Biblia

Căutare

22014 rezultate pentru: ce

• Marcu 6:22 - Şi fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau cu el la masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da.
• Marcu 6:23 - Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu.
• Marcu 6:24 - Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer ? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul.
• Marcu 6:25 - Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul.
• Marcu 6:26 - Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze.
• Marcu 6:27 - Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul.
• Marcu 6:28 - Şi acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale.
• Marcu 6:29 - Şi auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt.
• Marcu 6:31 - Şi El le-a zis: Veniţi voi înşivă de o parte, în loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin. Căci mulţi erau care veneau şi mulţi erau care se duceau şi nu mai aveau timp nici să mănânce.
• Marcu 6:33 - Şi i-au văzut plecând şi mulţi au înţeles şi au alergat acolo pe jos de prin toate cetăţile şi au sosit înaintea lor.
• Marcu 6:34 - Şi ieşind din corabie, Iisus a văzut mulţime mare şi I s-a făcut milă de ei, căci erau ca nişte oi fără păstor, şi a început să-i înveţe multe.
• Marcu 6:35 - Dar făcându-se târziu, ucenicii Lui, apropiindu-se, I-au zis: Locul e pustiu şi ceasul e târziu;
• Marcu 6:36 - Slobozeşte-i, ca mergând prin cetăţile şi prin satele dimprejur, să-şi cumpere să mănânce.
• Marcu 6:37 - Răspunzând, El le-a zis: Daţi-le voi să mănânce. Şi ei I-au zis: Să mergem noi să cumpărăm pâini de două sute de dinari şi să le dăm să mănânce ?
• Marcu 6:38 - Iar El le-a zis: Câte pâini aveţi ? Duceţi-vă şi vedeţi. Şi după ce au văzut, I-au spus: Cinci pâini şi doi peşti.
• Marcu 6:39 - Şi El le-a poruncit să-i aşeze pe toţi cete, cete, pe iarbă verde.
• Marcu 6:40 - Şi au şezut cete, cete, câte o sută şi câte cincizeci.
• Marcu 6:41 - Şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, privind la cer, a binecuvântat şi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, ca să le pună înainte, asemenea şi cei doi peşti i-a împărţit tuturor.
• Marcu 6:43 - Şi au luat douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri şi cu ce-a rămas din peşti.
• Marcu 6:44 - Iar cei ce au mâncat pâinile erau cinci mii de bărbaţi.
• Marcu 6:45 - Şi îndată a silit pe ucenicii Lui să intre în corabie şi să meargă înaintea Lui, de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El va slobozi mulţimea.
• Marcu 6:46 - Iar după ce i-a slobozit, S-a dus în munte ca să Se roage.
• Marcu 6:52 - Căci nu pricepuseră nimic de la minunea pâinilor, deoarece inima lor era învârtoşată.
• Marcu 6:55 - Şi străbăteau tot ţinutul acela şi au început să-I aducă pe bolnavi pe paturi, acolo unde auzeau că este El.
• Marcu 6:56 - Şi oriunde intra în sate sau în cetăţi sau în sătuleţe, puneau la răspântii pe cei bolnavi, şi-L rugau să le îngăduie să se atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El se vindecau.
• Marcu 7:2 - Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau;
• Marcu 7:5 - Şi L-au întrebat pe El fariseii şi cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate ?
• Marcu 7:6 - Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi, făţarnicilor, precum este scris: "Acest popor Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine".
• Marcu 7:8 - Căci lăsând porunca lui Dumnezeu, ţineţi datina oamenilor: spălarea urcioarelor şi a paharelor şi altele ca acestea multe, pe care le faceţi.
• Marcu 7:9 - Şi le zicea lor: Bine, aţi lepădat porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi datina voastră !
• Marcu 7:10 - Căci Moise a zis: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta", şi "cel ce va grăi de rău pe tatăl său, sau pe mama sa, cu moarte să se sfârşească".
• Marcu 7:11 - Voi însă ziceţi: Dacă un om va spune tatălui sau mamei: Corban ! adică: Cu ce te-aş fi putut ajuta este dăruit lui Dumnezeu,
• Marcu 7:13 - Şi astfel desfiinţaţi cuvântul lui Dumnezeu cu datina voastră pe care singuri aţi dat-o. Şi faceţi multe asemănătoare cu acestea.
• Marcu 7:14 - Şi chemând iarăşi mulţimea la El, le zicea: Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi:
• Marcu 7:15 - Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.
• Marcu 7:17 - Şi când a intrat în casă de la mulţime, L-au întrebat ucenicii despre această pildă.
• Marcu 7:18 - Şi El le-a zis: Aşadar şi voi sunteţi nepricepuţi ? Nu înţelegeţi, oare, că tot ce intră în om, din afară, nu poate să-l spurce ?
• Marcu 7:19 - Că nu intră în inima lui, ci în pântece, şi iese afară, pe calea sa, bucatele fiind toate curate.
• Marcu 7:20 - Dar zicea că ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om.
• Marcu 7:21 - Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, uciderile,
• Marcu 7:23 - Toate aceste rele ies dinăuntru şi spurcă pe om.
• Marcu 7:29 - Şi Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi. A ieşit demonul din fiica ta.
• Marcu 7:34 - Şi privind la cer, a suspinat şi a zis lui: Effatta ! ceea ce înseamnă: Deschide-te !
• Marcu 7:36 - Şi le poruncea să nu spună nimănui. Dar, cu cât le poruncea, cu atât mai mult ei Îl vesteau.
• Marcu 7:37 - Şi erau uimiţi peste măsură, zicând: Toate le-a făcut bine: pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească.
• Marcu 8:1 - În zilele acelea, fiind iarăşi mulţime multă şi neavând ce să mănânce, Iisus, chemând la Sine pe ucenici, le-a zis:
• Marcu 8:2 - Milă Îmi este de mulţime, că sunt trei zile de când aşteaptă lângă Mine şi n-au ce să mănânce.
• Marcu 8:4 - Şi ucenicii Lui I-au răspuns: De unde va putea cineva să-i sature pe aceştia cu pâine, aici în pustie.
• Marcu 8:6 - Şi a poruncit mulţimii să şeadă jos pe pământ. Şi, luând cele şapte pâini, a mulţumit, a frânt şi a dat ucenicilor Săi, ca să le pună înainte. Şi ei le-au pus mulţimii înainte.
• Marcu 8:7 - Şi aveau şi puţini peştişori. Şi binecuvântându-i, a zis să-i pună şi pe aceştia înaintea lor.