Biblia

Căutare

1172 rezultate pentru: para

• 1 Macabei 1:1 - După ce s-a luptat Alexandru Macedon, fiul lui Filip, care a ieşit din ţara Chitim şi a bătut pe Darie, regele Perşilor şi al Mezilor, a domnit în locul lui, fiind cel dintâi împărat de neam grecesc.
• 1 Macabei 1:35 - Apoi au întărit cetatea lui David cu zid mare şi tare şi cu turnuri tari, să le fie spre apărare.
• 1 Macabei 1:40 - Şi din pricina lor au fugit cei care locuiau în cetatea Ierusalimului, şi s-a făcut locaş străinilor, şi străină fiilor săi, şi pruncii ei au părăsit-o.
• 1 Macabei 1:43 - Şi a scris regele Antioh la toată împărăţia sa să fie toţi un popor şi să părăsească fiecare legea sa.
• 1 Macabei 1:53 - După toate cuvintele acestea, a scris la toată împărăţia sa şi a pus supraveghetori peste tot poporul.
• 1 Macabei 1:55 - Şi s-au adunat la ei mulţi din popor, toţi care au părăsit legea Domnului şi au făcut rele pe pământ.
• 1 Macabei 2:11 - Care neam n-a moştenit împărăţia lui şi n-a stăpânit prăzile lui ?
• 1 Macabei 2:15 - Şi au venit cei trimişi de la rege, care sileau pe cei din cetatea Modein să părăsească pe Dumnezeu şi să jertfească.
• 1 Macabei 2:59 - Anania, Azaria şi Misail, crezând, s-au izbăvit de para focului.
• 1 Macabei 3:3 - Şi a răspândit faima poporului său şi s-a îmbrăcat cu zaua ca un uriaş şi s-a încins cu armele cele de război şi a pornit luptele, apărând tabăra cu sabie.
• 1 Macabei 3:7 - Şi a amărât împăraţi mulţi şi a veselit pe Iacov cu faptele sale şi până în veac pomenirea lui întru binecuvântare.
• 1 Macabei 3:27 - Iar după ce a auzit regele Antioh cuvintele acestea, s-a mâniat şi, trimiţând, a adunat toate oştirile împărăţiei sale, o armată foarte mare.
• 1 Macabei 5:37 - Şi după întâmplările acestea, a adunat Timotei altă oaste şi a tăbărât în faţa Rafonului, dincolo de pârâu.
• 1 Macabei 5:39 - Şi pe Arabi i-a tocmit spre ajutorul lor şi sunt tăbărâţi dincolo de pârâu, gata să vină asupra ta cu război; şi a mers Iuda întru întâmpinarea lor.
• 1 Macabei 5:40 - Şi a zis Timotei căpeteniilor oştirilor sale: "Când se va apropia Iuda şi tabăra lui la pârâul cel cu apă, de va trece la noi el mai înainte, nu vom putea sta înaintea lui, că va fi mai tare decât noi;
• 1 Macabei 5:41 - Iar de se va spăimânta şi va tăbărî dincolo de pârâu, să trecem la el şi vom fi mai tari".
• 1 Macabei 5:42 - Dacă s-a apropiat Iuda la pârâul cel cu apă, a pus pe căpeteniile oastei la pârâu şi le-a poruncit zicând: "Să nu lăsaţi pe nimeni să se oprească aici, ci să vină toţi la război".
• 1 Macabei 7:6 - Şi au pârât pe popor către rege, zicând: "Pierdut-au Iuda şi fraţii lui pe toţi prietenii tăi, şi pe noi ne-au risipit din pământul nostru.
• 1 Macabei 7:25 - Iar dacă a văzut Alchimos că s-a întărit Iuda şi cei care erau cu el, a cunoscut că nu le va putea sta împotrivă şi, întorcându-se la rege, i-a pârât de cele mai rele fapte.
• 1 Macabei 9:39 - Şi ridicându-şi ochii săi, a văzut apărând în mijlocul unui zgomot mare, o mulţime numeroasă şi mirele şi prietenii lui şi fraţii lui, ieşind întru întimpinarea lor cu timpane şi cu muzici şi cu arme multe.
• 1 Macabei 10:33 - Şi pe toţi Iudeii care au fost duşi robi din Iuda în tot regatul meu, îi liberez fără răscumpărare; şi toţi să-i scutească de dări pe ei şi pe vitele lor.
• 1 Macabei 10:61 - Şi au uneltit împotriva lui bărbaţi ucigaşi din Israel, oameni fără de lege care l-au pârât, dar nu i-a ascultat regele.
• 1 Macabei 10:63 - Şi l-a pus de a şezut cu sine şi a zis căpeteniilor sale: "Ieşiţi cu el în mijlocul cetăţii şi strigaţi, ca nimeni să nu-l pârască de nici un lucru şi nimeni să nu-l supere pentru nici o pricină.
• 1 Macabei 10:64 - Şi dacă au văzut cei care îl pârau mărirea lui, precum s-a strigat, şi că a fost îmbrăcat cu porfiră, au fugit toţi.
• 1 Macabei 11:9 - Şi a trimis soli la regele Dimitrie, zicând: "Vino să punem între noi legătură şi-ţi voi da ţie pe fata mea, pe care o ţine Alexandru, şi vei împărăţi în locul tatălui tău,
• 1 Macabei 11:25 - Şi deşi-l pârau câţiva oameni ai fărădelegii dintre Iudei,
• 1 Macabei 12:14 - Dar n-am vrut să vă supărăm pe voi şi pe ceilalţi aliaţi şi prieteni ai noştri cu vestea acestor războaie.
• 1 Macabei 12:37 - Şi s-au adunat să zidească cetatea, fiindcă se dărâmase zidul de deasupra pârâului Chedron în latura de răsărit, şi au reparat partea ce se cheamă Cafenata.
• 1 Macabei 13:15 - "Pentru banii ce era dator Ionatan, fratele tău, la vistieria împărătească, pe urma slujbelor ce a avut, îl ţinem închis.
• 1 Macabei 13:49 - Iar cei din cetăţuia din Ierusalim erau opriţi a ieşi şi a merge în ţară şi a cumpăra şi a vinde şi au flămânzit foarte şi mulţi dintre ei au pierit de foame.
• 1 Macabei 14:37 - Şi a pus să locuiască în el bărbaţi iudei şi l-a întărit spre apărarea ţării şi a cetăţii şi a înălţat zidurile Ierusalimului.
• 1 Macabei 15:3 - De vreme ce oameni mişei au biruit împărăţia părinţilor noştri,
• 1 Macabei 15:12 - Că a văzut că s-au adunat peste el răutăţile şi l-au părăsit oştirile.
• 2 Macabei 1:5 - Şi să asculte rugăciunile voastre şi să se împace cu voi şi să nu vă părăsească în vreme rea.
• 2 Macabei 1:25 - Cel care unul este Împărat şi bun şi unul dătător de bunătăţi şi singur drept şi atotţiitor şi veşnic Cel care mântuieşti pe Israel din tot răul, Cel care ai ales pe părinţi şi i-ai sfinţit.
• 2 Macabei 2:17 - Şi Dumnezeu, Cel care a izbăvit pe tot poporul Său a dat tuturor moştenirea şi împărăţia şi preoţia şi sfinţenia.
• 2 Macabei 2:23 - Şi templul cel în toată lumea vestit au zidit, ţi cetatea au făcut-o slobodă, şi legile cele părăsite le-au adus la loc, Domnul cu toată bunătatea, milostiv fiindu-le;
• 2 Macabei 3:11 - Iar o seamă sunt şi ale lui Hircan, fiul lui Tobie, care este om foarte de cinste; iar nu precum a făcut pâra necredinciosul Simon; dacă se scad toate aceste bogăţii, toţi banii sunt patru sute de talanţi de argint şi două sute de aur.
• 2 Macabei 3:13 - Iar Eliodor, potrivit poruncilor împărăteşti ce avea, a zis că acelea în vistieria domnească trebuie să fie duse.
• 2 Macabei 4:5 - Nu ca să pârască pe cetăţeni, ci socotind folosul cel de obşte şi deosebi la tot neamul.
• 2 Macabei 4:14 - Aşa încât preoţii nu se mai sârguiau spre slujbele altarului; ci nebăgând seamă de templul Domnului şi părăsind jertfele, se grăbeau să se împărtăşească cu privirea cea fără de lege a luptei la disc, după ce se auzea chemarea crainicilor.
• 2 Macabei 5:20 - Pentru aceea şi locul acesta a avut parte de răutăţile ce s-au întâmplat în popor, ca după aceea să se facă părtaş bunătăţilor celor de la Domnul; părăsit altădată în mâna Atotputernicului, el a fost iarăşi aşezat în toată mărirea lui, după ce marele Stăpân S-a împăcat cu poporul Său.
• 2 Macabei 6:10 - Că s-au adus două femei, care au fost pârâte că şi-au tăiat împrejur pruncii lor. Pentru aceea au spânzurat pruncii de sânii lor şi prin cetate, pe uliţe purtându-le, le-au aruncat jos de pe zid de au murit.
• 2 Macabei 6:15 - Pentru aceea niciodată nu depărtează mila de la noi, ci, certându-ne cu nevoi, nu părăseşte pe poporul Său.
• 2 Macabei 6:20 - Scuipând carnea din gura lui şi apropiindu-se de moarte, aşa cum se cuvine a se apropia cei care îndrăznesc a se apăra de cele ce nu se cuvine să le mănânce, oricare ar fi dragostea vieţii.
• 2 Macabei 7:9 - Pentru aceea şi acesta, ca şi cel dintâi, pe rând toate chinurile le-a suferit şi, când era să moară, a zis: "Tu dar, nelegiuitule, ne scoţi pe noi dintr-această viaţă, însă Împăratul lumii, pe noi cei care murim pentru legile Lui, iarăşi ne va învia cu înviere de viaţă veşnică".
• 2 Macabei 7:16 - "Putere între oameni având, muritor fiind, faci ce vrei; însă să nu socoteşti că Dumnezeu a părăsit poporul nostru;
• 2 Macabei 8:19 - Şi afară de acestea le-a arătat şi apărările cele făcute strămoşilor lor şi izbânda cea de pe vremea lui Sanherib, cum au pierit o sută optzeci şi cinci de mii.
• 2 Macabei 8:36 - Iar cel care a făgăduit că va plăti bir Romanilor din robirea Ierusalimului a mărturisit cum că Iudeii au pe Dumnezeu apărător şi pentru aceea sunt de nezdrobit, căci ţineau legile cele puse de El mai înainte.
• 2 Macabei 9:8 - Şi celui care i se părea că şi peste valurile mării împărăţeşte din pricina trufiei pe care o avea peste firea omenească, şi socotea că va pune în cumpănă munţii cei înalţi, acum, smerit fiind până ia pământ, într-o lectică era purtat, arătând către toţi puterea lui Dumnezeu prin pilda sa.