Biblia

Căutare

283 rezultate pentru: Asa,

• 2 Paralipomena/2 Cronici 5:9 - Apoi pârghiile au fost împinse aşa, încât capetele pârghiilor chivotului se vedeau din Sfânta, în faţa Sfintei Sfintelor, iar pârghiile nu se puteau vedea, şi acolo sunt ele până astăzi.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 14:1 - Apoi a răposat Abia cu părinţii săi şi l-au îngropat în cetatea lui David, iar în locul lui s-a făcut rege Asa, fiul său. În zilele sale ţara a avut pace zece ani.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 16:1 - Iar în anul al treizeci şi şaselea al domniei lui Asa, Baeşa, regele lui Israel, a plecat împotriva lui Iuda şi a început să zidească Rama, pentru ca să nu poată nimeni nici să plece de la Asa, regele lui Iuda, nici să vină la el.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 16:7 - În timpul acela a venit Hanani văzătorul la Asa, regele lui Iuda, şi i-a zis: "Fiindcă ai nădăjduit în regele Siriei şi n-ai nădăjduit în Domnul Dumnezeul tău, pentru aceea ţi-a scăpat oastea regelui Siriei din mâna ta.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 17:1 - În locul lui Asa, s-a făcut rege Iosafat, fiul său. Şi s-a întărit şi el împotriva Israeliţilor;
• 2 Paralipomena/2 Cronici 17:2 - Căci a aşezat oştire în toate cetăţile întărite ale Iudei şi în cetăţile lui Efraim pe care le stăpânise Asa, tatăl său.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 18:7 - Iar regele lui Israel a răspuns lui Iosafat: "Mai este un om prin care am putea întreba pe Domnul, dar nu-l iubesc, pentru că nu prooroceşte de bine pentru mine, ci totdeauna îmi prooroceşte numai de rău; acesta este Miheia, fiul lui Imla". Iosafat însă a zis: "Nu grăi aşa, rege !"
• 2 Paralipomena/2 Cronici 20:32 - El a ţinut drumul lui Asa, tatăl său şi nu s-a dat în lături de loc, făcând tot fapte ce erau plăcute în ochii Domnului.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 21:12 - Atunci i-a venit o scrisoare de la Ilie proorocul, în care se spunea: "Aşa zice Domnul Dumnezeul lui David, strămoşul tău: Fiindcă tu n-ai umblat pe căile lui Iosafat, tatăl tău, şi pe căile lui Asa, regele lui Iuda,
• 2 Paralipomena/2 Cronici 25:14 - Iar Amasia după ce a lovit pe Edomiţi, a adus, la întoarcerea lui acasă, pe zeii fiilor lui Seir şi i-a aşezat să-i aibă ca dumnezei pentru el şi s-a închinat lor şi i-a tămâiat.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 26:20 - Iar dacă s-au uitat la el cu luare aminte Azaria arhiereul şi toţi preoţii, iată el avea pe fruntea lui lepră. Şi l-au silit să iasă de acolo; dar şi el însuşi s-a grăbit să iasă, căci îl lovise Domnul.
• 2 Paralipomena/2 Cronici 28:12 - Atunci s-au sculat unii din căpeteniile fiilor lui Efraim: Azaria, fiul lui Iohanan, Berechia, fiul lui Meşilemot, Iezechia, fiul lui Şalum şi Amasa, fiul lui Hadlai, împotriva celor care se întorceau din război
• Ezdra 6:13 - Atunci Tatnai, cârmuitorul ţinuturilor de peste fluviu, şi Şetar-Boznai cu tovarăşii lor au făcut întocmai aşa, cum poruncise regele Darie.
• Ezdra 10:22 - Elioenai, Maaseia, Ismael, Natanael, Iozabad şi Eleasa, din fiii lui Paşhur;
• Neemia 5:15 - Iar conducătorii de mai înainte, apăsau poporul şi luau de la el pâine şi vin, pe lângă cei patruzeci de sicli de argint; ba până şi slugile lor apăsau poporul. Eu însă n-am făcut aşa, pentru că mă temeam de Dumnezeu.
• Estera 2:7 - El creştea pe Hadasa, adică pe Estera, fiica unchiului său, deoarece ea nu avea nici tată, nici mamă. Fata aceasta era mândră la înfăţişare şi frumoasă la chip şi, după moartea tatălui ei şi a mamei ei, o luase Mardoheu ca fiică.
• Estera 5:10 - Cu toate acestea Aman s-a stăpânit. Ajungând acasă, a trimis să cheme pe prietenii săi şi pe Zereş, femeia sa.
• Estera 8:12 - Aceasta să se facă în toate ţările lui Artaxerxe, într-o singură zi, în a treisprezecea zi a lunii a douăsprezecea, adică a lunii Adar. Cuprinsul acestei scrisori este următorul: "Marele rege Artaxerxe, satrapilor celor o sută douăzeci şi şapte de rări de la India şi până la Etiopia, guvernatorilor de provincii şi tuturor supuşilor, credincioşilor lui, salutare. Mulţi din cei răsplătiţi cu cinste prin nemărginita bunătate a binefacerilor s-au trufit peste măsură şi nu numai supuşilor noştri caută să le facă rău, ci, neputându-şi sătura mândria, încearcă să urzească uneltiri şi împotriva binefăcătorilor lor, pierzând nu numai simţul recunoştinţei omeneşti, ci, plini de trufie nebună, caută în chip nelegiuit să scape şi de judecata lui Dumnezeu, Cel ce pururea toate le vede. Dar adesea şi mulţi, fiind îmbrăcaţi cu putere, ca să rânduiască lucrurile prietenilor ce s-au încrezut în ei, prin încredinţările lor îi fac vinovaţi de vărsare de sânge nevinovat şi-i supun la primejdii de neînlăturat, amăgind gândul bun şi neprihănit al stăpânilor prin vorbărie vicleană şi mincinoasă. Aceasta se poate vedea atât din povestirile mai vechi, cum am spus, precum şi din faptele săvârşite în chip nelegiuit înaintea ochilor voştri de răutatea celor ce stăpânesc cu nevrednicie. De aceea ne îngrijim pentru viitor, ca să întocmim noi o împărăţie netulburată pentru toţi oamenii din lume, neîngăduind înşelătoriile, şi pricinile ce ni se înfăţişează judecându-le cu toată luarea aminte cuvenită. Aşa Aman, fiul lui Hamadata Macedoneanul, cu adevărat străin de sângele persan şi foarte departe de bunătatea noastră, fiind primit oaspete la noi, s-a învrednicit de bunăvoinţa pe care noi o avem către orice popor, până într-atâta, încât a fost numit părintele nostru şi cinstit de toţi, înfăţişându-se ca a doua persoană după tronul regal. Dar fiind de o mândrie nemăsurată, a uneltit să ne lipsească pe noi de putere şi de viaţă, iar pe salvatorul şi pururea binefăcătorul nostru Mardoheu şi pe nevinovata părtaşă la regalitatea noastră, Estera, cu tot poporul lor, se silea prin felurite măsuri viclene să-i piardă. Astfel socotea el să ne lase fără oameni, iar împărăţia persană să o dea Macedonenilor. Noi însă pe Iudei, osândiţi de acest făcător de rele, la moarte, îi găsim nu răufăcători, ci oameni care trăiesc după cele mai drepte legiuiri şi fii ai Dumnezeului celui viu, mare şi preaînalt, Care ne-a dăruit nouă şi strămoşilor noştri împărăţie preafericită. De aceea bine veţi face, de nu veţi aduce la îndeplinire scrisorile trimise de Aman al lui Hamadata, căci el, făcând aceasta, a fost spânzurat la porţile Suzei cu toată casa, după cuvântul lui Dumnezeu, Celui ce stăpâneşte peste toţi, Care i-a dat lui curând osânda cuvenită. Iar o copie a acestei scrisori puneţi-o la vedere în tot locul, să lăsaţi pe Iudei să se folosească de legile lor şi să-i ajutaţi, ca pe cei ce se vor scula asupra lor la vreme de necaz să-i poată răpune în ziua de treisprezece ale lunii a douăsprezecea, Adar, chiar în ziua aceea. Căci Dumnezeu, Cel ce stăpâneşte peste toţi, în loc să piardă pe poporul cel ales, i-a rânduit lui această bucurie. Şi voi, Iudeilor, între sărbătorile voastre vestite, sărbătoriţi şi această zi însemnată cu toată veselia, ca să fie de acum şi să rămână în viitor pentru voi şi pentru Perşii binevoitori amintirea izbăvirii voastre, iar pentru duşmanii voştri să fie amintirea pieirii lor. Fiecare cetate, sau ţinut îndeobşte, care nu se va conforma, se va pustii fără cruţare cu sabie şi foc şi va ajunge nu numai nelocuită de oameni totdeauna, ci dezgustătoare pentru fiare şi păsări.
• Iov 12:11 - Urechea nu deosebeşte ea cuvintele tot aşa, precum cerul gurii deosebeşte mâncarea ?
• Iov 20:3 - Am auzit o învăţătură care mă scoate din sărite şi atunci o pornire vijelioasă, din duhul meu, mă face să răspund.
• Iov 20:19 - Pentru că a asuprit fără milă pe săraci şi a furat o casă, în loc să o zidească.
• Iov 24:25 - Dacă ziceţi că nu este aşa, cine îmi va dovedi că am minţit şi cine va spulbera cuvântul meu ?"
• Iov 29:19 - Rădăcina mea se va răsfira pe lângă apă şi roua se va lăsa, noaptea, peste ramurile mele.
• Iov 31:40 - Dacă ar fi aşa, atunci să crească pe ele pălămidă în loc de grâu şi neghină în loc de orz !" Aici cuvintele lui Iov se termină.
• Psalmi 16:2 - De la faţa Ta judecata mea să iasă, ochii mei să vadă cele drepte.
• Psalmi 18:8 - Legea Domnului este fără prihană, întoarce sufletele; mărturia Domnului este credincioasă, înţelepţeşte pruncii;
• Psalmi 37:21 - Nu mă lăsa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine;
• Psalmi 47:5 - Aceştia văzând-o aşa, s-au minunat, s-au tulburat, s-au cutremurat;
• Psalmi 67:6 - Dumnezeu este în locul cel sfânt al Lui; Dumnezeu aşază pe cei singuratici în casă,
• Psalmi 72:15 - Dacă aş fi grăit aşa, iată aş fi călcat legământul neamului fiilor Tăi.
• Psalmi 112:9 - Cel ce face să locuiască cea stearpă în casă, ca o mamă ce se bucură de fii.
• Psalmi 126:1 - De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 6:17 - Ochii mândri, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat,
• Pildele lui Solomon/Proverbe 7:12 - Când în casă, când afară, stând la pândă lângă orice colţ.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 7:19 - Că bărbatul meu nu este acasă, plecat-a la drum departe,
• Pildele lui Solomon/Proverbe 9:13 - Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 14:1 - Femeile înţelepte zidesc casa, iar cele nebune o dărâmă cu mâna lor.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 24:3 - Prin înţelepciune se ridică o casă, prin bună chibzuială se întăreşte
• Pildele lui Solomon/Proverbe 25:20 - Ca atunci când dezbraci haina ne vreme friguroasă, sau torni oţet pe silitră, aşa este cântarea pentru o inimă întristată.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 29:11 - Nebunul face să izbucnească pornirea lui pătimaşă, iar înţeleptul îşi înfrânează mânia.
• Pildele lui Solomon/Proverbe 30:29 - Trei fiinţe au înfăţişare frumoasă, ba patru, care au un mers măreţ:
• Ecclesiastul 2:7 - Am cumpărat robi şi roabe şi am avut feciori născuţi în casă, asemenea şi turme de vite, şi oi fără de număr, mai mult decât toţi cei care au fost înaintea mea în Ierusalim.
• Ecclesiastul 10:18 - Din pricina lenei, grinzile casei se lasă, iar când stai cu mâinile în sin, apa picură în casă.
• Cântarea Cântărilor 1:4 - Neagră sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasă, ca sălaşurile lui Chedar, ca şi corturile lui Solomon.
• Cântarea Cântărilor 1:11 - Cât regele a stat la masă, nardul meu a revărsat mireasmă.
• Cântarea Cântărilor 6:10 - Cine-i aceasta, ziceau ele, care ca zarea străluceşte şi ca luna-i de frumoasă, ca soarele-i de luminoasă şi ca oastea de război temută ?
• Isaia 9:3 - Căci jugul ce-l apasă, şi toiagul ce-l loveşte, şi nuiaua ce-l asupreşte, Tu le vei sfărâma, ca în zilele lui Madian.
• Isaia 22:2 - Tu, cetate zgomotoasă, cetate plină de zarvă şi de chiote de veselie ? Răniţii tăi nu sunt răniţi de sabie şi n-au murit în luptă.
• Isaia 30:16 - Ci aţi zis: "Nu ! Noi vom fugi călări pe cai !" Aşa, fugiţi ! "Vom încăleca pe cai iuţi ca vântul !" Ei bine, veţi fi urmăriţi şi mai repede !
• Isaia 32:14 - Palatul va fi pustiu, cetatea cea zgomotoasă, părăsită, colina şi turnul de strajă, pustiite, prefăcute pe vecie în vizuini, loc de zburdare pentru asini şi păşune pentru turme,