Biblia

Căutare

3395 rezultate pentru: Aman

• Estera 9:24 - Cum Aman, fiul lui Hamadata, din ţara Agag, vrăjmaşul tuturor Iudeilor, se gândise să-i ucidă şi aruncase Pur, adică sori, pentru pierderea lor;
• Estera 9:25 - Cum Estera a străbătut până la rege şi cum regele a poruncit prin scrisoare nouă, ca uneltirea cea rea a lui Aman, pe care o plănuise el asupra Iudeilor, să se întoarcă asupra capului lui şi să-l spânzure pe el şi pe fiii lui.
• Estera 10:2 - De altfel toate faptele slăvite şi atotputernicia lui, cum şi arătarea amănunţită a măririi lui Mardoheu cu care-l cinstise regele, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor Mediei şi Persiei.
• Estera 10:3 - De asemenea e arătat acolo că iudeul Mardoheu era al doilea după regele Artaxerxe, mare înaintea Iudeilor şi iubit între mulţimile fraţilor săi, căci căuta binele poporului său şi vorbea în folosul neamului lui. Şi zicea Mardoheu: "De la Dumnezeu a fost aceasta, că eu mi-am adus aminte de visul pe care l-am visat despre aceste întâmplări, că n-a rămas neîmplinit nimic din el. Izvorul cel mic s-a făcut râu mare şi a fost lumină, soare şi mulţime de apă; acest râu este Estera, pe care şi-a luat-o de femeie regele şi a făcut-o regină. Iar cei doi balauri sunt eu şi Aman. Popoarele sunt cei ce s-au unit să stârpească numele Iudeilor; iar poporul meu sunt Israeliţii, care au strigat către Dumnezeu şi au fost izbăviţi. A izbăvit Dumnezeu pe poporul Său şi ne-a izbăvit Domnul din toate relele acestea. Săvârşit-a Dumnezeu semne şi minuni mari, cum n-au fost printre neamuri. Aşa a rânduit Dumnezeu doi sorţi: unul pentru poporul lui Dumnezeu, iar celălalt pentru neamuri. Aceşti doi sorii au ieşit în ceasul, la vremea şi în ziua judecăţii înaintea lui Dumnezeu şi a tuturor neamurilor. Atunci şi-a adus aminte Domnul de poporul Său şi a dat dreptate moştenirii Sale. Aceste zile ale lunii lui Adar, adică a paisprezecea şi a cincisprezecea ale acestei luni, se vor prăznui veşnic cu alai, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu în poporul Său Israel. în anul al patrulea al domniei lui Ptolomeu şi a Cleopatrei, Dositei, care se spune că a fost preot şi levit şi Ptolomeu, fiul său, au adus în Alexandria această scrisoare despre Purim. Această scrisoare se spune că a tâlcuit-o Lisimah, fiul lui Ptolomeu, care fusese la Ierusalim.
• Iov 1:7 - Atunci Domnul a zis către Satan: "De unde vii ?" Iar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Am dat târcoale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos".
• Iov 1:8 - Şi Domnul a zis către Satan: "Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău ?"
• Iov 1:10 - N-ai făcut Tu gard în jurul lui şi în jurul casei lui şi în jurul a tot ce este al lui, în toate părţile şi ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi turmele lui au umplut pământul ?
• Iov 1:20 - Atunci Iov s-a sculat şi-a sfâşiat veşmântul, s-a ras pe cap şi, căzând la pământ, s-a închinat,
• Iov 1:21 - Şi a rostit: "Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat !"
• Iov 2:2 - Şi Domnul a zis către Satan: "De unde vii ?" Iar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Am dat târcoale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos".
• Iov 2:3 - Şi Domnul a zis către Satan: "Ai luat tu seama la robul Meu Iov ? Că nu este nici unul ca el pe pământ, fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău. El se ţine cu putere în statornicia lui şi tu M-ai întărâtat pe nedrept împotriva lui ca să-l prăpădesc".
• Iov 2:13 - Apoi au şezut pe pământ, lângă el, şapte zile şi şapte nopţi, fără să-i spună nici un cuvânt, căci vedeau cât este de mare durerea lui.
• Iov 3:7 - Pustie să rămână noaptea aceea şi nici o bucurie să nu pătrundă în ea !
• Iov 3:14 - Cu împăraţii şi cu dregătorii pământului, care şi-au zidit morminte în singurătate,
• Iov 4:8 - După cum am văzut eu, numai cei ce ară nelegiuirea şi seamănă răutatea au parte de asemenea roade.
• Iov 5:5 - Secerişul lui să-l mănânce flămânzii şi să-l ducă cu ei în ascunzişuri şi toată averea lui s-o soarbă însetaţii !
• Iov 5:6 - Pentru că nelegiuirea nu iese din pământ şi necazul nu răsare din pulbere,
• Iov 5:10 - El dă ploaie pe pământ şi trimite apă pe câmpii.
• Iov 5:22 - Îţi vei râde de pustiire şi de foamete şi nu-ţi va păsa de fiarele pământului.
• Iov 5:23 - Căci vei avea legământ cu pietrele câmpului şi fiara sălbatică va trăi cu tine în pace.
• Iov 5:25 - Vei şti că urmaşii tăi sunt numeroşi şi că odraslele tale sunt multe ca iarba pământului.
• Iov 7:1 - Oare omul pe pământ nu este ca într-o slujbă ostăşească şi zilele lui nu sunt ca zilele unui simbriaş ?
• Iov 8:9 - Căci noi suntem de ieri şi nu ştim nimic, căci zilele noastre pe pământ nu sunt decât o umbră.
• Iov 8:19 - Iată-l acum putred, pe cărare, şi din pământ răsar alţi vlăstari.
• Iov 9:4 - A Lui este înţelepciunea şi atotputernicia; cine ar putea să-I stea împotrivă şi să rămână teafăr ?
• Iov 9:6 - El zguduie pământul din temelia lui, aşa încât stâlpii lui se clatină.
• Iov 9:33 - Între noi nu se află un al treilea care să-şi pună mâna peste noi amândoi
• Iov 10:9 - Adu-ţi aminte că m-ai făcut din pământ şi că mă vei întoarce în ţărână.
• Iov 11:9 - Măsura ei este mai lungă decât pământul şi mai lată decât marea.
• Iov 12:8 - Sau vorbeşte cu pământul, şi-ţi va da învăţătură şi peştii mării îţi vor istorisi cu de-amănuntul.
• Iov 13:17 - Ascultaţi cu luare-aminte cuvintele mele şi ceea ce vă voi spune să vă rămână în urechi.
• Iov 14:8 - Dacă rădăcina lui îmbătrâneşte în pământ şi dacă trunchiul lui putrezeşte,
• Iov 14:10 - Dar omul când moare rămâne nimicit; când omul îşi dă sufletul, unde mai este el ?
• Iov 14:19 - Şi precum apele mănâncă pietrele şi valurile lor acoperă pământul, tot aşa Tu sfărâmi nădejdea omului.
• Iov 15:29 - Nu va aduna bogăţie şi ce are nu va ţine mult, iar umbra lui nu se va lungi pe pământ.
• Iov 16:13 - În jurul meu se învârtesc săgeţile Sale; El îmi străpunge rărunchii fără milă; El varsă pe pământ fierea mea.
• Iov 16:18 - Pământule, nu ascunde sângele meu şi să nu fie nici un loc nestrăbătut de bocetele mele.
• Iov 18:4 - Nu cumva pentru tine care te sfâşii în mânia ta, o să ajungă pământul să se pustiiască şi stâncile să se mute din locul lor ?
• Iov 18:10 - Cursa care trebuia să-l prindă este ascunsă în pământ şi prinzătoarea stă în poteca lui;
• Iov 18:16 - Rădăcinile lui se usucă în pământ, iar ramurile lui se veştejesc în aer.
• Iov 18:17 - Pomenirea lui se şterge de pe pământ şi în toată lumea numele i-a pierit.
• Iov 18:19 - Nu lasă nici urmaşi, nici sămânţă în poporul său şi nimeni nu mai trăieşte după el prin locurile prin care a locuit.
• Iov 18:21 - Aceasta rămâne din sălaşurile celui nelegiuit şi iată locul celui ce n-a cunoscut pe Dumnezeu".
• Iov 20:2 - "Cugetul meu mă împinge să vorbesc, din pricina frământării pe care o simt în mine.
• Iov 20:4 - Nu ştii tu oare că de mult de tot, din zilele când omul a fost aşezat pe pământ,
• Iov 20:26 - Toată neagra pieire ameninţă comorile pe care le-a adunat; un foc care arde neaprins îl mistuie pe oricine va mai rămâne din cortul lui.
• Iov 20:27 - Cerurile vor dezveli fărădelegea lui şi pământul i se va ridica împotrivă.
• Iov 21:33 - Bulgării pământului îi sunt uşori; în convoi pe urma lui înaintează toată lumea, şi înaintea lui o mulţime nenumărată.
• Iov 21:34 - Atunci ce sunt deşartele mângâieri pe care mi le daţi ? Din toate cuvintele voastre nu rămâne decât înşelăciune".
• Iov 22:7 - Tu nu dădeai să bea celui însetat şi nu dădeai să mănânce celui flămând;