Biblia

Căutare

370 rezultate pentru: socot

• 1 Regi/1 Samuel 1:16 - Să nu socoţi pe roaba ta femeie netrebnică, căci din durerea mea cea mare şi din întristarea mea am vorbit până acum".
• 1 Regi/1 Samuel 13:12 - Atunci am socotit că au să năvălească Filistenii asupra mea în Ghilgal şi eu n-am întrebat încă pe Domnul; de aceea m-am hotărât să aduc ardere de tot".
• 1 Regi/1 Samuel 18:17 - Deci a zis Saul către David: "Iată fata mea cea mai mare, Merob, îţi voi da-o de soţie, numai să-mi fii viteaz şi să duci războaiele Domnului". Căci Saul socotea: "Lasă, să nu fie mâna mea asupra lui, ci să fie asupra lui mâna Filistenilor".
• 1 Regi/1 Samuel 20:26 - În ziua aceea Saul nu a zis nimic, căci socotea că aceasta este o întâmplare, că David nu este curat, nu s-a curăţit.
• 2 Regi/2 Samuel 4:2 - Işboşet, fiul lui Saul, avea două căpetenii de oştire; numele unuia era Baana şi numele celuilalt era Rechab, feciorii lui Rimon Beeroteanul, din urmaşii lui Veniamin, căci şi Beerotul se socotea al lui Veniamin.
• 2 Regi/2 Samuel 4:10 - Că dacă pe cel ce mi-a adus vestea şi a zis: "Iată a murit Saul şi Ionatan", şi se socotea pe sine vestitor de bucurie, eu, în loc să-l răsplătesc, l-am prins şi l-am ucis în Ţiclag,
• 2 Regi/2 Samuel 10:3 - Însă căpeteniile Amoniţilor au zis către Hanun, domnul lor: "Socotiţi, oare, că David din dragoste către tatăl tău a trimis mângâietori la tine ? Nu cumva a trimis David slugile sale la tine ca să iscodească cetatea şi să vadă ce este în ea şi apoi s-o dărâme ?
• 2 Regi/2 Samuel 12:9 - Pentru ce însă ai nesocotit tu cuvântul Domnului, făcând rău înaintea ochilor Lui ? Pe Urie Heteul tu l-ai lovit cu sabia, pe femeia lui ţi-ai luat-o de soţie, iar pe el l-ai ucis cu sabia Amoniţilor.
• 2 Regi/2 Samuel 12:10 - Deci nu se va depărta sabia de deasupra casei tale în veac, pentru că tu M-ai nesocotit pe Mine şi ai luat pe femeia lui Urie Heteul, ca să-ţi fie nevastă.
• 2 Regi/2 Samuel 12:22 - "Câtă vreme copilul era viu, a zis David, am postit şi am plâns, căci socoteam: Cine ştie, poate mă va milui Domnul şi va trăi copilul.
• 2 Regi/2 Samuel 16:23 - Iar sfaturile lui Ahitofel, pe care le dădea el, se socoteau atunci ca şi cum ar fi cerut cineva povaţă de la Dumnezeu. Aşa fusese orice sfat al lui Ahitofel atât pentru David, cât şi pentru Abesalom.
• 2 Regi/2 Samuel 19:19 - şi a zis către rege: "Domnul meu, să nu-mi socoteşti ca o nelegiuire şi să nu pomeneşti ceea ce ţi-a greşit robul tău în ziua aceea când regele, stăpânul meu, a ieşit din Ierusalim şi să nu iei în seamă, o, rege, aceasta !
• 3 Regi/1 Împărați 2:16 - Acum te rog un lucru: să nu mă nesocoteşti !" Şi ea i-a zis: "Grăieşte !"
• 3 Regi/1 Împărați 2:24 - Dar acum, viu este Domnul, Care m-a socotit pe mine vrednic de cinste şi m-a aşezat pe tronul lui David, tatăl meu, şi mi-a zidit casă precum a grăit el; Adonia chiar astăzi va muri".
• 3 Regi/1 Împărați 3:8 - Şi robul Tău este în mijlocul poporului Tău pe care l-ai ales, popor nesfârşit de mare, care din pricina mulţimii lui nu se poate nici socoti, nici număra.
• 3 Regi/1 Împărați 8:5 - Iar regele Solomon împreună cu toată obştea fiilor lui Israel, care se adunaseră la el, mergea înaintea chivotului, aducând jertfe vite mărunte şi mari, care nu se puteau socoti şi nici număra din pricina mulţimii lor.
• 4 Regi/2 Împărați 5:11 - Neeman însă s-a mâniat şi a plecat, zicând: "Iată, socoteam că va ieşi el şi, stând la rugăciune, va chema numele Domnului Dumnezeului său, îşi va pune mâna pe locul bolnav şi va curăţi lepra.
• 4 Regi/2 Împărați 12:11 - Argintul aşa socotit îl dădeau în primirea celor rânduiţi să facă lucrările la templul Domnului, iar aceştia îl cheltuiau cu dulgherii şi meşteşugarii care lucrau la templul Domnului,
• 4 Regi/2 Împărați 12:15 - Şi nu se cerea socoteală de la oamenii cărora li se încredinţa argintul ca să-l împartă celor ce făceau lucrările, pentru că aceştia se purtau cinstit.
• 4 Regi/2 Împărați 18:21 - Iată, tu socoţi să te reazemi pe Egipt, pe acea trestie frântă care de se sprijineşte cineva în ea îi intră în mână şi i-o sparge. Aşa este Faraon, regele Egiptului, pentru toţi cei ce nădăjduiesc în el.
• 4 Regi/2 Împărați 22:4 - "Du-te la Hilchia, arhiereul, ca să socotească argintul adus în templul Domnului, pe care l-au strâns de la popor cei ce stau de strajă la prag,
• 4 Regi/2 Împărați 22:7 - Însă să nu le cereţi socoteală de argintul ce s-a dat în mâna lor, pentru că se poartă cinstit".
• 1 Paralipomena/1 Cronici 19:3 - Însă căpeteniile Amoniţilor au zis către Hanun: "Socoteşti tu, oare, că David din dragoste pentru tatăl tău a trimis la tine mângâietori ? Nu cumva au venit slugile lui la tine, ca să iscodească şi să vadă ţara şi apoi să o pustiiască "
• 1 Paralipomena/1 Cronici 23:11 - Iahat a fost căpetenie; Ziza era al doilea; Ieuş şi Beraia au avut puţini copii şi de aceea ei au fost socotiţi la un loc la casa tatălui lor.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 9:20 - Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau de aur şi toate vasele din Casa Pădurii din Liban erau de aur ales. În zilele lui Solomon argintul se socotea ca nimic,
• 2 Paralipomena/2 Cronici 25:5 - Apoi a adunat Amasia pe cei din Iuda şi i-a aşezat după neamurile cele după tată sub comanda căpeteniilor peste mii şi a căpeteniilor peste sute, pe toţi ai, lui Iuda şi ai lui Veniamin; şi i-a socotit de la vârsta de douăzeci de ani în sus şi a găsit trei sute de mii de oameni voinici care erau în stare să meargă la război şi să poarte suliţă şi scut.
• Neemia 6:9 - Căci toţi ne înfricoşează socotind că ne vom lăsa de lucru şi zidul nu se va mai face. Dar eu încă şi mai mult mă încurajam la lucru şi ziceam: "Întăreşte-mă şi acum, Dumnezeule !"
• Neemia 9:32 - Şi acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare, puternic şi înfricoşător, Cel ce ţii legământul Tău şi faci milă, nu socoţi ca puţin lucru suferinţele ce am îndurat noi, regii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, proorocii noştri, părinţii noştri şi tot poporul Tău din vremea regilor Asiriei până în ziua aceasta.
• Neemia 11:36 - Erau şi leviţi care aveau ţarini în Veniamin, cu toate că erau socotiţi în partea lui Iuda.
• Estera 1:17 - Pentru că purtarea reginei Vasti va ajunge la ştirea tuturor femeilor, şi vor nesocoti şi acelea pe bărbaţii lor şi vor zice: Regele Artaxerxe a poruncit să fie adusă regina Vasti înaintea feţei sale şi ea n-a venit.
• Estera 3:13 - Scrisorile s-au trimis prin ştafete în toate ţările regelui, ca să ucidă, să piardă şi să nimicească pe toţi Iudeii, mic şi mare, copii şi femei, într-o singură zi, şi anume în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică în luna Adar, iar averile lor să le jefuiască. Iată cuprinsul acelei scrisori: "Marele rege Artaxerxe, celor ce cârmuiesc de la India până la Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţări şi căpeteniilor şi slujitorilor de sub conducerea lor acestea scrie: Domnind peste multe popoare şi stăpânind toată lumea, eu, fără să fiu îngâmfat de putere, ci cârmuind pururea cu blândeţe şi cu linişte, am voit să fac viaţa supuşilor pururea netulburată, păzind regatul meu în pace şi uşor de străbătut până la hotarele lui, statornicind pacea de toţi dorită. Dar când eu am întrebat pe sfetnici, cum am putea aduce aceasta la îndeplinire, atunci Aman, care e vestit la noi prin înţelepciune şi se bucură neclintit de bunăvoinţa noastră şi care a dovedit cea mai deplină credincioşie, pentru care a dobândit cinstea de a şedea în al doilea loc după rege, ne-a arătat că prin toate neamurile lumii s-a amestecat un popor vrăjmaş, potrivnic legilor tuturor popoarelor, care necontenit nesocoteşte poruncile regelui, ca să nu se poată întemeia cârmuirea noastră fără meteahnă. Aflând deci că numai singur acest popor se împotriveşte pururea oricărui om, că duce un fel de viaţă străină de legi şi, împotrivindu-se pururea lucrărilor noastre, face cele mai mari nelegiuiri, ca regatul nostru să nu ajungă a fi bine întocmit, am poruncit cele arătate vouă în scrisorile lui Aman, care este pus de noi peste lucruri şi ca un al doilea părinte al nostru, ca să-i stârpiţi pe toţi, cu femei şi cu copii, prin sabie cumplită, fără nici o milă şi cruţare, în treisprezece ale lunii a douăsprezecea, adică în luna lui Adar, a acestui an, ca astfel aceşti oameni vrăjmaşi şi astăzi, ca şi în trecut, fiind într-o singură zi aruncaţi cu sila în iad, să nu ne mai împiedice în viitor de a duce viaţă paşnică şi netulburată până în sfârşit.
• Estera 4:13 - Iar Mardoheu a răspuns Esterei următoarele: "Să nu socoţi că ai să scapi tu singură în casa regelui, dintre toţi Iudeii.
• Estera 6:6 - Aman a intrat, iar regele i-a zis: "Ce să se facă omului pe care regele vrea să-l cinstească ?>> Aman socotea în inima sa: "Pe cine altul voieşte regele să cinstească, dacă nu pe mine ?"
• Estera 8:12 - Aceasta să se facă în toate ţările lui Artaxerxe, într-o singură zi, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. Cuprinsul acestei scrisori este următorul: "Marele rege Artaxerxe, satrapilor celor o sută douăzeci şi şapte de rări de la India şi până la Etiopia, guvernatorilor de provincii şi tuturor supuşilor, credincioşilor lui, salutare. Mulţi din cei răsplătiţi cu cinste prin nemărginita bunătate a binefacerilor s-au trufit peste măsură şi nu numai supuşilor noştri caută să le facă rău, ci, neputându-şi sătura mândria, încearcă să urzească uneltiri şi împotriva binefăcătorilor lor, pierzând nu numai simţul recunoştinţei omeneşti, ci, plini de trufie nebună, caută în chip nelegiuit să scape şi de judecata lui Dumnezeu, Cel ce pururea toate le vede. Dar adesea şi mulţi, fiind îmbrăcaţi cu putere, ca să rânduiască lucrurile prietenilor ce s-au încrezut în ei, prin încredinţările lor îi fac vinovaţi de vărsare de sânge nevinovat şi-i supun la primejdii de neînlăturat, amăgind gândul bun şi neprihănit al stăpânilor prin vorbărie vicleană şi mincinoasă. Aceasta se poate vedea atât din povestirile mai vechi, cum am spus, precum şi din faptele săvârşite în chip nelegiuit înaintea ochilor voştri de răutatea celor ce stăpânesc cu nevrednicie. De aceea ne îngrijim pentru viitor, ca să întocmim noi o împărăţie netulburată pentru toţi oamenii din lume, neîngăduind înşelătoriile, şi pricinile ce ni se înfăţişează judecându-le cu toată luarea aminte cuvenită. Aşa Aman, fiul lui Hamadata Macedoneanul, cu adevărat străin de sângele persan şi foarte departe de bunătatea noastră, fiind primit oaspete la noi, s-a învrednicit de bunăvoinţa pe care noi o avem către orice popor, până într-atâta, încât a fost numit părintele nostru şi cinstit de toţi, înfăţişându-se ca a doua persoană după tronul regal. Dar fiind de o mândrie nemăsurată, a uneltit să ne lipsească pe noi de putere şi de viaţă, iar pe salvatorul şi pururea binefăcătorul nostru Mardoheu şi pe nevinovata părtaşă la regalitatea noastră, Estera, cu tot poporul lor, se silea prin felurite măsuri viclene să-i piardă. Astfel socotea el să ne lase fără oameni, iar împărăţia persană să o dea Macedonenilor. Noi însă pe Iudei, osândiţi de acest făcător de rele, la moarte, îi găsim nu răufăcători, ci oameni care trăiesc după cele mai drepte legiuiri şi fii ai Dumnezeului celui viu, mare şi preaînalt, Care ne-a dăruit nouă şi strămoşilor noştri împărăţie preafericită. De aceea bine veţi face, de nu veţi aduce la îndeplinire scrisorile trimise de Aman al lui Hamadata, căci el, făcând aceasta, a fost spânzurat la porţile Suzei cu toată casa, după cuvântul lui Dumnezeu, Celui ce stăpâneşte peste toţi, Care i-a dat lui curând osânda cuvenită. Iar o copie a acestei scrisori puneţi-o la vedere în tot locul, să lăsaţi pe Iudei să se folosească de legile lor şi să-i ajutaţi, ca pe cei ce se vor scula asupra lor la vreme de necaz să-i poată răpune în ziua de treisprezece ale lunii a douăsprezecea, Adar, chiar în ziua aceea. Căci Dumnezeu, Cel ce stăpâneşte peste toţi, în loc să piardă pe poporul cel ales, i-a rânduit lui această bucurie. Şi voi, Iudeilor, între sărbătorile voastre vestite, sărbătoriţi şi această zi însemnată cu toată veselia, ca să fie de acum şi să rămână în viitor pentru voi şi pentru Perşii binevoitori amintirea izbăvirii voastre, iar pentru duşmanii voştri să fie amintirea pieirii lor. Fiecare cetate, sau ţinut îndeobşte, care nu se va conforma, se va pustii fără cruţare cu sabie şi foc şi va ajunge nu numai nelocuită de oameni totdeauna, ci dezgustătoare pentru fiare şi păsări.
• Iov 3:6 - Întunericul să cuprindă noaptea aceea şi să nu mai fie pusă în zilele anului şi în socoteala lunilor să nu mai intre !
• Iov 11:6 - Şi să-ţi destăinuiască tainele înţelepciunii ? (căci ele sunt cu anevoie de înţeles); atunci de-abia vei şti că Dumnezeu îţi cere socoteală de greşeala ta.
• Iov 14:5 - Deoarece zilele lui sunt măsurate şi ştii socoteala lunilor lui şi i-ai pus un hotar peste care nu va trece.
• Iov 15:4 - Tu mergi atât de departe, încât desfiinţezi cucernicia şi nesocoteşti rugăciunea înaintea lui Dumnezeu.
• Iov 17:11 - Zilele mele s-au scurs, socotinţele mele s-au sfărâmat şi la fel dorinţele inimii mele.
• Iov 18:3 - Pentru ce suntem socotiţi ca nişte dobitoace ? De ce să trecem în ochii tăi drept vite cornute ?
• Iov 21:27 - Ştiu prea bine gândurile voastre şi socotinţele pe care vi le făuriţi în privinţa mea.
• Iov 31:13 - Dacă aş fi nesocotit dreptul slugii sau al slujnicei mele, în socotelile lor cu mine,
• Iov 31:37 - Îi voi da socoteală de toţi paşii mei, ca un principe mă voi înfăţişa înaintea Lui.
• Iov 32:1 - Astfel, aceşti trei bărbaţi nu mai răspunseră nimic lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.
• Iov 33:10 - Dar iată că Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea şi mă socoteşte ca un vrăjmaş al Lui.
• Iov 33:13 - De ce grăieşti împotriva Lui, fiindcă El nu dă nimănui socoteală de toate câte face ?
• Iov 35:2 - "Crezi tu că ai dreptate şi socoteşti că te-ai limpezit înaintea lui Dumnezeu,
• Iov 36:26 - Cât este de mare Dumnezeu ! Dar noi nu putem să-L înţelegem şi numărul anilor Săi nu se poate socoti.
• Iov 38:37 - Cine poate să ţină cu destoinicie socoteala norilor şi să verse pe pământ burdufurile cerului,
• Psalmi 31:2 - Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug.