Biblia

Căutare

11924 rezultate pentru: al

• Iudita 15:6 - Iar ceilalţi locuitori ai Betuliei au năvălit în tabăra asiriană, pe care au jefuit-o şi s-au îmbogăţit.
• Iudita 15:8 - Atunci marele preot Ioachim împreună cu marele sfat îl fiilor lui Israel, care locuiau în Ierusalim, s-au dus să vadă izbânda pe care Domnul o dăduse lui Israel şi să vadă pe Iudita şi să-i facă urare pentru izbândă ca nişte prieteni.
• Iudita 15:12 - Şi toate femeile din Israel alergau s-o vadă şi o binecuvântau, iar în cinstea ei s-au prins în horă. Şi ea a luat ramuri în mână şi le-a dat femeilor care o însoţeau.
• Iudita 16:1 - Şi Iudita a zis: "Lăudaţi pe Dumnezeul meu, în tobe, cântaţi Domnului cu chimvale, uniţi pentru El psalmul cu cântarea, preaslăviţi şi chemaţi numele Lui !
• Iudita 16:3 - Venit-a Asur din munţii de la miazănoapte; el a venit cu zecile de mii ale oştirii sale, şi mulţimea lor stăvilea puhoaiele şi caii lor acopereau văile.
• Iudita 16:4 - Şi îşi făcea socoteală să pârjolească plaiurile mele şi pe flăcăii mei să-i treacă prin ascuţişul sabiei, pe pruncii mei să-i arunce pământului, pe copiii mei să-i dea jafului şi pe fecioarele mele răpirii.
• Iudita 16:6 - Căci Olofern al lor n-a fost doborât de tineri voinici, şi nici feciorii uriaşilor nu l-au lovit pe el, şi nici nu i-au stat împotrivă oameni înalţi ca munţii, ci Iudita, fiica lui Merari, l-a dezarmat cu frumuseţea feţei ei.
• Iudita 16:9 - Cu sandalele ei i-a luat ochii, frumuseţea ei i-a robit inima, şi cu sabia i-a retezat capul.
• Iudita 16:10 - Perşii s-au îngrozit de îndrăzneala ei şi Mezii de cutezanţa ei.
• Iudita 16:12 - Copii de mame tinere i-au străpuns cu sabia şi ca pe nişte robi i-au doborât la pământ; pierit-au în bătălia Domnului meu.
• Iudita 16:14 - Ţie să-ţi slujească întreaga făptură, pentru că Tu ai zis şi toate s-au făcut. Trimis-ai Duhul Tău şi totul a fost zidit şi nimeni nu poate să stea împotriva poruncii Tale !
• Iudita 16:15 - Munţii ca şi mările se zbuciumă din temelie, stâncile se topesc cum se topeşte ceara înaintea feţei Tale, iar cucei ce Te cinstesc pe Tine, milostiv eşti Tu cu ei !
• Iudita 16:18 - Şi când a ajuns la Ierusalim, toţi s-au închinat lui Dumnezeu, iar după ce poporul s-a curăţit, a adus arderi de tot, prinoasele lor de bună voie şi darurile lor.
• Iudita 16:20 - Şi poporul s-a veselit în Ierusalim trei luni, în faţa templului, şi Iudita a rămas la ei.
• Baruh 1:2 - În anul al cincilea, în luna a şaptea, în vremea în care au luat Caldeii Ierusalimul şi l-au ars cu foc.
• Baruh 1:4 - Şi înaintea dregătorilor, şi a fiilor regelui, şi înaintea bătrânilor şi înaintea a tot poporul, de la cel mic până la cel mare, a tuturor celor ce locuiau în Babilon, pe malul râului Sud,
• Baruh 1:7 - Şi a trimis în Ierusalim la Ioiachim, fiul lui Helchie, fiul lui Salom preotul, şi la preoţi şi la tot poporul, care s-a aflat cu el în Ierusalim,
• Baruh 1:9 - După ce a scos Nabucodonosor, regele Babilonului, din Ierusalim ca robi, pe Iehonia cu căpeteniile, cu făurarii, cu dregătorii şi cu poporul de rând, şi i-a dus în Babilon,
• Baruh 1:15 - Şi veţi grăi: A Domnului Dumnezeului nostru este dreptatea, iar a noastră, ruşinea felelor, cum se arată în ziua aceasta omului iudeu şi celor ce locuiesc Ierusalimul,
• Baruh 1:22 - Şi am mers fiecare întru cugetul inimii sale celei rele, pentru a lucra dumnezeilor străini şi a face rele înaintea ochilor Domnului Dumnezeului nostru.
• Baruh 2:2 - Ca să aducă asupra noastră greutăţi mari, care nu s-au făcut sub tot cerul, aşa cum a făcut în Ierusalim, după cele ce sunt scrise în legea lui Moise,
• Baruh 2:3 - Ca să mănânce omul cărnurile fiului său şi cărnurile fiicei sale.
• Baruh 2:8 - Şi nu ne-am rugat feţei Domnului ca să se întoarcă fiecare de la cugetele inimii sale celei rele.
• Baruh 2:9 - Şi a privegheat Domnul asupra celor răi şi i-a adus Domnul peste noi, că drept este Domnul în toate lucrurile Sale, pe care ni le-a poruncit.
• Baruh 2:11 - Şi acum, Doamne Dumnezeul lui Israel, Cel ce ai scos pe poporul Tău din pământul Egiptului cu mână tare şi cu braţ înalt, cu semne şi cu minuni şi cu putere mare, şi ţi-ai făcut nume mare până în ziua de azi,
• Baruh 2:12 - Am păcătuit, am fost nelegiuiţi, am fost nedrepţi, Doamne Dumnezeul nostru, în toate poruncile Tale;
• Baruh 2:17 - Şi deschide ochii Tăi, Doamne, şi vezi că nu cei morţi care sunt în locuinţa morţilor, de la care s-a luat duhul din cele dinăuntru ale lor, vor da slavă şi dreptate Domnului,
• Baruh 2:19 - Că nu pentru dreptăţile părinţilor noştri şi ale regilor noştri cerem mila către noi înaintea feţei Tale, Doamne Dumnezeul nostru;
• Baruh 2:20 - Ci pentru că ai slobozit mânia şi iuţimea Ta peste noi, precum ai grăit prin glasul slugilor Tale, proorocilor, zicând:
• Baruh 2:23 - Voi face să amuţească, din cetăţile lui Iuda şi din preajma Ierusalimului, glasul bucuriei şi glasul miresei şi tot pământul va ajunge o paragină, fără locuitori.
• Baruh 2:24 - Şi noi n-am ascultat glasul Tău, ca să lucrăm regelui Babilonului şi ai întărit cuvintele Tale pe care le-ai grăit prin glasul slugilor Tale, proorocii, că vor scoate oasele regilor şi oasele părinţilor noştri din locul lor.
• Baruh 2:25 - Şi iată sunt lepădate la căldura zilei şi la îngheţul nopţii, iar părinţii noştri au murit în suferinţe grele, în foamete şi în sabie şi în robie.
• Baruh 2:33 - Şi se vor întoarce de la cerbicia lor cea tare şi de la lucrurile lor cele rele, că îşi vor aduce aminte de calea părinţilor lor, care au păcătuit înaintea Domnului.
• Baruh 3:13 - În calea lui Dumnezeu de ai fi umblat, ai fi locuit cu pace în veci.
• Baruh 3:19 - S-au stins şi în locuinţa morţilor coborând, alţii s-au sculat în locul lor.
• Baruh 3:20 - Cei mai tineri au văzut lumină şi au locuit pe pământ, şi calea ştiinţei n-au cunoscut.
• Baruh 3:21 - Nici n-au înţeles cărările ei, nici nu s-au ţinut de ea; fiii lor s-au îndepărtat de la calea lor.
• Baruh 3:23 - Nici fiii Agarei, cei ce caută înţelepciunea cea de pe pământ, nici neguţătorii Madianului şi ai Temanului şi povestitorii de pilde, şi cei ce caută priceperea n-au cunoscut calea înţelepciunii, nici nu şi-au adus aminte de cărările ei.
• Baruh 3:25 - Mare este şi n-are sfârşit, înalt şi nemăsurat !
• Baruh 3:26 - Acolo au fost uriaşii cei vestiţi, înalţi la statură şi iscusiţi în război.
• Baruh 3:27 - Nu pe aceştia i-a ales Dumnezeu, nici calea ştiinţei nu le-a dat;
• Baruh 3:31 - Nu este nimeni care să ştie calea ei sau să cuprindă cărarea ei;
• Baruh 3:34 - Din pricina Căruia stelele strălucesc la locul lor şi se veselesc.
• Baruh 3:35 - Chematu-le-a, şi ele au răspuns: "Iată-ne !" Ele strălucesc cu bucurie pentru Cel care le-a făcut.
• Baruh 3:36 - Acesta este Dumnezeul nostru, şi nimeni altul nu este asemenea Lui.
• Baruh 3:37 - Aflat-a toată calea ştiinţei şi a dat-o lui Iacob, sluga Sa, şi lui Israel, cel iubit de Dânsul.
• Baruh 4:2 - Întoarce-te, Iacove, şi te teme de ea, umblă prin strălucire în preajma luminii ei.
• Baruh 4:3 - Nu da altuia mărirea ta şi cele de folos ţie, celui de alt neam.
• Baruh 4:8 - Şi aţi uitat pe Cel care v-a zidit, pe Dumnezeul cel Veşnic, şi aţi întristat Ierusalimul care v-a hrănit.
• Baruh 4:11 - Că i-am hrănit cu bucurie şi i-am slobozit cu plângere şi cu jale.