Biblia

Căutare

27041 rezultate pentru: Că

• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:15 - Ea se scoală dis-de-dimineaţă şi împarte hrana în casa ei şi dă porunci slujnicelor.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:18 - Ea simte că bun e câştigul ei; sfeşnicul ei nu se stinge nici noaptea.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:19 - Ea pune mâna pe furcă şi cu degetele sale apucă fusul.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:20 - Ea întinde mâna spre cel sărman şi braţul ei spre cel necăjit.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:21 - N-are teamă pentru cei ai casei sale în vreme de iarnă, căci toţi din casă sunt îmbrăcaţi în haine stacojii.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:23 - Cinstit este bărbatul ei la porţile cetăţii, când stă la sfat cu bătrânii ţării.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:24 - Ea face cămăşi şi le vinde, şi brâie dă neguţătorilor.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:27 - Ea veghează la propăşirea casei sale şi pâine, fără să lucreze; ea nu mănâncă.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:30 - Înşelător este farmecul şi deşartă este frumuseţea; femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată !
• Pildele lui Solomon/Proverbe 31:31 - Să se bucure de rodul mâinilor sale, şi la porţile cetăţii hărnicia ei să fie dată ca pildă !
• Ecclesiastul 1:3 - Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudeşte sub soare ?
• Ecclesiastul 1:5 - Soarele răsare, soarele apune şi zoreşte către locul lui ca să răsară iarăşi.
• Ecclesiastul 1:6 - Vântul suflă către miazăzi, vântul se întoarce către miazănoapte şi, făcând roate-roate, el trece neîncetat prin cercurile sale.
• Ecclesiastul 1:7 - Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, căci ele se întorc din nou la locul din care au plecat.
• Ecclesiastul 1:8 - Toate lucrurile se zbuciumă mai mult decât poate omul să o spună: ochiul nu se satură de câte vede şi urechea nu se umple de câte aude.
• Ecclesiastul 1:9 - Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.
• Ecclesiastul 1:10 - Dacă este vreun lucru despre care să se spună: "Iată ceva nou !" aceasta a fost în vremurile străvechi, de dinaintea noastră.
• Ecclesiastul 1:13 - Şi m-am sârguit în inima mea să cercetez şi să iau aminte cu înţelepciune la tot ceea ce se petrece sub cer. Acesta este un chin cumplit pe care Dumnezeu l-a dat fiilor oamenilor, ca să se chinuiască întru el.
• Ecclesiastul 1:14 - M-am uitat cu luare aminte la toate lucrările care se fac sub soare şi iată: totul este deşertăciune şi vânare de vânt.
• Ecclesiastul 1:16 - Grăit-am în inima mea: Cu adevărat am adunat şi am strâns înţelepciune - mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim căci inima mea a avut cu belşug înţelepciune şi ştiind.
• Ecclesiastul 1:17 - Şi mi-am silit inima ca să pătrund înţelepciunea şi ştiinţa, nebunia şi prostia, dar am înţeles că şi aceasta este vânare de vânt,
• Ecclesiastul 1:18 - Că unde este multă înţelepciune este şi multă amărăciune, şi cel ce îşi înmulţeşte ştiinţa îşi sporeşte suferinţa.
• Ecclesiastul 2:1 - Grăiam inimii mele: "Vino să te ispitesc cu veselia şi să te fac să guşti plăcerea !" Şi iată că şi aceasta este deşertăciune.
• Ecclesiastul 2:2 - "E nebunie !" am zis despre râs. Şi despre veselie: "La ce poate să folosească !"
• Ecclesiastul 2:3 - Am cugetat apoi în inima mea, să desfătez trupul meu cu vin - pe când cugetul meu umbla după înţelepciune şi cerceta nebunia - până ce voi vedea ceea ce este bun pentru fiii oamenilor să facă sub cer în vremea vieţii lor.
• Ecclesiastul 2:4 - Am început lucrări mari: am zidit case, am sădit vii,
• Ecclesiastul 2:6 - Mi-am făcut iazuri, ca să pot uda din ele o dumbravă unde creşteau copacii;
• Ecclesiastul 2:7 - Am cumpărat robi şi roabe şi am avut feciori născuţi în casă, asemenea şi turme de vite, şi oi fără de număr, mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim.
• Ecclesiastul 2:8 - Am strâns aur şi argint şi număr mare de regi şi de satrapi; am adus cântăreţi şi cântăreţe şi desfătarea fiilor anului mi-am agonisit: o prinţesă şi alte prinţese.
• Ecclesiastul 2:10 - Şi tot ceea ce doreau ochii mei nu am dat la o parte şi n-am oprit inima mea de la nici o veselie, căci inima mea s-a bucurat de toată osteneala mea, şi aceasta mi-a fost partea din toată munca mea.
• Ecclesiastul 2:11 - Apoi m-am uitat cu luare aminte la toate lucrurile pe care le-au făcut mâinile mele şi la truda cu care m-am trudit ca să le săvârşesc şi iată, totul este deşertăciune şi vânare de vânt şi fără nici un folos sub soare.
• Ecclesiastul 2:12 - Şi mi-am întors privirea să văd înţelepciunea, nebunia şi prostia. Căci ce poate să facă un om de rând peste ceea ce a făcut un rege ?
• Ecclesiastul 2:13 - Atunci m-am încredinţat că înţelepciunea are întâietate asupra nebuniei tot atât cât are lumina asupra întunericului.
• Ecclesiastul 2:14 - Înţeleptul are ochii în cap, iar nebunul merge întru întuneric. Dar am cunoscut şi eu că aceeaşi soartă vor avea toţi.
• Ecclesiastul 2:15 - Deci am zis în inima mea: "Aceeaşi soartă ca şi cel nebun avea-voi şi eu; atunci la ce îmi foloseşte înţelepciunea ?" Şi am zis în mintea mea că şi aceasta este deşertăciune.
• Ecclesiastul 2:16 - Căci pomenirea celui înţelept ca şi a celui nebun nu este veşnică, fiindcă în zilele ce vor veni amândoi vor fi uitaţi; atunci înţeleptul moare ca şi nebunul.
• Ecclesiastul 2:17 - Drept aceea am urât viaţa, căci rele sunt cele ce se fac sub soare; şi totul este deşertăciune şi vânare de vânt.
• Ecclesiastul 2:18 - Şi am urât toată munca pe care am muncit-o sub soare, fiindcă voi lăsa-o omului care va veni după mine.
• Ecclesiastul 2:19 - Şi cine ştie dacă el va fi înţelept sau nebun ! Şi el va face ce va găsi cu cale din tot lucrul cu care m-am trudit şi m-am chibzuit sub soare ! Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 2:20 - Şi am început să mă las deznădejdii pentru toată munca cea de sub soare,
• Ecclesiastul 2:21 - Căci un om care a pus în lucrul lui înţelepciune şi ştiinţă şi a avut izbândă, îl împarte cu cel care n-a lucrat. Şi aceasta aste deşertăciune şi un rău nespus de mare.
• Ecclesiastul 2:22 - Oare, ce-i rămâne omului din toată munca lui şi din grija inimii lui cu care s-a trudit sub soare ?
• Ecclesiastul 2:23 - Toate zilele lui nu sunt decât suferinţă şi îndeletnicirea lui nu-i decât necaz; nici chiar noaptea n-are odihnă inima lui. Şi aceasta este deşertăciune !
• Ecclesiastul 2:24 - Nimic nu este mai bun pentru om decât să mănânce şi să bea şi să-şi desfăteze sufletul cu mulţumirea din munca sa. Şi am văzut că şi aceasta vine numai din mâna lui Dumnezeu.
• Ecclesiastul 2:25 - Cine poate oare să mănânce şi să bea fără să mulţumească Lui ?
• Ecclesiastul 2:26 - Omului care este bun înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu îi dă înţelepciune, ştiinţă şi bucurie, iar păcătosului îi dă sarcina să adune şi să strângă pentru a da celui ce este bun în faţa lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi vinare de vânt !
• Ecclesiastul 3:1 - Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer.
• Ecclesiastul 3:9 - Care este folosul celui ce lucrează întru osteneala pe care o ia asupră-şi ?
• Ecclesiastul 3:10 - Am văzut zbuciumul pe care l-a dat Dumnezeu fiilor oamenilor, ca să se zbuciume.
• Ecclesiastul 3:11 - Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi la timpul lor; El a pus în inima lor şi veşnicia, dar fără ca omul să poată înţelege lucrarea pe care o face Dumnezeu, de la început până la sfârşit.