Biblia

Căutare

21622 rezultate pentru: el

• Ecclesiastul 11:9 - Bucură-te, omule, cât eşti tânăr şi inima ta să fie veselă în zilele tinereţii tale şi mergi în căile inimii tale şi după ce-ţi arată ochii tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, Dumnezeu te va aduce la judecata Sa. Alungă necazul din inima ta şi depărtează suferinţele de trupul tău, căci copilăria şi tinereţea sunt deşertăciune.
• Ecclesiastul 12:1 - Adu-ţi aminte de Ziditorul tău în zilele tinereţii tale, înainte ca să vină zilele de restrişte şi să se apropie anii despre care vei zice: "N-am nici o plăcere de ei ..."
• Ecclesiastul 12:2 - Înainte ca să se întunece soarele şi lumina şi luna şi stelele şi ca norii să mai vină după ploaie;
• Ecclesiastul 12:3 - Atunci este vremea când străjerii casei tremură şi oamenii cei tari se încovoaie la pământ şi cele ce macină nu mai lucrează, căci sunt puţine la număr şi privitoarele de la ferestre se întunecă;
• Ecclesiastul 12:4 - Şi se închid porţile care dau spre uliţă şi se domoleşte huruitul morii şi te scoli la ciripitul de dimineaţă al păsării şi se potolesc toate cântăreţele;
• Ecclesiastul 12:5 - Şi te temi să mai urci colina şi spaimele pândesc în cale şi capul se face alb ca floarea de migdal şi lăcusta sprintenă se face grea şi toţi mugurii s-au deschis, fiindcă omul merge la locaşul său de veci şi bocitoarele dau târcoale pe uliţă;
• Ecclesiastul 12:9 - Şi pe lângă că Ecclesiastul a fost un înţelept, el a mai învăţat pe popor cunoştinţa şi a cercetat şi a privit cu luare aminte şi a cules multe pilde.
• Ecclesiastul 12:11 - Cuvintele celor înţelepţi sunt ca boldurile de îmboldit dobitoacele şi ca nişte cuie înfipte şi ascuţite şi sunt date de un Păstor.
• Ecclesiastul 12:14 - Căci Dumnezeu va judeca toate faptele ascunse, fie bune, fie rele.
• Cântarea Cântărilor 1:2 - Miresmele tale sunt balsam mirositor, mir vărsat este numele tău; de aceea fecioarele te iubesc.
• Cântarea Cântărilor 1:3 - Răpeşte-mă, ia-mă cu tine ! Hai să fugim ! - Regele m-a dus în cămările sale: ne vom veseli şi ne vom bucura de tine. Îţi vom preamări dragostea mai mult decât vinul. Cine te iubeşte, după dreptate te iubeşte !
• Cântarea Cântărilor 1:5 - Nu vă uitaţi că sunt negricioasă că doar soarele m-a ars. Fiii maicii mele s-au mâniat, trimisu-m-au să le păzesc viile, dar via mea nu mi-am păzit-o !
• Cântarea Cântărilor 1:6 - Spune-mi dar, iubitul meu, unde-ţi paşti tu oile ? Unde poposeşti tu la amiază ? De ce oare să rătăcesc zadarnic pe la turmele tovarăşilor tăi ?
• Cântarea Cântărilor 1:7 - Dacă nu ştii unde, tu cea mai frumoasă între femei, ţine atunci mereu urmele oilor, paşte-ti mieii în preajma colibelor, iezii în preajma ciobanilor !
• Cântarea Cântărilor 1:8 - Cu un telegar înhămat la carul lui Faraon te aseamăn eu, draga mea !
• Cântarea Cântărilor 1:11 - Cât regele a stat la masă, nardul meu a revărsat mireasmă.
• Cântarea Cântărilor 1:13 - Iubitul meu e ciorchinele de ienupăr, din Enghedi, de la vii cules.
• Cântarea Cântărilor 2:1 - Eu sunt narcisul din câmpie, sunt crinul de prin vâlcele.
• Cântarea Cântărilor 2:4 - El m-a dus în casa de ospăţ şi sus drept steag era iubirea.
• Cântarea Cântărilor 2:7 - Vă jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din câmp, nu treziţi pe draga mea; până nu-i va fi ei voia !
• Cântarea Cântărilor 2:8 - Auzi glasul celui drag ! Iată-l vine, săltând peste coline, trecând din munte-n munte.
• Cântarea Cântărilor 2:9 - Ca o gazelă e iubitul meu sau e ca un pui de cerb; iată-l la noi pe prispă, iată-l priveşte pe fereastră, printre gratii iată-l se uită.
• Cântarea Cântărilor 2:13 - Smochinii îşi dezvelesc mugurii şi florile de vie văzduhul parfumează. Scoală, draga mea, şi vino !
• Cântarea Cântărilor 2:15 - Prindeţi vulpile, prindeţi puii lor, ele ne strică viile, că via noastră e acum în floare.
• Cântarea Cântărilor 2:16 - Iubitul meu este al meu şi eu sunt a lui. El printre crini îşi paşte mieii.
• Cântarea Cântărilor 3:4 - Dar abia m-am despărţit de ei şi iată, eu l-am găsit, pe cel iubit; apucatu-l-am atunci şi nu l-am mai lăsat, până nu l-am dus la mama mea, până nu l-am dus în casa ei.
• Cântarea Cântărilor 3:5 - Vă jur, fete din Ierusalim, pe cerboaice, pe gazelele din câmp, nu treziţi pe draga mea, până nu-i va fi ei voia !
• Cântarea Cântărilor 3:7 - Iat-o, este ea, lectica lui Solomon, înconjurată de şaizeci de voinici, viteji falnici din Israel.
• Cântarea Cântărilor 3:9 - Regele Solomon şi-a făcut tron de nuntă din lemn de cedru din Liban.
• Cântarea Cântărilor 3:10 - Stâlpii lui sunt de argint, pereţii de aur curat, patul e de purpură, iar acoperişul este de scumpe alesături; darul dragostei alese a fetelor din Ierusalim.
• Cântarea Cântărilor 3:11 - Ieşiţi, fetele Sionului, priviţi pe Solomon încoronat, cum a lui maică l-a încununat, în ziua sărbătoririi nunţii lui, în ziua bucuriei inimii lui !
• Cântarea Cântărilor 4:1 - Cât de frumoasă eşti tu, draga mea, cît de frumoasă eşti ! Ochi de porumbiţă ai, umbriri de negrele-ţi sprâncene, părul tău turmă de capre pare, ce din munţi, din Galaad coboară.
• Cântarea Cântărilor 4:3 - Cordeluţe purpurii sunt ale tale buze şi gura ta-i încântătoare. Două jumătăţi de rodii par obrajii tăi sub vălul tău cel străveziu.
• Cântarea Cântărilor 4:13 - Vlăstarele tale clădesc un paradis de rodii cu fructe dulci şi minunate, având pe margini arbuşti care revarsă miresme:
• Cântarea Cântărilor 4:14 - Nard, şofran şi scorţişoară cu trestie mirositoare, cu felurime de copaci, ce tămâie lăcrimează, cu mirt şi cu aloe şi cu arbuşti mirositori.
• Cântarea Cântărilor 4:16 - Scoală vânt de miazănoapte, vino vânt de miazăzi, suflaţi prin grădina mea şi miresmele-i stârniţi; iar iubitul meu să vină, în grădina sa să intre şi din roadele ei scumpe să culeagă, să mănânce.
• Cântarea Cântărilor 5:2 - De dormit dormeam, dar inima-mi veghea. Auzi glasul celui drag ! El la uşă bătând zice: Deschide-mi, surioară, deschide-mi, iubita mea, porumbiţa mea, curata mea, capul îmi este plin de rouă şi părul ud de vlaga nopţii.
• Cântarea Cântărilor 5:3 - Haina eu mi-am dezbrăcat, cum s-o-mbrac eu iar ? Picioarele mi le-am spălat, cum să le murdăresc eu iar ?
• Cântarea Cântărilor 5:6 - Celui drag eu i-am deschis, dar iubitul meu plecase; sufletu-mi încremenise, când cel drag mie-mi vorbise; iată eu l-am căutat, dar de-aflat nu l-am aflat; pe nume l-am tot strigat, dar răspuns nu mi s-a dat.
• Cântarea Cântărilor 5:13 - Trandafir mirositor sunt obrajii lui, strat de ierburi aromate. Iar buzele lui, la fel cu crinii roşii, în mir mirositor sunt scăldate.
• Cântarea Cântărilor 5:14 - Braiele-i sunt drugi de aur cu topaze împodobite; pieptul lui e scut de fildeş cu safire ferecat.
• Cântarea Cântărilor 5:15 - Stâlpi de marmură sunt picioarele lui, pe temei de aur aşezate. Înfăţişarea lui e ca Libanul şi e măreţ ca cedrul.
• Cântarea Cântărilor 5:16 - Gura lui e negrăit de dulce şi totul este în el fermecător; iată cum este al meu iubit, fiice din Ierusalim, iată cum este al meu mire !
• Cântarea Cântărilor 6:3 - Eu a iubitului meu sunt şi el este al meu, el printre crini îşi paşte iezii.
• Cântarea Cântărilor 6:7 - Două jumătăţi de rodii par obrajii tăi, sub vălul tău cel străveziu.
• Cântarea Cântărilor 6:9 - Dar ea e numai una, porumbiţa mea, curata mea; una-i ea la a ei mamă, singură născută în casă. Fetele când au văzut-o, laude i-au înălţat, iar reginele şi concubinele osanale i-au cântat.
• Cântarea Cântărilor 6:10 - Cine-i aceasta, ziceau ele, care ca zarea străluceşte şi ca luna-i de frumoasă, ca soarele-i de luminoasă şi ca oastea de război temută ?
• Cântarea Cântărilor 7:2 - Cât de frumoase sunt, domniţă, picioarele tale în sandale ! Rotundă-i coapsa ta, ca un colan, de meşter iscusit lucrat.
• Cântarea Cântărilor 7:4 - Cei doi sâni ai tăi par doi pui de căprioară, par doi pui gemeni ai unei gazele.
• Cântarea Cântărilor 7:5 - Gâtul tău e stâlp de fildeş; ochii tăi sunt parcă iezerele din Heşbon, de la poarta Bat-Rabim. Nasul tău este ca turnul din Liban, ce priveşte spre Damasc.