Biblia

Căutare

14976 rezultate pentru: ni

• Tobit 12:12 - Când te rugai tu şi nora ta Sara, eu duceam pomenirea rugăciunii voastre înaintea Celui Sfânt şi când îngropai tu pe cei morţi, încă eram cu tine.
• Tobit 12:15 - Eu sunt Rafael, unul din cei şapte sfinţi îngeri, care ridică rugăciunile sfinţilor şi le înalţă înaintea slavei Celui Sfânt".
• Tobit 12:18 - Căci eu n-am venit de voia mea, ci după voia Dumnezeului nostru, de aceea să-L şi binecuvântaţi în veac.
• Tobit 12:19 - În toate zilele am fost văzut de voi, dar eu n-am mâncat nici n-am băut, ci numai ochilor voştri s-a părut aceasta.
• Tobit 13:1 - Atunci Tobit a scris cu bucurie rugăciunea aceasta şi a zis: "Binecuvântat este Dumnezeu cel veşnic viu şi binecuvântată este Împărăţia Lui.
• Tobit 13:2 - Căci El pedepseşte şi miluieşte, coboară până la locuinţa morţilor şi iarăşi înalţă, şi nu este nimeni care ar scăpa din mâna Lui !
• Tobit 13:6 - De vă veţi întoarce la El cu toată inima voastră şi cu tot sufletul vostru, ca să umblaţi înaintea Lui cu dreptate, atunci şi El se va întoarce spre voi şi nu-Şi va ascunde faţa Sa de la voi. Veţi vedea ce va face El cu voi. Preaslăviţi-L cu glas înalt şi binecuvântaţi pe Domnul dreptăţii şi preaînălţaţi pe Împăratul veacurilor. Îl voi preaslăvi în ţara robiei şi voi vesti puterea şi slava Lui poporului păcătoşilor ! Întoarceţi-vă păcătoşi, şi faceţi dreptate înaintea Lui ! Poate vă va fi binevoitor şi vă va arăta milă.
• Tobit 13:11 - Popoare multe vor veni de departe în numele Domnului Dumnezeu cu daruri în mâini, cu daruri ce aduc Împăratului cerului.
• Tobit 13:14 - O, fericiţi cei ce Te iubesc pe Tine, că aceia se vor bucura de pacea Ta ! Fericiţi cei ce s-au întristat de toate pedepsele Tale, că aceia se vor bucura de Tine, când vor vedea toată slava Ta, şi veşnic se vor veseli.
• Tobit 14:2 - Când şi-a pierdut el vederea era de cincizeci şi opt de ani, şi a văzut după opt ani. Şi a făcut milostenii, şi binecuvânta totdeauna pe Dumnezeu şi lăuda slava Lui.
• Tobit 14:3 - Când era aproape să moară el a chemat pe fiul său Tobie, şi pe cei şapte fii ai lui şi i-a zis: "Fiule, ia pe fiii tăi; iată, eu am îmbătrânit şi sunt la capătul vieţii mele.
• Tobit 14:4 - Du-te în Media, fiule, căci sunt încredinţat că Ninive va fi dărâmată, după cum a spus proorocul Iona, iar în Media va fi mai linişte o vreme. Fraţii noştri, care se află în ţară, vor fi împrăştiaţi din acel scump pământ, Ierusalimul va fi pustiit, şi templul lui Dumnezeu din el va fi ars şi va rămâne o vreme pustiu.
• Tobit 14:5 - Dar Dumnezeu iarăşi îi va milui şi-i va întoarce în rară; şi templul lui Dumnezeu se va ridica, dar nu aşa ca acel de mai înainte, până nu se vor împlini timpurile veacului. şi după aceea se vor întoarce din robie şi vor zidi minunat Ierusalimul, şi templul lui Dumnezeu se va face din nou în el pentru toate neamurile veacului - zidire măreaţă, cum au grăit despre el proorocii.
• Tobit 14:8 - Deci, fiule, pleacă din Ninive, că negreşit se va împlini ceea ce a zis Iona.
• Tobit 14:10 - Pe mine să mă îngropi după cuviinţă, şi pe mama ta alături de mine, şi după aceea să nu mai rămâneţi în Ninive.
• Tobit 14:11 - Fiule, vezi ce-a făcut Nadab cu Ahiacar, care l-a crescut. Cum l-a dus el din lumină la întuneric, şi cum i s-a răsplătit. Dar Dumnezeu a mântuit pe Ahiacar, iar acela a primit vrednică răsplată, coborându-se în întuneric. Ahiacar a făcut milostenie şi s-a mântuit din cursa morţii, care i se întinsese, iar Nadab a căzut în laţuri şi a pierit.
• Tobit 14:12 - Deci, copiilor, iată ce face milostenia şi cum izbăveşte dreptatea".
• Tobit 14:13 - Şi după ce a spus el acestea, i-a ieşit sufletul. Şi era el atunci de o sută cincizeci şi opt de ani şi fiul său l-a îngropat cu cinste.
• Tobit 14:14 - Şi după ce a murit şi Ana, a îngropat-o şi pe ea cu tatăl său. Iar după aceea Tobie cu femeia şi copiii săi a plecat la Ecbatana, la sacrul său Raguel, şi a ajuns la bătrâneţe cinstită şi a îngropat cu cinste pe socrul şi pe soacra sa şi a căpătat moştenire averea lor şi a lui Tobit, tatăl său, şi a murit de o sută douăzeci şi şapte de ani, în Ecbatana Mediei.
• Tobit 14:15 - Dar înainte de a muri a auzit el de pieirea Ninivei, pe care a cucerit-o Nabucodonosor şi Ahaşveroş, şi s-a bucurat înainte de moartea sa pentru Ninive.
• Iudita 1:1 - Era în anul al doisprezecelea al lui Nabucodonosor, care domnea peste Asirieni, la Ninive, cetatea cea mare. Arpaxad domnea atunci peste Mezi la Ecbatana.
• Iudita 1:5 - În vremea aceea Nabucodonosor, regele Asirienilor, a făcut război regelui Arpaxad în marea câmpie din ţinutul Ragau.
• Iudita 1:7 - Dar Nabucodonosor, regele Asirienilor, a trimis ştire la toţi locuitorii Persiei şi la toţi locuitorii dinspre apus, la locuitorii Ciliciei şi Damascului, ai Libanului şi Antilibanului, precum şi la cei care locuiesc pe ţărmul mării,
• Iudita 1:10 - Până dincolo de Tanis şi de Memfis, şi la toţi locuitorii Egiptului până la hotarele Etiopiei.
• Iudita 1:11 - Dar locuitorii acestor ţinuturi au nesocotit cuvântul lui Nabucodonosor, regele Asirienilor, şi nu s-au unit cu el la război, fiindcă ei nu se temeau de el, ci-l socoteau ca pe un egal. Ei au trimis deci pe crainicii lui înapoi cu mâinile goale şi ruşinaţi.
• Iudita 1:12 - Atunci Nabucodonosor s-a mâniat foarte împotriva tuturor acestor ţări. El s-a jurat pe tronul său şi pe regatul său să se răzbune şi să pustiiască cu sabia ţinuturile Ciliciei, Damascului, Siriei, ca şi pe cele ale Moabului, ale Amoniţilor, Iudeii şi Egiptului, până la hotarele celor două mări.
• Iudita 1:13 - În anul al şaptesprezecelea el a pornit război împotriva regelui Arpaxad, biruindu-l. El a răsturnat toată armata lui, călărimea lui, carele lui,
• Iudita 1:15 - Iar pe Arpaxad l-a prins în munţii Ragau, l-a străpuns cu suliţele şi în ziua aceea l-a nimicit cu totul.
• Iudita 1:16 - Şi el s-a întors apoi la Ninive cu oştirea lui şi cu o mare mulţime care se unise cu ea, o gloată numeroasă de oameni înarmaţi. Şi acolo s-au dedat la ospeţe, el şi oştirea lui, timp de o sută douăzeci de zile.
• Iudita 2:1 - În anul al optsprezecelea, în ziua a douăzeci şi doua din prima lună, s-a zvonit la palat că Nabucodonosor, regele Asirienilor, avea să se răzbune pe întreg ţinutul acela după cum zisese.
• Iudita 2:2 - Deci a chemat pe toţi slujitorii, dregătorii, căpeteniile şi toţi războinicii săi şi a ţinut cu ei un sfaţt tainic.
• Iudita 2:3 - Şi ei au hotărât să nimicească tot trupul care n-ar urma porunca lui.
• Iudita 2:4 - Şi după ce s-a isprăvit sfatul, Nabucodonosor, regele Asirienilor, a chemat pe Olofern, căpetenia oştirii sale, care era al doilea în cârmuire după el, şi i-a zis:
• Iudita 2:5 - "Aşa porunceşte marele rege, stăpânul lumii: Porneşte şi ia cu tine oameni de toată încrederea în puterea lor, o sută douăzeci de mii de pedestraşi, iar cai şi călăreţi douăsprezece mii;
• Iudita 2:7 - Şi să le spui să pregătească pentru mine pământul şi apa, fiindcă în furia mea voi porni împotriva lor şi voi acoperi toată întinderea ţării cu picioarele războinicilor mei şi o voi da spre jaf.
• Iudita 2:8 - Răniţii lor să umple văgăunile stâncilor şi toate râurile, Eufratul să fie plin de cadavre, când va fi să-l treci,
• Iudita 2:11 - Pe cei ce nu vor să se supună, să nu-i cruţe ochiul tău, ci pretutindeni dă-i morţii şi jafului,
• Iudita 2:12 - Căci pe viaţa şi pe regatul meu am jurat şi cu mâna mea voi împlini jurământul.
• Iudita 2:13 - Tu deci nu călca nici una din poruncile stăpânului tău, ci împlineşte-le precum ţi-am poruncit şi nu zăbovi !
• Iudita 2:14 - Şi după ce Olofern a ieşit de la rege, a chemat la sine pe toţi conducătorii, pe căpeteniile şi pe mai-marii oştirii asiriene.
• Iudita 2:15 - A numărat trupele alese pentru luptă, o sută douăzeci de mii de oameni şi douăsprezece mii de arcaşi călări.
• Iudita 2:17 - Şi a luat o parte mare mulţime de cămile, de asini şi de catâri pentru dus poverile lor, iar oi, boi şi capre, nenumărate, pentru hrana lor,
• Iudita 2:19 - Şi a pornit la drum, el şi toată oştirea lui, ca să o ia înaintea regelui Nabucodonosor, încât cu carele şi călăreţii şi cu pedestrimea cea aleasă să acopere toată faţa pământului spre apus.
• Iudita 2:20 - Şi mulţimea care i-a însoţit pe ei era ca lăcustele de numeroasă şi ca nisipul pământului; mulţimea lor era nenumărată.
• Iudita 2:21 - Şi el a ieşit din Ninive şi s-a îndreptat spre şesul Bectelet, trei zile de drum. Şi şi-a aşezat tabăra de la Bectelet până aproape de muntele care se află la miazănoapte de Cilicia de sus.
• Iudita 2:24 - El a trecut Eufratul şi a străbătut Mesopotamia şi a nimicit toate cetăţile întărite de pe râul Abrona şi a ajuns până la mare.
• Iudita 2:25 - El a cuprins ţinutul Ciliciei şi a nimicit tot ce îi ieşea în cale şi a ajuns până la hotarele de miazăzi ale lui Iafet, în faţa Arabiei,
• Iudita 2:26 - Şi a împresurat pe toţi fiii lui Madian, a ars aşezările şi a jefuit stânile lor.
• Iudita 2:27 - Apoi a coborât în câmpia Damascului, pe vremea secerişului, şi a pârjolit toate lanurile şi a nimicit toate turmele de oi şi cirezile de vite, a jefuit cetăţile lor şi a pustiit toate ţarinile lor, iar pe tinerii lor i-a trecut prin sabie.
• Iudita 2:28 - Atunci i-a cuprins frica şi tremurul pe toţi locuitorii de pe malul mării, din Sidon, din Tir şi din Aco, şi toţi locuitorii din Iamnia, din Aşdod şi din Ascalon se îngrozeau de el.