Biblia

Căutare

7403 rezultate pentru: iu

• Judecătorii 16:2 - Şi li s-a spus oamenilor din Gaza: "Samson a venit aici". Atunci aceştia l-au înconjurat şi l-au pândit toată noaptea la porţile cetăţii şi s-au ascuns toată noaptea, zicând: "Să aşteptăm până se va lumina de ziuă şi să-l ucidem !"
• Judecătorii 16:4 - După acestea a iubit el o femeie care trăia în valea Sorec şi pe care o chema Dalila.
• Judecătorii 16:10 - Dalila a zis însă către Samson: "Iată tu m-ai amăgit şi mi-ai spus minciuni. Spune-mi dar cu ce să te lege ?
• Judecătorii 16:13 - Atunci Dalila a zis către Samson: "Tu mă amăgeşti mereu şi-mi spui minciuni. Spune-mi drept, cu ce să te lege ?" Iar el i-a zis: "De vei împleti şapte şuviţe do păr din capul meu şi le vei prinde cu un cui de sulul de la războiul de ţesut, atunci eu vai slăbi şi voi fi ca şi ceilalţi oameni".
• Judecătorii 16:14 - Şi l-a adormit Dalila pe braţele sale; iar dacă a adormit el, Dalila a luat şapte şuviţe din capul lui şi le-a pironit de sulul de la război şi apoi a strigat: "Samsoane, Filistenii vin asupra ta !" Atunci el s-a deşteptat din somn şi a smucit războiul împreună cu ţesătura şi nu s-a aflat de unde vine puterea lui.
• Judecătorii 16:15 - Dalila însă i-a zis: "Cum de poţi tu spune: "Te iubesc", când inima ta nu este cu mine ? Iată, de trei ori m-ai amăgit şi nu mi-ai spus în ce stă puterea ta cea mare".
• Judecătorii 16:17 - Şi atunci i-a descoperit el toată inima sa şi i-a zis: "Briciul nu s-a atins de capul meu, căci eu sunt nazireu al lui Dumnezeu din pântecele maicii mele; de m-ar tunde cineva, atunci s-ar depărta de la mine puterea mea şi eu aş slăbi şi aş fi ca ceilalţi oameni".
• Judecătorii 16:31 - Atunci au venit fraţii lui şi toată casa tatălui său şi l-au luat şi l-au dus de l-au îngropat între Ţora şi Eştaol, în mormântul lui Manoe, tată său. Şi a fost el judecător în Israel douăzeci de ani. Iar după Samson s-a sculat Emegar, fiul lui Enan, şi a ucis din Filisteni şase sute de oameni, afară de vite. Acesta a izbăvit pe Israel.
• Judecătorii 17:2 - Acesta a zis către mama sa: "Cei o mie şi o sută de sicli de argint care ţi s-au luat şi pentru care tu ai rostit blestem în faţa mea, acel argint este la mine, eu l-am luat". A zis mama sa: "Binecuvântat fie fiul meu de Domnul !"
• Judecătorii 17:3 - Şi a întors acela cei o mie şi o sută sicli de argint mamei sale. Iar mama lui a zis: "Acest argint eu l-am afierosit de la mine Domnului pentru tine, fiul meu, ca să fac din el un idol, un chip turnat. Aşadar ti-l dau ţie".
• Judecătorii 17:7 - Şi trăia pe atunci la Betleemul cel din seminţia lui Iuda un tânăr levit.
• Judecătorii 17:8 - Şi s-a dus omul acesta din cetatea Betleemului lui Iuda, ca să trăiască unde se va nimeri, şi, mergând el pe cale, a ajuns pe Muntele Efraim la casa lui Mica.
• Judecătorii 17:9 - Mica însă i-a zis: "De unde vii tu ?" Iar el a răspuns: "Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda şi mă duc să trăiesc unde voi nimeri".
• Judecătorii 17:13 - Apoi a zis Mica: "Acum eu ştiu că Domnul îmi va face bine, pentru că am preot pe un levit".
• Judecătorii 18:7 - Şi s-au dus cei cinci bărbaţi şi au ajuns la Laiş şi au văzut că poporul din el trăieşte în pace, după obiceiul Sidonienilor, liniştit şi fără grijă, şi că nu era în ţara aceea cine să obijduiască cu ceva sau să aibă stăpânire: de Sidonieni ei trăiau departe şi cu nimeni nu aveau ei nici o treabă.
• Judecătorii 18:12 - Aceştia s-au dus şi au tăbărât în Chiriat-Iearim în Iuda. De aceea se şi numeşte locul acela tabăra lui Dan până în ziua de astăzi şi e în dosul lui Chiriat-Iearim.
• Judecătorii 18:15 - Apoi s-au abătut într-acolo şi au intrat la casa levitului celui tânăr, în casa lui Mica şi i-au dat bună ziua.
• Judecătorii 18:29 - Apoi au pus numele cetăţii Dan, după numele străbunului lor Dan, fiul lui Israel; mai înainte însă numele cetăţii era Laiş.
• Judecătorii 18:30 - Şi au aşezat fiii lui Dan idolul la ei. Iar Ionatan, fiul lui Gherşom, şi fiii săi au fost preoţi în seminţia lui Dan până în ziua robirii ţării.
• Judecătorii 19:1 - În zilele acelea, când nu era rege în Israel, trăia un levit pe coasta Muntelui Efraim. Acesta şi-a luat o concubină din Betleemul Iudei.
• Judecătorii 19:2 - Şi s-a certat cu el şi s-a dus de la el înapoi la casa tatălui ei în Betleemul Iudei şi a stat acolo patru luni.
• Judecătorii 19:9 - Apoi s-a sculat omul acela ca să plece el şi concubina sa şi sluga sa. Iar socrul său, tatăl tinerei femei, a zis: "Iată s-a plecat ziua spre seară, rămâi, rogu-te, iată ziua se va sfârşi curând, rămâi aici; să se veselească inima ta ! Mâine vă veţi scula de dimineaţă şi veţi pleca în calea voastră şi te vei duce la casa ta".
• Judecătorii 19:11 - Dar când s-au apropiat ei de Iebus, ziua se apropia de seară. Atunci a zis sluga către stăpânul său: "Să ne abatem în cetatea aceasta a Iebuseilor şi să rămânem în ea".
• Judecătorii 19:18 - A zis acela: "Noi mergem de la Betleemul Iudei la muntele lui Efraim, de unde sunt eu; am fost la Betleemul Iudei şi acum mă duc la casa Domnului; dar nimeni nu mă cheamă în casă;
• Judecătorii 19:26 - Şi în revărsatul zorilor a venit femeia şi a căzut înaintea uşii casei omului aceluia, la care era stăpânul ei şi a zăcut acolo până s-a făcut ziuă.
• Judecătorii 19:30 - Tot cel ce vedea acestea zicea: "N-a mai fost, nici nu s-a mai văzut ceva asemenea din zilele ieşirii fiilor lui Israel din ţara Egiptului, până în ziua aceasta". Iar oamenilor trimişi din partea sa le dăduse poruncă, zicându-le: "Aşa să spuneţi la tot Israelul: A mai fost oare cândva asemenea cu aceasta ? Luaţi seama la aceasta, sfătuiţi-vă şi hotărâţi !"
• Judecătorii 20:3 - Şi au auzit fiii lui Veniamin că fiii lui Israel au venit la Miţpa. Atunci au zis fiii lui Israel: "Spuneţi cum s-a făcut nelegiuirea aceasta ?"
• Judecătorii 20:6 - Atunci eu am luat concubina mea, am tăiat-o şi am trimis-o în toate ţinuturile stăpânirii lui Israel, pentru că ei au făcut un lucru nelegiuit şi de ruşine în Israel.
• Judecătorii 20:15 - Şi s-au numărat în ziua aceea fiii lui Veniamin, care se adunaseră de prin cetăţi, douăzeci şi şase de mii de oameni purtători de sabie; afară de aceştia se mai numărau din locuitorii Ghibeii şapte sute de oameni aleşi.
• Judecătorii 20:18 - Şi s-au sculat şi s-au dus la casa Domnului şi au întrebat pe Dumnezeu şi au zis fiii lui Israel: "Cine din noi va pleca întâi la război cu fiii lui Veniamin ?" Şi Domnul a zis: "Iuda va pleca întâi !"
• Judecătorii 20:21 - Iar fiii lui Veniamin au ieşit din Ghibeea şi au pus în ziua aceea douăzeci şi două de mii de Israeliţi la pământ.
• Judecătorii 20:22 - Dar poporul israelit se îmbărbătă şi se puse din nou în rânduială de război în acelaşi loc unde stătuse în ziua întâi.
• Judecătorii 20:26 - Atunci toţi fiii lui Israel şi tot poporul au plecat şi au venit la casa Domnului şi au postit în ziua aceea până seara şi au adus arderi de tot şi jertfe de împăcare înaintea Domnului.
• Judecătorii 20:28 - Şi Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, sta înaintea lui Dumnezeu, zicând: "Să mai ies eu oare la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu, sau nu ?" Iar Domnul a zis: "Duceţi-vă, că mâine Eu am să-l dau în mâinile tale !"
• Judecătorii 20:35 - Şi a lovit Domnul pe Veniamin înaintea Israeliţilor şi Israeliţii au răpus în ziua aceea din fiii lui Veniamin douăzeci şi cinci de mii o sută de oameni purtători de sabie.
• Judecătorii 20:45 - Iar câţi au rămas s-au abătut şi au fugit în pustiu spre stânca lui Rimon şi au mai ucis Israeliţii pe drum cinci mii de oameni; alergând după ei până la Ghideom au mai ucis din ei încă două mii de oameni.
• Judecătorii 20:46 - Iar toţi fiii lui Veniamin care au căzut în ziua aceea au fost douăzeci şi cinci de mii, purtători de sabie, şi toţi aceştia erau oameni voinici.
• Judecătorii 20:47 - Şi au fugit cei ce scăpaseră în pustiu, la stânca lui Rimon, ca la şase sute de oameni şi au rămas acolo în muntele cel stâncos al lui Rimon patru luni.
• Rut 1:1 - În zilele acelea, când cârmuiau în Israel judecătorii, s-a întâmplat foamete pe pământ. Atunci un om din Betleemul lui Iuda s-a dus cu femeia sa şi cu cei doi feciori ai săi să locuiască în şesul Moabiţilor.
• Rut 1:2 - Numele omului aceluia era Elimelec; pe femeia sa o chema Noemina, iar numele celor doi feciori ai lor erau Mahlon şi Chilion. Aceştia erau Efrateni din Betleemul lui Iuda şi, venind în şesul Moabiţilor, au rămas acolo.
• Rut 1:7 - Deci a plecat ea din locul acela în care trăia, împreună cu cele două nurori ale sale. Dar mergând ele pe cale, pentru a se întoarce în pământul lui Iuda,
• Rut 1:20 - Iar ea zicea: "Nu mă mai numiţi Noemina, ci numiţi-mă Mara, pentru că amărăciune mare mi-a trimis Atotţiitorul.
• Rut 2:23 - Şi aşa a rămas ea cu slujnicele lui Booz şi a adunat spice până când s-a isprăvit secerişul orzului şi secerişul griului. Trăia însă la soacra sa.
• Rut 3:13 - Rămâi noaptea aceasta aici şi mâine, de va vrea acela să te răscumpere, bine, să te răscumpere; iar de nu va vrea să te răscumpere el, te voi răscumpăra eu; viu este Domnul ! Dormi aici până mâine !"
• Rut 4:1 - În ziua aceea a ieşit Booz la poarta cetăţii şi a şezut acolo. Şi iată trecea pe acolo ruda de care grăise Booz; şi Booz i-a zis: "Vino încoace şi şezi aici". Şi acela s-a dus şi a şezut.
• Rut 4:4 - De vrei s-o cumperi, cumpăr-o, iar de nu vrei s-o cumperi, spune-mi, ca să ştiu şi eu. Căci afară de tine n-are cine s-o cumpere, iar după tine vin eu". Şi acela a zis: "O cumpăr !"
• Rut 4:7 - Înainte, la facerea unei cumpărături sau a unui schimb, pentru întărirea lucrului, era în Israel obiceiul acesta: unul îşi descălţa sandaua sa şi o da celuilalt, care primea dreptul de rudenie mai apropiată şi aceasta era mărturie în Israel.
• Rut 4:12 - Iar casa ta să fie cum a fost casa lui Fares, pe care l-a născut Tamara lui Iuda, şi să se slăvească prin sămânţa ce ţi-o va da Domnul din această femeie tânără".
• Rut 4:13 - Şi a luat Booz pe Rut şi ea s-a făcut soţia lui. Şi intrând el la ea, Domnul i-a dat ei sarcină şi a născut un fiu.
• Rut 4:17 - Iar vecinele i-au pus nume şi au zis: "Noeminei i s-a născut fiu şi i s-a pus numele Obed". Acesta este părintele lui Iesei, tatăl lui David.