Biblia

Căutare

78 rezultate pentru: tace

• Amos 5:13 - Dar în vremea aceea omul cel înţelept va tăcea, că este vreme rea.
• Amos 8:3 - Şi în ziua aceea cântările templului se vor preface în tânguiri, zice Domnul Dumnezeu. Hoiturile vor fi fără de număr; oriunde se vor arunca va fi tăcere !
• Miheia/Mica 3:5 - Aşa zice Domnul împotriva proorocilor care rătăcesc pe poporul meu, care atât cât au în ce să-şi înfigă dinţii propovăduiesc pacea, dar împotriva celor care nu le aruncă nimic în gură se pornesc cu război.
• Avacum/Habacuc 1:13 - Ochii Tăi sunt prea curaţi ca să vadă răul, Tu nu poţi privi apăsarea. Pentru ce ai privi Tu, oare, pe cei vicleni şi ai tăcea, când cel nelegiuit sfâşie pe unul mai drept decât el ?
• Sofonie/Țefania 1:7 - Tăceţi toţi înaintea Domnului Dumnezeu, că aproape este ziua Lui, că Domnul a pregătit ospăţ şi a sfinţit pe cei chemaţi ai Lui !
• Matei 26:63 - Dar Iisus tăcea. Şi arhiereul I-a zis: Te jur pe Dumnezeul cel viu, să ne spui nouă de eşti Tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.
• Marcu 3:4 - Şi a zis lor: Se cuvine, sâmbăta, a face bine sau a face rău, a mântui un suflet sau a-l pierde ? Dar ei tăceau;
• Marcu 9:34 - Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se întrebaseră unii pe alţii cine dintre ei este mai mare.
• Marcu 14:61 - Iar El tăcea şi nu răspundea nimic. Iarăşi L-a întrebat arhiereul şi I-a zis: Eşti tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat ?
• Luca 19:40 - Şi El, răspunzând, a zis: Zic vouă: Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga.
• Faptele Apostolilor 18:9 - Şi Domnul a zis lui Pavel, noaptea în vedenie: Nu te teme, ci vorbeşte şi nu tăcea,
• Faptele Apostolilor 21:40 - Şi dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Şi făcându-se mare tăcere, a vorbit în limba evreiască, zicând:
• Evrei 3:10 - De aceea M-am mâniat pe neamul acesta şi am zis: Pururea ei rătăcesc cu inima şi căile Mele nu le-au cunoscut,
• Apocalipsa 8:1 - Şi când Mielul a deschis pecetea a şaptea, s-a făcut tăcere în cer, ca la o jumătate de ceas.
• 3 Ezdra 3:18 - Şi a început cel dintâi, cel ce a zis că vinul este mai tare, şi a zis aşa: O, bărbaţilor, cum nu este mai tare vinul ? Căci tuturor oamenilor care îl beau le rătăceşte mintea.
• Solomon 8:12 - Când voi tăcea, vor aştepta să încep să vorbesc; când voi vorbi, vor fi toţi cu luare aminte, şi când voi rosti o lungă cuvântare, vor pune toţi mâna la gură.
• Solomon 11:15 - Pentru gândurile cele neînţelegătoare ale destrăbălării lor, care îi rătăceau şi-i aduceau să cinstească animalele cele necuvântătoare şi fiarele netrebnice, ai trimis peste ei, Stăpâne, spre pedeapsă, mulţime de animale fără minte,
• Solomon 13:6 - Dar, în acelaşi timp, în toate acestea este oarecare neajuns, căci doar unii ca aceştia rătăcesc căutând pe Dumnezeu şi străduindu-se să-L afle.
• Solomon 18:14 - Căci, pe când lina tăcere stăpânea peste toate şi noaptea cu repedea ei curgere ajunsese la calea jumătate,
• Ecclesiasticul 19:28 - Uneori mustrarea nu este făcută la timp potrivit şi câteodată cel care tace se dovedeşte înţelept.
• Ecclesiasticul 20:4 - Este câte unul care tace şi se află înţelept, şi este câte unul care se face urât pentru vorba cea multă.
• Ecclesiasticul 20:5 - Şi este unul care tace, pentru că n-are ce să răspundă, şi altul care tace, pentru că ştie că este vremea să tacă.
• Ecclesiasticul 20:6 - Omul înţelept va tăcea până la vreme, iar cel îngâmfat şi nebun va trece peste vreme.
• Ecclesiasticul 29:21 - Pe bărbaţii puternici i-a scos din case şi i-a făcut să rătăcească pe la neamuri străine.
• Ecclesiasticul 32:9 - Strânge-ţi cuvântul; cu puţine spune multe; fii ca unul care ştie, clar care tace.
• Ecclesiasticul 41:24 - De ponosul luării şi al dării şi de tăcere către cei care ţi se închină;
• 2 Macabei 2:2 - Şi că a poruncit proorocul celor care erau duşi în robie, când le-a dat sulul legii, ca să nu uite poruncile Domnului şi să nu rătăcească cu cugetele, văzând chipuri de aur şi de argint şi podoaba cea de primprejurul lor.
• 3 Macabei 3:16 - Iar ei, împotrivire luând şi, cu răutatea cea împreună cu ei născută, lepădând binele şi pururea la rău abătându-se, nu numai că s-au întors de la cea nepreţuită cetăţenie, ci încă şi de la cei puţini dintre ei care se află spre noi cu bunăvoinţă se întorc şi cu cuvântul şi cu tăcerea pururea mărturisesc ura lor, pândind neîncetat ca noi, din pricina vieţuirii lor ticăloase, să călcăm rânduielile date.