Biblia

Căutare

3395 rezultate pentru: Aman

• Facerea/Geneza 3:1 - Şarpele însă era cel mai şiret dintre toate fiarele de pe pământ, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi a zis şarpele către femeie: "Dumnezeu a zis El, oare, să nu mâncaţi roade din orice pom din rai ?"
• Facerea/Geneza 3:7 - Atunci li s-au deschis ochii la amândoi şi au cunoscut că erau goi, şi au cusut frunze de smochin şi şi-au făcut acoperăminte.
• Facerea/Geneza 3:15 - Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul".
• Facerea/Geneza 3:17 - Iar lui Adam i-a zis: "Pentru că ai ascultat vorba femeii tale şi ai mâncat din pomul din care ţi-am poruncit: "Să nu mănânci", blestemat va fi pământul pentru tine ! Cu osteneală să te hrăneşti din el în toate zilele vieţii tale !
• Facerea/Geneza 3:19 - În sudoarea fetei tale îţi vei mânca pâinea ta, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce".
• Facerea/Geneza 3:23 - De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din grădina cea din Eden, ca să lucreze pământul, din care fusese luat.
• Facerea/Geneza 4:2 - Apoi a mai născut pe Abel, fratele lui Cain. Abel a fost păstor de oi, iar Cain lucrător de pământ.
• Facerea/Geneza 4:3 - Dar după un timp, Cain a adus jertfă lui Dumnezeu din roadele pământului.
• Facerea/Geneza 4:10 - şi a zis Domnul: "Ce ai făcut ? Glasul sângelui fratelui tău strigă către Mine din pământ.
• Facerea/Geneza 4:11 - Şi acum eşti blestemat de pământul care şi-a deschis gura sa, ca să primească sângele fratelui tău din mâna ta.
• Facerea/Geneza 4:12 - Când vei lucra pământul, acesta nu-şi va mai da roadele sale ţie; zbuciumat şi fugar vei fi tu pe pământ".
• Facerea/Geneza 4:14 - De mă izgoneşti acum din pământul acesta, mă voi ascunde de la faţa Ta şi voi fi zbuciumat şi fugar pe pământ, şi oricine mă va întâlni, mă va ucide".
• Facerea/Geneza 5:29 - Şi i-a pus numele Noe, zicând: "Acesta ne va mângâia în lucrul nostru şi în munca mâinilor noastre, la lucrarea pământului, pe care l-a blestemat Domnul Dumnezeu !"
• Facerea/Geneza 6:1 - Iar după ce au început a se înmulţi oamenii pe pământ şi li s-au născut fiice,
• Facerea/Geneza 6:3 - Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani !
• Facerea/Geneza 6:4 - În vremea aceea s-au ivit pe pământ uriaşi, mai cu seamă de când fiii lui Dumnezeu începuseră a intra la fiicele oamenilor şi acestea începuseră a le naşte fii: aceştia sunt vestiţii viteji din vechime.
• Facerea/Geneza 6:5 - Văzând însă Domnul Dumnezeu că răutatea oamenilor s-a mărit pe pământ şi că toate cugetele şi dorinţele inimii lor sunt îndreptate la rău în toate zilele,
• Facerea/Geneza 6:6 - I-a părut rău şi s-a căit Dumnezeu că a făcut pe om pe pământ.
• Facerea/Geneza 6:7 - Şi a zis Domnul: "Pierde-voi de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut ! De la om până la dobitoc şi de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci Îmi pare rău că le-am făcut".
• Facerea/Geneza 6:11 - Pământul însă se stricase înaintea feţei lui Dumnezeu şi se umpluse pământul de silnicii.
• Facerea/Geneza 6:12 - Şi a căutat Domnul Dumnezeu spre pământ şi iată era stricat, căci tot trupul se abătuse de la calea sa pe pământ.
• Facerea/Geneza 6:13 - Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Noe: "Sosit-a înaintea feţei Mele sfârşitul a tot omul, căci s-a umplut pământul de nedreptăţile lor, şi iată Eu îi voi pierde de pe pământ.
• Facerea/Geneza 6:17 - Şi iată Eu voi aduce asupra pământului potop de apă, ca să pierd tot trupul de sub cer, în care este suflu de viaţă, şi tot ce este pe pământ va pieri.
• Facerea/Geneza 6:18 - Iar cu tine voi face legământul Meu; şi vei intra în corabie tu şi împreună cu tine vor intra fiii tăi, femeia ta şi femeile fiilor tăi.
• Facerea/Geneza 6:19 - Să intre în corabie din toate animalele, din toate târâtoarele, din toate fiarele şi din tot trupul, câte două, parte bărbătească şi parte femeiască, ca să rămână cu tine în viaţă.
• Facerea/Geneza 6:20 - Din toate soiurile de păsări înaripate după fel, din toate soiurile de animale după fel şi din toate soiurile de târâtoare după fel, din toate să intre la tine câte două, parte bărbătească şi parte femeiască, ca să rămână în viată împreună cu tine.
• Facerea/Geneza 7:3 - De asemenea şi din păsările cerului să iei: din cele curate câte şapte perechi, parte bărbătească şi parte femeiască, iar din toate păsările necurate câte o pereche, parte bărbătească şi parte femeiască, ca să le păstrezi soiul pentru tot pământul.
• Facerea/Geneza 7:4 - Căci peste şapte zile Eu voi vărsa ploaie pe pământ, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi am să pierd de pe faţa pământului toate făpturile câte am făcut".
• Facerea/Geneza 7:6 - Noe însă, când a venit asupra pământului potopul de apă, era de şase sute de ani.
• Facerea/Geneza 7:8 - Din păsările curate şi din păsările necurate, din animalele curate şi din animalele necurate, din fiare şi din toate cele ce se mişcă pe pământ
• Facerea/Geneza 7:10 - Iar după şapte zile au venit asupra pământului apele potopului.
• Facerea/Geneza 7:12 - Şi a plouat pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.
• Facerea/Geneza 7:14 - Din toate soiurile de fiare de pe pământ, din toate soiurile de animale, din toate soiurile de vietăţi ce mişunau pe pământ, din toate soiurile de zburătoare, din toate păsările, din toate înaripatele
• Facerea/Geneza 7:17 - Potopul a ţinut pe pământ patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi s-a înmulţit apa şi a ridicat corabia şi aceasta s-a înălţat deasupra pământului.
• Facerea/Geneza 7:18 - Şi a crescut apa mereu şi s-a înmulţit foarte tare pe pământ şi corabia se purta pe deasupra apei.
• Facerea/Geneza 7:19 - Şi a sporit apa pe pământ atât de mult, încât a acoperit toţi munţii cei înalţi, care erau sub cer.
• Facerea/Geneza 7:21 - Şi a murit tot trupul ce se mişca pe pământ: păsările, animalele, fiarele, toate vietăţile ce mişunau pe pământ şi toţi oamenii.
• Facerea/Geneza 7:23 - Şi aşa s-a stins toată fiinţa care se afla pe faţa a tot pământul, de la om până la dobitoc şi până la târâtoare şi până la păsările cerului, toate s-au stins de pe pământ, şi a rămas numai Noe şi ce era cu el în corabie.
• Facerea/Geneza 7:24 - Iar apa a crescut mereu pe pământ, o sută cincizeci de zile.
• Facerea/Geneza 8:1 - Dar şi-a adus aminte Dumnezeu de Noe, de toate fiarele, de toate animalele, de toate păsările şi de toate vietăţile ce se mişcă, câte erau cu dânsul în corabie; şi a adus Dumnezeu vânt pe pământ şi a încetat apa de a mai creşte.
• Facerea/Geneza 8:3 - După o sută cincizeci de zile, a început a se scurge apa de pe pământ şi a se împuţina.
• Facerea/Geneza 8:7 - Şi a dat drumul corbului, ca să vadă de a scăzut apa pe pământ. Acesta, zburând, nu s-a mai întors până ce a secat apa de pe pământ.
• Facerea/Geneza 8:8 - Apoi, după el a trimis porumbelul, ca să vadă de s-a scurs apa de pe pământ.
• Facerea/Geneza 8:9 - Porumbelul însă, negăsind loc de odihnă pentru picioarele sale, s-a întors la el, în corabie; căci era încă apă pe toată faţa pământului. Şi a întins Noe mâna şi l-a apucat şi l-a băgat la sine, în corabie.
• Facerea/Geneza 8:11 - Şi porumbelul s-a întors la el, spre seară, şi iată avea în ciocul său o ramură verde de măslin. Atunci a cunoscut Noe că s-a scurs apa de pe faţa pământului.
• Facerea/Geneza 8:13 - Iar în anul şase sute unu al vieţii lui Noe, în ziua întâi a lunii întâi, secând apa de pe pământ, a ridicat Noe acoperişul corăbiei şi a privit, şi iată se zbicise faţa pământului.
• Facerea/Geneza 8:14 - Iar în luna a doua, la douăzeci şi şapte ale lunii acesteia, pământul era uscat.
• Facerea/Geneza 8:17 - Scoate de asemenea împreună cu tine toate vietăţile, care sunt cu tine, şi tot trupul, de la păsări şi până la animale, şi toate vietăţile ce se mişcă pe pământ, ca să se împrăştie pe pământ, să se prăsească şi să se înmulţească pe pământ".
• Facerea/Geneza 8:19 - Toate fiarele, toate animalele, toate păsările şi toate câte se mişcă pe pământ, după felul lor, au ieşit din corabie.
• Facerea/Geneza 8:21 - Iar Domnul Dumnezeu a mirosit mireasmă bună şi a zis Domnul Dumnezeu în inima Sa: "Am socotit să nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din tinereţile lui şi nu voi mai pierde toate vietăţile, cum am făcut.