Biblia

Căutare

17735 rezultate pentru: Mă

• Plângeri 3:43 - Tu Te-ai învesmântat cu mânie şi ne-ai urmărit; Tu ai ucis fără milă;
• Plângeri 3:45 - Tu ai făcut din mine o măturătură şi un gunoi, în mijlocul popoarelor.
• Plângeri 3:46 - Toţi duşmanii noştri au deschis gura împotriva noastră;
• Plângeri 3:47 - De spaimă şi de groapă am avut parte, de pustiire şi de ruină.
• Plângeri 3:51 - Ochiul meu mă doare din pricina fiicelor cetăţii mele.
• Plângeri 3:52 - Ca pe o pasăre m-au vânat fără cuvânt vrăjmaşii mei,
• Plângeri 3:55 - Chemat-am numele Tău, Doamne, din groapa cea mai dedesubt.
• Plângeri 3:64 - Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor,
• Plângeri 3:66 - Urmăreşte-i cu mânie şi nimiceşte-i sub cerurile Tale, Doamne !
• Plângeri 4:1 - O, cum s-a întunecat aurul, şi cel mai curat aur şi-a schimbat faţa; pietrele nestemate vărsate au fost la colţul tuturor uliţelor !
• Plângeri 4:2 - Feciorii Sionului, cei mai de seamă altădată, cântăriţi cu aur, cum au ajuns să fie socotiţi ca vasele de lut, lucru de mână de olar !
• Plângeri 4:5 - Cei care mâncau odinioară mâncăruri alese cad de foame pe uliţe; cei care au fost crescuţi în purpură stau trântiţi în gunoi.
• Plângeri 4:6 - Vina fiicei poporului meu a fost mai mare decât a Sodomei, prăbuşită într-o clipă, nu de mână omenească.
• Plângeri 4:7 - Căpeteniile ei erau mai strălucitoare decât zăpada, mai albe decât laptele; trupul lor era mai roşu decât mărgeanul, ca safirul era înfăţişarea lor.
• Plângeri 4:8 - Chipul lor a ajuns mai negru decât funinginea, pe uliţe nu-i poţi cunoaşte; pielea lor s-a zbârcit pe oase, s-a uscat ca o aşchie de lemn.
• Plângeri 4:9 - Mai fericiţi au fost cei care au căzut de sabie, decât cei morţi de foame, care se prăpădesc încet, doborâţi de lipsa roadelor de pe câmp.
• Plângeri 4:10 - Femeile, deşi miloase, au fiert cu mâinile lor copiii şi i-au mâncat în vremea căderii fiicei poporului meu.
• Plângeri 4:11 - Sfârşit-a Domnul mânia, vărsat-a pe deplin urgia aprinderii Lui; şi în Sion a aprins un fac care l-a mistuit.
• Plângeri 4:12 - Nici n-ar fi putut să creadă regii pământului şi toţi locuitorii lumii că vrăjmaşul şi apăsătorul ar putea să intre pe porţile Ierusalimului !
• Plângeri 4:15 - "Păziţi-vă ! Un necurat !" Striga lumea după ei. "Fugiţi, la o parte, nu-i atingeţi !" Şi dacă mai voiesc să rătăcească undeva - se zicea printre neamuri - n-ar trebui să rămână aici !
• Plângeri 4:16 - Faţa plină de mânie a Domnului i-a risipit pe ei. Pe preoţi nimeni nu-i mai lua în seamă, de bătrâni nu se îndura.
• Plângeri 4:19 - Prigonitorii noştri erau mai iuţi decât vulturii de pe cer; umblau după noi prin munţi, ne pândeau în pustiu.
• Plângeri 4:21 - Bucură-te şi te veseleşte, fiica Edomului, tu care locuieşti în pământul Uţ; şi la tine va veni cupa; vei bea şi te vei lăsa goală.
• Plângeri 5:2 - Moştenirea şi casele noastre au căzut în mâna celor străini, de alt neam.
• Plângeri 5:3 - Am ajuns orfani, fără de tată, mamele noastre sunt văduve.
• Plângeri 5:5 - Pe grumajii noştri stau prigonitorii şi, deşi n-avem puteri, nu ne dau răgaz.
• Plângeri 5:6 - Întindem mâna către Egipt şi Asiria ca să ne sature de pâine.
• Plângeri 5:7 - Părinţii noştri au greşit şi nu mai sunt, dar noi purtăm fărădelegile lor.
• Plângeri 5:12 - Căpeteniile au fost spânzurate de mâna lor, feţele bătrânilor nu au mai fost luate în seamă.
• Plângeri 5:14 - Bătrânii nu mai stau la poartă, cei tineri nu mai cântă din alăute.
• Plângeri 5:17 - Pentru aceasta inima noastră tânjeşte şi ochii s-au întunecat.
• Plângeri 5:18 - Muntele Sionului a rămas pustiu şi pe el se plimbă vulpile.
• Plângeri 5:22 - Sau Tu ne-ai urgisit şi Te-ai mâniat pe noi, fără măsură ?
• Iezechiel 1:1 - În anul al treizecilea, în ziua a cincea a lunii a patra, când mă aflam între robi, la râul Chebar, mi s-au deschis cerurile şi am văzut nişte vedenii dumnezeieşti.
• Iezechiel 1:3 - A fost cuvântul Domnului către mine, preotul Iezechiel, fiul lui Buzi, preotul, la râul Chebar, în ţara Caldeilor. Acolo a fost peste mine mâna Domnului.
• Iezechiel 1:4 - Eu priveam şi iată venea dinspre miazănoapte un vânt vijelios, un nor mare şi un val de foc, care răspândea în toate părţile raze strălucitoare; iar în mijlocul focului strălucea ca un metal în văpaie.
• Iezechiel 1:5 - Şi în mijloc am văzut ceva ca patru fiare, a căror înfăţişare semăna cu chipul omenesc.
• Iezechiel 1:7 - Picioarele lor erau drepte, iar copitele picioarelor lor erau cum sunt copitele picioarelor de viţel şi scânteiau ca arama strălucitoare, iar aripile lor erau sprintene.
• Iezechiel 1:8 - De cele patru părţi ele aveau sub aripi mâini de om şi toate patru îşi aveau feţele lor şi aripile lor.
• Iezechiel 1:10 - Feţele lor ? - Toate patru aveau câte o fată de om înainte, toate patru aveau câte o faţă de leu la dreapta, toate patru aveau câte o faţă de bou la stânga şi toate patru mai aveau şi câte o faţă de vultur în spate.
• Iezechiel 1:13 - Înfăţişarea acestor fiare se asemăna cu înfăţişarea cărbunilor aprinşi, cu înfăţişarea unor făclii aprinse; printre fiare curgea foc, iar din foc ţâşneau raze şi fulgere.
• Iezechiel 1:15 - Când mă uitam eu la fiare, iată am văzut jos, lângă aceste fiare, câte o roată la fiecare din cele patru feţe ale lor.
• Iezechiel 1:18 - Obezile lor formau un cerc larg şi de o înălţime înfricoşătoare şi aceste obezi la toate patru erau pline de ochi de jur împrejur.
• Iezechiel 1:19 - Când mergeau fiarele, mergeau şi roţile de lângă ele, şi când se ridicau fiarele de la pământ, se ridicau şi roţile.
• Iezechiel 1:21 - Când mergeau acelea, mergeau şi acestea, şi când acelea se opreau, se opreau şi acestea; iar când acelea se ridicau de la pământ, atunci împreună cu ele se ridicau şi roţile, pentru că duh de viaţă era şi în roţi.
• Iezechiel 1:22 - Deasupra capetelor fiarelor se vedea un fel de boltă, întinsă sus, deasupra capetelor lor, care semăna cu cristalul cel mai curat;
• Iezechiel 1:23 - Iar sub bolta aceasta erau întinse aripile fiarelor una spre alta, şi fiecare fiară mai avea câte două aripi, care le acopereau trupurile;
• Iezechiel 1:24 - Când mergeau fiarele, auzeam fâlfâitul aripilor lor, ca un vuiet de ape mari, ca glasul Celui Atotputernic zgomot straşnic, ca zgomotul dintr-un lagăr ostăşesc; iar când ele se opreau, îşi lăsau aripile în jos.
• Iezechiel 1:26 - Pe bolta de deasupra capetelor fiarelor era ceva care semăna cu un tron şi la înfăţişare era ca piatra de safir; iar sus pe acest tron era ca un chip de om.
• Iezechiel 1:27 - Şi am mai văzut ceva, ca un metal înroşit în foc, ca nişte foc, sub care se afla acel chip de om şi care lumina împrejur; de la coapsele acelui chip de om în sus şi de la coapsele chipului aceluia în jos se vedea un fel de foc, un fel de lumină strălucitoare care-l împresura de jur împrejur.