Biblia

Căutare

1470 rezultate pentru: vre

• 1 Macabei 5:60 - Şi au fost înfrânţi Iosif şi Azaria şi alungaţi până la hotarele Iudei şi au căzut în ziua aceea din poporul lui Israel ca vreo două mii de bărbaţi şi s-a făcut înfrângere mare în Israel,
• 1 Macabei 7:32 - Şi au căzut din cei care erau cu Nicanor ca la vreo cinci sute de bărbaţi, iar ceilalţi au fugit în cetatea lui David.
• 1 Macabei 9:7 - Văzând Iuda că s-a risipit tabăra lui şi războiul îl grăbea, se sfărâma cu inima, căci nu avea vreme să-i strângă pe fugari şi a slăbit.
• 1 Macabei 9:10 - Şi a zis Iuda: "Departe de mine să fac lucrul acesta şi să fug de ei, că de s-a apropiat vremea noastră, să murim vitejeşte pentru fraţii noştri, să nu lăsăm hulă măririi noastre".
• 1 Macabei 9:31 - Şi a primit Ionatan în vremea aceea povăţuirea şi s-a sculat în locul lui Iuda, fratele său.
• 1 Macabei 9:55 - În vremea aceea Alchimos a fost lovit de Domnul şi i s-au împiedicat planurile şi i s-a închis gura şi a slăbit şi n-a mai putut grăi cuvânt, nici a porunci în casa lui.
• 1 Macabei 9:61 - Din această pricină ei au prins din bărbaţii ţării pe căpeteniile răutăţii, ca la vreo cincizeci, şi i-au omorât.
• 1 Macabei 10:19 - Auzit-am despre tine că eşti bărbat tare cu putere şi vrednic să ne fii prieten;
• 1 Macabei 10:23 - "Cum de a apucat mai înainte de noi Alexandru să facă prietenie cu Evreii spre întărire ?
• 1 Macabei 10:26 - De vreme ce aţi ţinut legătura, pe care aţi făcut-o cu noi, şi aţi rămas în prietenia noastră şi nu v-aţi lipit de vrăjmaşii noştri, am auzit şi ne-am bucurat.
• 1 Macabei 10:54 - Să aşezăm acum între noi prietenie; dă-mi pe fiica ta să o iau de soţie şi îţi voi fi ginere ţi voi da ţie şi ei daruri vrednice de tine".
• 1 Macabei 11:14 - Iar Alexandru era în Cilicia în vremurile acelea, că nu vrea să rămână sub ascultarea lui cei din locurile acelea.
• 1 Macabei 11:36 - Şi nici una dintr-acestea nu se va călca de acum înainte în toată vremea.
• 1 Macabei 11:42 - Şi a trimis Dimitrie la Ionatan, zicând: "Nu numai acestea îţi voi face ţie şi neamului tău, ei cu mărire te voi mări pe tine şi pe neamul tău, de voi avea vreme bună.
• 1 Macabei 11:45 - Că s-au adunat cei din cetate, în mijlocul cetăţii, ca la vreo sută douăzeci de mii de bărbaţi şi voiau să-l omoare pe rege.
• 1 Macabei 11:48 - Şi au omorât în cetate în ziua aceea ca vreo sută de mii şi au ars cetatea şi au luat prăzi multe şi au izbăvit pe rege.
• 1 Macabei 11:57 - Şi a scris Antioh cel tânăr lui Ionatan, zicând: "Îţi întăresc arhieria şi te pun mai mare peste cele patru ţinuturi şi vreau să fii din prietenii regelui".
• 1 Macabei 11:74 - Şi au căzut din cei de alt neam, în ziua aceea, ca la vreo trei mii de bărbaţi, şi s-a întors Ionatan în Ierusalim.
• 1 Macabei 12:1 - Şi văzând Ionatan că-i ajută vremea, a ales bărbaţi şi i-a trimis la Roma, să întărească şi să înnoiască prietenia cu ea.
• 1 Macabei 12:10 - Am încercat să trimitem soli la voi care să înnoiască frăţia şi prietenia, ca să nu ne înstrăinăm de voi, că multă vreme a trecut de când aţi trimis la noi.
• 1 Macabei 12:11 - Iar noi neîncetat în toată vremea şi la sărbători şi la celelalte zile cuvioase vă pomenim în jertfele şi rugăciunile pe care le facem, precum este bine şi se cuvine a ne aduce aminte de fraţi.
• 1 Macabei 13:5 - Şi acum să nu dea Dumnezeu ca să-mi cruţ eu sufletul în toată vremea necazului; că nu sunt mai bun decât fraţii mei.
• 1 Macabei 13:14 - Şi înţelegând Trifon că s-a sculat Simon în locul lui Ionatan, fratele său, şi că vrea să pornească asupra lui cu război, a trimis la el soli, zicând:
• 1 Macabei 13:36 - "Regele Dimitrie, lui Simon arhiereul şi prietenul regilor, bătrânilor şi neamului evreiesc, bucurie.
• 1 Macabei 13:40 - Şi care vor fi vrednici dintre voi să se înscrie între ai noştri, să se înscrie şi să fie între noi pace".
• 1 Macabei 13:42 - Şi a început poporul lui Israel a scrie în scrisori şi în zapise: "În anul întâi pe vremea lui Simon arhiereul cel mare, mai-marele şi cârmuitorul Iudeilor".
• 1 Macabei 14:27 - Şi iată copia scrisorii: "În ziua a optsprezecea a lunii Elul, în anul o sută şaptezeci şi doi, care este al treilea an, pe vremea lui Simon arhiereul,
• 1 Macabei 14:40 - Pentru că a auzit că Romanii îi au pe Evrei de prieteni şi aliaţi; şi că ei au ieşit înaintea solilor lui Simon cu cinste;
• 1 Macabei 14:47 - Iar Simon a primit şi a voit să fie arhiereu şi cârmuitor şi stăpânitor neamului evreiesc şi preoţilor şi să poarte grijă de toii.
• 1 Macabei 15:1 - Şi a trimis Antioh, feciorul regelui Dimitrie, scrisori din insulele mării lui Simon preotul şi stăpânitorul Evreilor şi către tot neamul iudeu.
• 1 Macabei 15:2 - Şi erau scrise în acest chip: "Regele Antioh, lui Simon arhiereul şi stăpânitorul Evreilor şi neamului evreiesc, bucurie.
• 1 Macabei 15:3 - De vreme ce oameni mişei au biruit împărăţia părinţilor noştri,
• 1 Macabei 15:4 - Şi vreau să o aşez din nou precum era mai înainte, am adunat oştire multă, am făcut corăbii de război şi am hotărât să pedepsesc pe cei care au prădat ţara noastră şi pe cei care au pustiit cetăţile din hotarele stăpânirii mele.
• 1 Macabei 15:21 - Deci de vor fi fugit vreunii oameni făcători de rele din ţara lor la voi, să-i daţi lui Simon arhiereul, să-i pedepsească după legea lor".
• 1 Macabei 16:10 - Şi au fugit până la turnurile cele din ţarina Azotului, şi le-au ars cu foc, şi au căzut dintre ei ca la vreo două mii de bărbaţi, şi s-au înapoiat în pământul Iudeii Cu pace.
• 2 Macabei 1:5 - Şi să asculte rugăciunile voastre şi să se împace cu voi şi să nu vă părăsească în vreme rea.
• 2 Macabei 1:14 - Căci Antioh, prefăcându-se că vrea să se căsătorească cu zeiţa Nanaia, a sosit acolo cu prietenii săi, ca să ridice multele bogăţii ale templului în chip de zestre.
• 2 Macabei 1:22 - După ce s-a făcut aceasta şi a vestit vremea, când a strălucit soarele care mai înainte era în nori, s-a aprins foc mare, încât toţi s-au minunat.
• 2 Macabei 2:26 - Am avut grijă ca, celor care vor vrea să citească, să le fie mângâiere sufletească; iar celor care se vor nevoi a le ţine minte, uşurare, şi tuturor celor care vor citi, folos.
• 2 Macabei 3:5 - Şi neputând birui pe Onia, a mers la Apoloniu, feciorul lui Traseu, care pe vremea aceea era cârmuitor în Cele-Siria şi în Fenicia,
• 2 Macabei 3:37 - Şi regele, întrebând pe Eliodor cine ar fi vrednic, care să se mai trimită odată în Ierusalim, el a răspuns:
• 2 Macabei 4:11 - Şi lepădând milostivele îngăduinţe domneşti, care s-au îngăduit Evreilor prin Ioan, tatăl lui Evpolemos care fusese sol la Romani pentru împrietenire şi alianţă şi stricând rânduielile cele legiuite, rânduieli fără de lege înnoia.
• 2 Macabei 4:25 - Şi luând porunci domneşti, a venit, nimic vrednic de arhierie aducând, numai mânie de tiran crud şi urgie de fiară sălbatică având.
• 2 Macabei 4:32 - Iar Menelau, socotind că a aflat vreme bună, furând nişte vase de aur de ale templului, le-a dăruit lui Andronic, şi pe altele le-a vândut în Tir şi în cetăţile cele de primprejur.
• 2 Macabei 4:38 - Şi aprinzându-se de mânie, îndată a luat de la Andronic porfira şi i-a rupt hainele şi l-a purtat împrejur prin toată cetatea, şi într-acelaşi loc, în care asupra lui Onia a făcut sângeroasa lui ispravă, acolo l-a omorât pe nelegiuitul ucigaş, Domnul răsplătindu-l cu pedeapsa de care a fost vrednic.
• 2 Macabei 4:40 - Şi după ce s-au sculat asupră-i mulţimile mânioase, Lisimah a înarmat împotrivă ca la vreo trei mii de bărbaţi, şi a început fără de dreptate a omorî, comandant fiind un anume Tyranus, om bătrân şi cu vârsta şi cu nebunia.
• 2 Macabei 5:1 - Iar în vremea aceasta, Antioh a călătorit a doua oară în Egipt.
• 2 Macabei 5:17 - Şi s-a smerit cu cugetul Antioh, căci nu socotea că pentru păcatele celor care locuiau cetatea S-a mâniat puţină vreme Domnul şi că pentru aceea a fost urgisit locul acela.
• 2 Macabei 5:24 - Şi având gând vrăjmaş asupra locuitorilor evrei, a trimis pe Apoloniu, capul răutăţilor, cu douăzeci şi două de mii de oşteni, poruncind "a pe cei în vârstă pe toţi să-i omoare, iar pe femei şi pe cei mai tineri să-i vândă.
• 2 Macabei 6:1 - Şi nu după multă vreme, a trimis regele pe un bătrân atenian, ca să silească pe Iudei să se lase de legile lor părinteşti şi să nu mai trăiască după legile lui Dumnezeu.