Biblia

Căutare

2547 rezultate pentru: bat

• 2 Paralipomena/2 Cronici 36:17 - Căci El a adus asupra lor pe regele Caldeilor şi acela a omorât pe tinerii lor cu sabia în locaşul cel sfânt al lor şi n-a cruţat nici pe Sedechia, nici pe băieţi, nici pe fete, nici pe bătrâni, nici pe cei încărunţiţi; pe toţi Dumnezeu i-a dat în mâna lui.
• Ezdra 1:8 - Pe acestea le-a scos Cirus, regele Perşilor, prin mâna lui Mitridat, vistiernicul, care le-a dat pe seama lui Şeşbaţar, căpetenia lui Iuda.
• Ezdra 1:11 - Iar de toate erau cinci mii patru sute de vase de argint şi de aur. Toate acestea le-a luat cu el Şeşbaţar, când au plecat robii cei ce voiau să se întoarcă din Babilon la Ierusalim.
• Ezdra 2:52 - Fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur, fiii lui Baţlut, fiii lui Mechida, fiii lui Harşa;
• Ezdra 3:4 - Şi au săvârşit sărbătoarea corturilor, după cum este scris, cu ardere de tot zilnică, după numărul hotărât şi după rânduiala fiecărei zile.
• Ezdra 3:5 - După aceea au început să săvârşească arderea de tot cea obişnuită, şi cea de la lună nouă, şi cea de la sărbătorile închinate Domnului, şi jertfele pe care le aducea Domnului fiecare de bună voie.
• Ezdra 3:12 - În vremea aceasta mulţi din preoţi şi din leviţi şi din capii de familie şi din bătrânii care văzuseră vechiul templu, văzând punerea temeliei acestui templu, plângeau cu hohote, mulţi însă cântau tare de bucurie;
• Ezdra 4:15 - Să se caute în cartea faptelor părinţilor tăi şi în cartea faptelor vei găsi şi vei afla că cetatea aceasta este cetate răzvrătită şi primejdioasă pentru regi şi ţinuturi şi că din vechime s-au petrecut în ea abateri, din care pricină a şi fost pustiită cetatea aceasta.
• Ezdra 5:9 - Atunci am întrebat noi pe căpetenii şi le-am zis aşa: Cine v-a dat vouă învoire să zidiţi casa aceasta şi zidurile acestea să le isprăviţi ?
• Ezdra 5:10 - Pe lângă aceasta i-am mai întrebat şi de numele acelora, ca să-ţi dăm de veste şi să-ţi seriem numele acelor oameni, care sunt mai însemnaţi la ei.
• Ezdra 5:14 - Chiar şi vasele de aur şi de argint ale templului lui Dumnezeu, pe care Nabucodonosor le luase din templul Ierusalimului şi le dusese în capiştea din Babilon, le-a scos regele Cirus din capiştea Babilonului şi le-a dat în seama lui Şeşbaţar, pe care l-a numit el cârmuitor şi i-a zis:
• Ezdra 5:16 - Atunci Şeşbaţar acela a venit şi a pus temelia templului lui Dumnezeu din Ierusalim, şţ de atunci şi până astăzi se zideşte el şi nu s-a isprăvit.
• Ezdra 6:2 - Şi s-a găsit în palatul din Ecbatana, care este în ţinutul Mediei, un sul de pergament, în care era scrisă această amintire:
• Ezdra 6:22 - Şi au prăznuit sărbătoarea azimelor şapte zile cu bucurie, pentru că îi înveselise Domnul şi întorsese spre ei inima regelui Asiriei, ca să le întărească mâinile la zidirea templului Domnului Dumnezeului lui Israel.
• Ezdra 7:22 - Argint până la o sută de talanţi, grâu până la o sută de core, vin până la o sută de baturi şi tot până la o sută de baturi de untdelemn; iar sare, fără măsură.
• Ezdra 8:3 - Zaharia din fiii lui Şecania, care se trăgea din fiii lui Fares, şi împreună cu el o sută cincizeci de suflete, parte bărbătească, scrise în spiţa neamului;
• Ezdra 8:4 - Elioenai, fiul lui Zerahia, din neamul lui Pahat-Moab împreună cu două sute de suflete, parte bărbătească.
• Ezdra 8:5 - Şecania, fiul lui Iahaziel, din urmaşii lui Zatu, cu trei sute de suflete, parte bărbătească.
• Ezdra 8:6 - Ebed, fiul lui Ionatan, din urmaşii lui Adin, cu cincizeci de suflete, parte bărbătească.
• Ezdra 8:33 - Iar a patra zi am dat cu cântarul argintul şi aurul şi vasele la templul Dumnezeului nostru, în mâna lui Meremot preotul, fiul lui Urie, împreună şi lui Eleazar, fiul lui Finees, precum şi lui Iozabat, fiul lui Iosua, şi lui Noadia, fiul lui Binui, leviţii.
• Ezdra 9:10 - Dar acum, după toate acestea, ce vom zice noi, Dumnezeul nostru ? Căci ne-am abătut de la poruncile Tale,
• Ezdra 10:1 - Pe când se ruga astfel Ezdra şi se mărturisea, plângând şi îngenunchind înaintea templului lui Dumnezeu, s-a strâns la el o mare mulţime de Israeliţi, bărbaţi şi femei şi copii, pentru că şi poporul a plâns foarte mult.
• Ezdra 10:4 - Scoală deci, că aceasta este treaba ta, îmbărbătează-te şi lucrează, că noi suntem cu tine".
• Ezdra 10:8 - Şi cel ce nu va veni până în trei zile, pe averea aceluia, după sfatul căpeteniilor şi al bătrânilor, se va pune blestem, iar el însuşi va fi îndepărtat din obştea celor ce fuseseră în robie.
• Neemia 1:2 - Atunci a venit din Iuda Hanani, unul din fraţii mei şi alţi câţiva oameni; şi i-am întrebat despre cei ee scăpaseră din robie şi rămăseseră în Iuda şi despre Ierusalim.
• Neemia 2:17 - Atunci însă le-am zis: "Voi vedeţi în ce stare rea ne aflăm: Ierusalimul este dărâmat şi porţile lui mistuite de foc. Hai să zidim zidurile Ierusalimului şi nu vom mai fi de batjocură !"
• Neemia 4:1 - "Când a auzit Sanbalat, că noi refacem zidurile Ierusalimului, s-a mâniat şi s-a tulburat tare şi a batjocorit pe Iudei;
• Neemia 7:54 - Fiii lui Baţlit, fiii lui Mehida, fiii lui Harşa,
• Neemia 8:2 - Şi cărturarul Ezdra a adus legea înaintea adunării, care era alcătuită din bărbaţi şi din femei şi din toţi acei ce erau în stare să înţeleagă. Aceasta s-a făcut în ziua întâi a lunii a şaptea.
• Neemia 8:3 - Şi a citit Ezdra din carte de dimineaţă până la amiază în piaţa cea de dinaintea Porţii Apelor, înaintea bărbaţilor şi femeilor şi a celor ce erau în stare să priceapă şi tot poporul a fost cu luare-aminte la citirea cărţii legii.
• Neemia 8:14 - Şi au găsit ei scris în legea pe care Domnul a dat-o lui Moise, că fiii lui Israel în timpul sărbătorilor din luna a şaptea trebuie să locuiască în corturi.
• Neemia 8:15 - Şi au vestit aceasta în toate cetăţile lor şi în Ierusalim, zicând: "Duceţi-vă de căutaţi, în munte, crengi de măslin sălbatic, de mirt, de finici şi de tufari şi faceţi corturi cum este scris".
• Neemia 8:18 - Şi s-a citit din cartea legii Domnului în fiecare zi, din cea dintâi zi până la cea din urmă. Şi au ţinut sărbătoarea şapte zile iar a opta zi au făcut o adunare sărbătorească, după rânduială.
• Neemia 10:31 - Să nu cumpărăm nimic în ziua de odihnă, în zilele de sărbătoare de la popoarele din ţară, când ne vor aduce în acele zile de vânzare mărfuri sau orice bucate; iar în anul al şaptelea să iertăm toate datoriile.
• Neemia 10:33 - Pentru pâinile punerii înainte, pentru jertfa cea necontenită, pentru arderile de tot necontenite, care se fac în zile de odihnă, la lună nouă şi la sărbători, pentru lucrurile sfinte, pentru jertfa de iertare, spre curăţirea lui Israel, şi pentru tot ce se săvârşeşte în templul Dumnezeului nostru.
• Neemia 11:14 - Şi fraţii lor, bărbaţi de oaste, o sută douăzeci şi opt; Zabdiel, fiul lui Ghedolim, era căpetenia lor.
• Neemia 12:27 - La sfinţirea zidului Ierusalimului încă s-au chemat leviţii din toate locurile, poruncindu-li-se să vină la Ierusalim pentru săvârşirea sfinţirii şi pentru sărbătoarea veselă cu doxologii şi cântări, în sunetul chimvalelor, lirelor şi harfelor.
• Neemia 13:2 - Pentru că ei n-au întâmpinat pe fiii lui Israel cu pâine şi apă şi pentru că au tocmit împotriva lor pe Valaam, ca să-i blesteme, dar Dumnezeul nostru a schimbat blestemul în binecuvântare.
• Estera 1:17 - Pentru că purtarea reginei Vasti va ajunge la ştirea tuturor femeilor, şi vor nesocoti şi acelea pe bărbaţii lor şi vor zice: Regele Artaxerxe a poruncit să fie adusă regina Vasti înaintea feţei sale şi ea n-a venit.
• Estera 1:20 - Când se va auzi de această hotărâre a regelui, care se va împrăştia în toată împărăţia lui cât este ea de mare, atunci toate femeile îşi vor cinsti bărbaţii de la mic până la mare".
• Estera 1:22 - Regele a trimis în toate ţările scrisori, scrise pentru fiecare tară cu scrisul ei şi pentru fiecare popor în limba lui, ca fiecare bărbat să fie stăpân în casa sa. Aceasta s-a adus la cunoştinţa fiecăruia în limba părintească a fiecăruia.
• Estera 3:13 - Scrisorile s-au trimis prin ştafete în toate ţările regelui, ca să ucidă, să piardă şi să nimicească pe toţi Iudeii, mic şi mare, copii şi femei, într-o singură zi, şi anume în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică în luna Adar, iar averile lor să le jefuiască. Iată cuprinsul acelei scrisori: "Marele rege Artaxerxe, celor ce cârmuiesc de la India până la Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţări şi căpeteniilor şi slujitorilor de sub conducerea lor acestea scrie: Domnind peste multe popoare şi stăpânind toată lumea, eu, fără să fiu îngâmfat de putere, ci cârmuind pururea cu blândeţe şi cu linişte, am voit să fac viaţa supuşilor pururea netulburată, păzind regatul meu în pace şi uşor de străbătut până la hotarele lui, statornicind pacea de toţi dorită. Dar când eu am întrebat pe sfetnici, cum am putea aduce aceasta la îndeplinire, atunci Aman, care e vestit la noi prin înţelepciune şi se bucură neclintit de bunăvoinţa noastră şi care a dovedit cea mai deplină credincioşie, pentru care a dobândit cinstea de a şedea în al doilea loc după rege, ne-a arătat că prin toate neamurile lumii s-a amestecat un popor vrăjmaş, potrivnic legilor tuturor popoarelor, care necontenit nesocoteşte poruncile regelui, ca să nu se poată întemeia cârmuirea noastră fără meteahnă. Aflând deci că numai singur acest popor se împotriveşte pururea oricărui om, că duce un fel de viaţă străină de legi şi, împotrivindu-se pururea lucrărilor noastre, face cele mai mari nelegiuiri, ca regatul nostru să nu ajungă a fi bine întocmit, am poruncit cele arătate vouă în scrisorile lui Aman, care este pus de noi peste lucruri şi ca un al doilea părinte al nostru, ca să-i stârpiţi pe toţi, cu femei şi cu copii, prin sabie cumplită, fără nici o milă şi cruţare, în treisprezece ale lunii a douăsprezecea, adică în luna lui Adar, a acestui an, ca astfel aceşti oameni vrăjmaşi şi astăzi, ca şi în trecut, fiind într-o singură zi aruncaţi cu sila în iad, să nu ne mai împiedice în viitor de a duce viaţă paşnică şi netulburată până în sfârşit.
• Estera 4:11 - "Toţi cei ce slujesc regelui şi popoarele din ţările regelui ştiu că tot cel ce va intra la rege înăuntrul curţii, bărbat sau femeie, fără să fie chemat, ia o singură osândă: moartea. Numai acela spre care va întinde regele sceptrul său de aur scapă cu viaţă. Eu însă n-am fost chemată la rege de mai bine de treizeci de zile".
• Estera 5:1 - După trei zile de rugăciune Estera şi-a dezbrăcat hainele cele de jale şi s-a îmbrăcat în cele de regină şi, făcându-se strălucită şi chemând pe Dumnezeul cel atoatevăzător şi mântuitor, a luat cu ea două slujnice: una de care se sprijinea oarecum din alintare, iar alta care, urmându-i, îi ţinea hainele. Ea era minunată, în culmea frumuseţii sale şi faţa sa era veselă ca şi cum ar fi fost plină de iubire, iar inima ei era apăsată de frică. S-a oprit în curtea dinăuntru a casei regelui, la uşa regelui. Regele şedea atunci pe tronul său domnesc, în casa domnească, chiar în dreptul uşii, îmbrăcat în toate hainele măririi sale, tot în aur şi în pietre scumpe, dar cumplit de posomorât. Când regele a văzut pe regina Estera stând afară, aceasta a aflat milă în ochii lui. Întorcându-şi faţa înflăcărată de slavă, el a privit cu mânie straşnică. Atunci regina a căzut cu duhul, s-a schimbat la faţă din pricina slăbiciunii ce i-a venit şi s-a aplecat pe capul slujnicei care o însoţea. Dar Dumnezeu a schimbat duhul regelui în blândeţe şi, sculându-se cu grăbire de pe tronul său, a cuprins-o în braţele sale, până ea şi-a venit în fire. Apoi a mângâiat-o cu vorbe bune, zicându-i: "Ce ai Estera ? Eu sunt fratele tău ! Linişteşte-te, că nu vei muri, căci stăpânirea ne este comună. Apropie-te !"
• Estera 5:4 - Şi a zis Estera: "Eu am acum zi de sărbătoare. De binevoieşte regele, să vină cu Aman astăzi la ospăţul pe care i l-am pregătit eu".
• Estera 6:11 - Şi a luat Aman haine şi cal, a îmbrăcat pe Mardoheu şi l-a plimbat călare pe cal prin piaţa cetăţii, strigând înaintea lui: "Aşa se face omului, pe care regele vrea să-l cinstească !"
• Estera 8:3 - Apoi Estera a vorbit din nou înaintea regelui, a căzut la picioarele lui, a plâns şi l-a rugat să abată răutatea lui Aman Agaghitul şi uneltirea lui pe care el o îndreptase împotriva Iudeilor.
• Estera 8:11 - Spunând că regele îngăduie iudeilor din fiecare cetate să se adune ca să-şi apere viaţa lor, să bată, să ucidă şi să piardă pe toţi cei puternici din popor şi din ţară, care ar vrea să-i atace, cu femeile şi cu copiii lor, iar averea lor să o jefuiască.
• Estera 8:12 - Aceasta să se facă în toate ţările lui Artaxerxe, într-o singură zi, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. Cuprinsul acestei scrisori este următorul: "Marele rege Artaxerxe, satrapilor celor o sută douăzeci şi şapte de rări de la India şi până la Etiopia, guvernatorilor de provincii şi tuturor supuşilor, credincioşilor lui, salutare. Mulţi din cei răsplătiţi cu cinste prin nemărginita bunătate a binefacerilor s-au trufit peste măsură şi nu numai supuşilor noştri caută să le facă rău, ci, neputându-şi sătura mândria, încearcă să urzească uneltiri şi împotriva binefăcătorilor lor, pierzând nu numai simţul recunoştinţei omeneşti, ci, plini de trufie nebună, caută în chip nelegiuit să scape şi de judecata lui Dumnezeu, Cel ce pururea toate le vede. Dar adesea şi mulţi, fiind îmbrăcaţi cu putere, ca să rânduiască lucrurile prietenilor ce s-au încrezut în ei, prin încredinţările lor îi fac vinovaţi de vărsare de sânge nevinovat şi-i supun la primejdii de neînlăturat, amăgind gândul bun şi neprihănit al stăpânilor prin vorbărie vicleană şi mincinoasă. Aceasta se poate vedea atât din povestirile mai vechi, cum am spus, precum şi din faptele săvârşite în chip nelegiuit înaintea ochilor voştri de răutatea celor ce stăpânesc cu nevrednicie. De aceea ne îngrijim pentru viitor, ca să întocmim noi o împărăţie netulburată pentru toţi oamenii din lume, neîngăduind înşelătoriile, şi pricinile ce ni se înfăţişează judecându-le cu toată luarea aminte cuvenită. Aşa Aman, fiul lui Hamadata Macedoneanul, cu adevărat străin de sângele persan şi foarte departe de bunătatea noastră, fiind primit oaspete la noi, s-a învrednicit de bunăvoinţa pe care noi o avem către orice popor, până într-atâta, încât a fost numit părintele nostru şi cinstit de toţi, înfăţişându-se ca a doua persoană după tronul regal. Dar fiind de o mândrie nemăsurată, a uneltit să ne lipsească pe noi de putere şi de viaţă, iar pe salvatorul şi pururea binefăcătorul nostru Mardoheu şi pe nevinovata părtaşă la regalitatea noastră, Estera, cu tot poporul lor, se silea prin felurite măsuri viclene să-i piardă. Astfel socotea el să ne lase fără oameni, iar împărăţia persană să o dea Macedonenilor. Noi însă pe Iudei, osândiţi de acest făcător de rele, la moarte, îi găsim nu răufăcători, ci oameni care trăiesc după cele mai drepte legiuiri şi fii ai Dumnezeului celui viu, mare şi preaînalt, Care ne-a dăruit nouă şi strămoşilor noştri împărăţie preafericită. De aceea bine veţi face, de nu veţi aduce la îndeplinire scrisorile trimise de Aman al lui Hamadata, căci el, făcând aceasta, a fost spânzurat la porţile Suzei cu toată casa, după cuvântul lui Dumnezeu, Celui ce stăpâneşte peste toţi, Care i-a dat lui curând osânda cuvenită. Iar o copie a acestei scrisori puneţi-o la vedere în tot locul, să lăsaţi pe Iudei să se folosească de legile lor şi să-i ajutaţi, ca pe cei ce se vor scula asupra lor la vreme de necaz să-i poată răpune în ziua de treisprezece ale lunii a douăsprezecea, Adar, chiar în ziua aceea. Căci Dumnezeu, Cel ce stăpâneşte peste toţi, în loc să piardă pe poporul cel ales, i-a rânduit lui această bucurie. Şi voi, Iudeilor, între sărbătorile voastre vestite, sărbătoriţi şi această zi însemnată cu toată veselia, ca să fie de acum şi să rămână în viitor pentru voi şi pentru Perşii binevoitori amintirea izbăvirii voastre, iar pentru duşmanii voştri să fie amintirea pieirii lor. Fiecare cetate, sau ţinut îndeobşte, care nu se va conforma, se va pustii fără cruţare cu sabie şi foc şi va ajunge nu numai nelocuită de oameni totdeauna, ci dezgustătoare pentru fiare şi păsări.
• Estera 9:19 - De aceea Iudeii din provincie, care locuiesc în sate neîntărite, petrec ziua de paisprezece ale lunii Adar în veselie şi ospeţe, ca zi de sărbătoare, trimiţându-şi daruri unii altora; iar cei ce trăiesc în oraşe petrec şi ziua de cincisprezece ale lunii Adar în mare veselie, trimiţând daruri vecinilor.