Biblia

Căutare

1552 rezultate pentru: vânt

• Marcu 4:37 - Şi s-a pornit o furtună mare de vânt şi valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple.
• Marcu 4:39 - Şi El, sculându-Se, a certat vântul şi a poruncit mării: Taci ! Încetează ! Şi vântul s-a potolit şi s-a făcut linişte mare.
• Marcu 4:41 - Şi s-au înfricoşat cu frică mare şi ziceau unul către altul: Cine este oare, Acesta, că şi vântul şi marea I se supun ?
• Marcu 5:36 - Dar Iisus, auzind cuvântul ce s-a grăit, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme. Crede numai.
• Marcu 6:41 - Şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, privind la cer, a binecuvântat şi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, ca să le pună înainte, asemenea şi cei doi peşti i-a împărţit tuturor.
• Marcu 6:48 - Şi i-a văzut cum se chinuiau vâslind, căci vântul le era împotrivă. Şi către a patra strajă a nopţii a venit la ei umblând pe mare şi voia să treacă pe lângă ei.
• Marcu 6:51 - Şi s-a suit la ei în corabie şi s-a potolit vântul. Şi erau peste măsură de uimiţi în sinea lor;
• Marcu 7:13 - Şi astfel desfiinţaţi cuvântul lui Dumnezeu cu datina voastră pe care singuri aţi dat-o. Şi faceţi multe asemănătoare cu acestea.
• Marcu 7:29 - Şi Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi. A ieşit demonul din fiica ta.
• Marcu 8:7 - Şi aveau şi puţini peştişori. Şi binecuvântându-i, a zis să-i pună şi pe aceştia înaintea lor.
• Marcu 8:32 - Şi spunea acest cuvânt pe faţă. Şi luându-L Petru de o parte, a început să-L dojenească.
• Marcu 9:10 - Iar ei au ţinut cuvântul, întrebându-se între ei: Ce înseamnă a învia din morţi ?
• Marcu 9:32 - Ei însă nu înţelegeau cuvântul şi se temeau să-L întrebe.
• Marcu 10:16 - Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei.
• Marcu 10:22 - Dar el, întristându-se de cuvântul acesta, a plecat mâhnit, căci avea multe bogăţii.
• Marcu 11:9 - Iar cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau pe urmă strigau, zicând: Osana ! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului !
• Marcu 11:10 - Binecuvântată este împărăţia ce vine a părintelui nostru David ! Osana întru cei de sus !
• Marcu 11:29 - Iar Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu un cuvânt: răspundeţi-Mi şi vă voi spune şi Eu cu ce putere fac acestea:
• Marcu 12:13 - Şi au trimis la El pe unii din farisei şi din irodiani, ca să-L prindă în cuvânt.
• Marcu 13:27 - Şi atunci El va trimite pe îngeri şi va aduna pe aleşii Săi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.
• Marcu 14:22 - Şi, mâncând ei, a luat Iisus pâine şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat lor şi a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu.
• Marcu 14:39 - Şi iarăşi mergând, s-a rugat, acelaşi cuvânt zicând.
• Marcu 14:61 - Iar El tăcea şi nu răspundea nimic. Iarăşi L-a întrebat arhiereul şi I-a zis: Eşti tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat ?
• Marcu 14:72 - Şi îndată cocoşul a cântat a doua oară. Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Iisus: Înainte de a cânta de două ori cocoşul , de trei ori te vei lepăda de Mine. Şi a început să plângă.
• Marcu 16:20 - Iar ei, plecând, au propovăduit pretutindeni şi Domnul lucra cu ei şi întărea cuvântul, prin semnele care urmau. Amin.
• Luca 1:2 - Aşa cum ni le-au lăsat cei ce le-au văzut de la început şi au fost slujitori ai Cuvântului,
• Luca 1:28 - Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.
• Luca 1:29 - Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta ?
• Luca 1:38 - Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău ! Şi îngerul a plecat de la ea.
• Luca 1:42 - Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău.
• Luca 1:64 - Şi îndată i s-a deschis gura şi limba şi vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu.
• Luca 1:68 - Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat şi a făcut răscumpărare poporului Său;
• Luca 2:15 - Iar după ce îngerii au plecat de la ei, la cer, păstorii vorbeau unii către alţii: Să mergem dar până la Betleem, să vedem cuvântul acesta ce s-a făcut şi pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut.
• Luca 2:17 - Şi văzându-L, au vestit cuvântul grăit lor despre acest Copil.
• Luca 2:28 - El L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:
• Luca 2:29 - Acum slobozeşte pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace,
• Luca 2:34 - Şi i-a binecuvântat Simeon şi a zis către Maria, mama Lui: Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri.
• Luca 2:50 - Dar ei n-au înţeles cuvântul pe care l-a spus lor.
• Luca 3:2 - În zilele arhiereilor Anna şi Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie.
• Luca 4:4 - Şi a răspuns Iisus către el: Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu.
• Luca 4:32 - Şi erau uimiţi de învăţătura Lui, căci cuvântul Lui era cu putere.
• Luca 4:36 - Şi frică li s-a făcut tuturor şi spuneau unii către alţii, zicând: Ce este acest cuvânt ? Că porunceşte duhurilor necurate, cu stăpânire şi cu putere, şi ele ies.
• Luca 5:1 - Pe când mulţimea Îl îmbulzea, ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu, şi El şedea lângă lacul Ghenizaret,
• Luca 5:5 - Şi, răspunzând, Simon a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele.
• Luca 6:28 - Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce vă fac necazuri.
• Luca 7:7 - De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic să vin la Tine. Ci spune cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea.
• Luca 7:17 - Şi a ieşit cuvântul acesta despre El în toată Iudeea şi în toată împrejurimea.
• Luca 7:24 - Iar, după ce trimişii lui Ioan au plecat, El a început să vorbească mulţimilor despre Ioan: Ce aţi ieşit să priviţi, în pustie ? Oare trestie clătinată de vânt ?
• Luca 8:11 - Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu.
• Luca 8:12 - Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască.