simon, s-a dus la rege,
• 2 Macabei 4:47 - Şi pe Menelau, capul a toată răutatea, l-a scos nevinovat; iar pe nenorociţii aceia, care măcar şi la Sciţi, de şi-ar fi spus pricina, s-ar fi slobozit nevinovaţi, pe aceştia i-a judecat spre moarte.
• 2 Macabei 8:4 - Şi să-Şi aducă aminte de nelegiuita pierdere a pruncilor celor fără de păcate şi de hulele cele grăite asuprea neamului Lui şi să urască răutatea:
• 2 Macabei 9:4 - Şi aprinzându-se de mânie, socotea că şi răutatea celor ce l-au gonit pe el să şi-o răzbune asupra Iudeilor; pentru aceea a poruncit celui care conducea carul său să mâne neîncetat, ca să sfârşească mai curând călătoria, silindu-l judecata cea cerească, căci cu trufie a zis: Mormânt Evreilor voi face Ierusalimul îndată ce voi sosi acolo.
• 2 Macabei 12:5 - Aflând Iuda răutatea ce s-a făcut celor din neamul său, poruncind bărbaţilor celor care erau cu sine,
• 2 Macabei 14:8 - Întâi, foarte bine gândind de cele ce se cuvin regelui, iar al doilea, voind binele cetăţenilor mei, căci prin răutatea celor despre care am vorbit mai înainte tot neamul nostru mult este asuprit.
• 3 Macabei 3:16 - Iar ei, împotrivire luând şi, cu răutatea cea împreună cu ei născută, lepădând binele şi pururea la rău abătându-se, nu numai că s-au întors de la cea nepreţuită cetăţenie, ci încă şi de la cei puţini dintre ei care se află spre noi cu bunăvoinţă se întorc şi cu cuvântul şi cu tăcerea pururea mărturisesc ura lor, pândind neîncetat ca noi, din pricina vieţuirii lor ticăloase, să călcăm rânduielile date.