Biblia

Căutare

3405 rezultate pentru: adu

• Estera 9:16 - Iar ceilalţi Iudei care se aflau în ţările regelui s-au adunat ca să-şi apere viaţa lor şi să fie netulburaţi de vrăjmaşii lor. Aceştia au omorât din duşmanii lor şaptezeci şi cinci de mii, iar la jaf nu şi-au întins mâinile.
• Estera 9:18 - Iudeii însă, care se aflau în Suza, s-au adunat în ziua de treisprezece şi de paisprezece ale lunii lui Adar, iar în cincisprezece ale ei s-au liniştit şi au făcut-o zi de ospăţ şi de veselie.
• Estera 10:3 - De asemenea e arătat acolo că iudeul Mardoheu era al doilea după regele Artaxerxe, mare înaintea Iudeilor şi iubit între mulţimile fraţilor săi, căci căuta binele poporului său şi vorbea în folosul neamului lui. Şi zicea Mardoheu: "De la Dumnezeu a fost aceasta, că eu mi-am adus aminte de visul pe care l-am visat despre aceste întâmplări, că n-a rămas neîmplinit nimic din el. Izvorul cel mic s-a făcut râu mare şi a fost lumină, soare şi mulţime de apă; acest râu este Estera, pe care şi-a luat-o de femeie regele şi a făcut-o regină. Iar cei doi balauri sunt eu şi Aman. Popoarele sunt cei ce s-au unit să stârpească numele Iudeilor; iar poporul meu sunt Israeliţii, care au strigat către Dumnezeu şi au fost izbăviţi. A izbăvit Dumnezeu pe poporul Său şi ne-a izbăvit Domnul din toate relele acestea. Săvârşit-a Dumnezeu semne şi minuni mari, cum n-au fost printre neamuri. Aşa a rânduit Dumnezeu doi sorţi: unul pentru poporul lui Dumnezeu, iar celălalt pentru neamuri. Aceşti doi sorii au ieşit în ceasul, la vremea şi în ziua judecăţii înaintea lui Dumnezeu şi a tuturor neamurilor. Atunci şi-a adus aminte Domnul de poporul Său şi a dat dreptate moştenirii Sale. Aceste zile ale lunii lui Adar, adică a paisprezecea şi a cincisprezecea ale acestei luni, se vor prăznui veşnic cu alai, cu bucurie şi veselie înaintea lui Dumnezeu în poporul Său Israel. în anul al patrulea al domniei lui Ptolomeu şi a Cleopatrei, Dositei, care se spune că a fost preot şi levit şi Ptolomeu, fiul său, au adus în Alexandria această scrisoare despre Purim. Această scrisoare se spune că a tâlcuit-o Lisimah, fiul lui Ptolomeu, care fusese la Ierusalim.
• Iov 1:5 - Şi apoi, când isprăveau zilele petrecerii lor, Iov chema şi sfinţea pe feciorii săi şi se scula dis-de-dimineaţă şi aducea arderi de tot, după numărul lor al tuturor, căci Iov zicea: "Se poate ca feciorii mei să fi păcătuit şi să fi cugetat cu păcat împotriva lui Dumnezeu". Şi aşa făcea Iov mereu.
• Iov 2:11 - Iar trei prieteni ai lui Iov au aflat despre toate aceste nenorociri care dăduseră peste el şi au venit fiecare din ţara lui şi ei erau: Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naamah. Ei se înţeleseseră împreună să vină să împărtăşească durerea lui şi să-l mângâie.
• Iov 4:7 - Ia adu-ţi aminte, care nevinovat s-a prăpădit şi unde le-a pierit urma celor drepţi în fala lui Dumnezeu ?
• Iov 5:18 - Căci El răneşte şi El leagă rana, El loveşte şi mâinile Lui tămăduiesc.
• Iov 7:5 - Trupul meu e plin de păduchi şi de solzi de murdărie; pielea mea crapă şi se zbârceşte.
• Iov 7:7 - Adu-ţi aminte, Doamne, că viaţa mea e o suflare, că ochiul meu nu va mai vedea fericirea.
• Iov 7:21 - De ce nu îngădui greşeala mea şi nu laşi să treacă fărădelegea mea ? Degrabă mă voi culca în ţărână; mă vei căuta, dar nu mă vei mai găsi".
• Iov 8:18 - Dacă îl smulgi din loc, locul îl tăgăduieşte: Nu te-am văzut niciodată !
• Iov 9:23 - Dacă o nenorocire aduce moartea deodată, ce-I pasă Lui de deznădejdea celor fără de vină ?
• Iov 9:25 - Zilele mele sunt mai grabnice decât un aducător de veşti şi au fugit fără să vadă fericirea.
• Iov 10:9 - Adu-ţi aminte că m-ai făcut din pământ şi că mă vei întoarce în ţărână.
• Iov 11:16 - Fiindcă vei uita necazul tău de azi şi-ţi vei aduce aminte de el numai ca de nişte ape, care au fost şi au trecut.
• Iov 12:22 - El scoate din întuneric lucrurile ascunse şi aduce la lumină ceea ce era acoperit de umbră.
• Iov 14:13 - O, de m-ai ascunde în împărăţia morţilor, ca să mă ţii acolo până când va trece mânia Ta, şi de mi-ai soroci o vreme, când iarăşi să-ţi aduci aminte de mine !
• Iov 15:17 - Vreau să-ţi dau o învăţătură, ascultă-mă; şi ceea ce am văzut vreau să-ţi aduc la cunoştinţă;
• Iov 15:23 - Se şi vede aruncat de mâncare vulturilor, fiindcă ştie că prăpădul lui este fără întârziere.
• Iov 15:29 - Nu va aduna bogăţie şi ce are nu va ţine mult, iar umbra lui nu se va lungi pe pământ.
• Iov 16:5 - V-aş mângâia numai cu gura şi cu mişcarea buzelor mele v-aş aduce uşurare.
• Iov 16:21 - O, de-ar fi îngăduit omului să stea de vorbă cu Dumnezeu, cum stă de vorbă un am "u prietenul său !
• Iov 17:7 - Ochii mei s-au întunecat de supărare, mădularele mele s-au subţiat ca umbra.
• Iov 17:16 - El s-a rostogolit până în fundul iadului şi împreună cu mine se va cufunda în ţărână".
• Iov 18:13 - Boala muşcă din trupul lui. Primul născut al morţii roade mădularele lui.
• Iov 20:26 - Toată neagra pieire ameninţă comorile pe care le-a adunat; un foc care arde neaprins îl mistuie pe oricine va mai rămâne din cortul lui.
• Iov 21:3 - Îngăduiţi-mi să vorbesc şi eu, şi după ce voi vorbi, atunci poţi să-ţi baţi joc.
• Iov 21:24 - Când găleţile îi sunt pline de lapte şi oasele pe care le suge, pline cu măduvă.
• Iov 22:9 - Goneai de la pragul tău pe văduve cu mâinile goale şi braţele celor orfani tu le sfărâmai.
• Iov 23:14 - Fiindcă El aduce la îndeplinire hotărârea Sa şi alte foarte multe lucruri la fel, care sunt în gândul Său.
• Iov 24:3 - Duc la ei acasă asinul copiilor orfani şi iau zălog boul văduvei.
• Iov 24:21 - Ei chinuiau pe femeia stearpă şi fără de copii, ei s-au purtat aprig cu femeia văduvă.
• Iov 27:15 - Câţi mai scapă dintre ai lui vor muri de ciumă şi văduvele lor nu-i vor jeli.
• Iov 27:16 - Dacă adună bani mulţi ca nisipul şi grămădeşte veşminte multe ca noroiul,
• Iov 29:13 - Binecuvântările celui ce era gata să piară veneau asupră-mi şi umpleam de bucurie inima văduvei.
• Iov 30:28 - Am umblat înnegrit la faţă, dar nu de soare; m-am ridicat în adunare şi am strigat.
• Iov 31:16 - Datu-m-am, oare, în lături, când săracul dorea ceva şi lăsat-am să se stingă de plânsete ochii văduvelor ?
• Iov 31:18 - Dimpotrivă, din tinereţile mele, am crescut pe orfan ca un tată şi de la naştere, am călăuzit pe văduvă.
• Iov 31:28 - Şi aceasta ar fi fost o mare fărădelege, fiindcă aş fi tăgăduit pe Dumnezeul cel Preaînalt.
• Iov 31:29 - M-am bucurat eu de nenorocirea duşmanului meu şi am tresăltat când vreo răutate dăduse peste el ?
• Iov 31:30 - Eu n-am îngăduit limbii mele să greşească şi să ceară moartea duşmanului, blestemându-l.
• Iov 33:26 - El se roagă lui Dumnezeu şi Dumnezeu îi arată bunătatea Sa şi-i îngăduie să vadă faţa Sa cu mare bucurie şi astfel îi dă omului iertarea Sa.
• Iov 34:9 - Căci Iov a zis: "Omul n-are nici un folos, dacă se străduieşte să fie plăcut lui Dumnezeu".
• Iov 36:24 - Adu-ţi aminte şi preamăreşte opera Lui, pe care o cântă, în laudele lor, oamenii;
• Iov 38:38 - Ca să se adune pulberea şi să se întărească, iar bulgării de pământ să se lipească laolaltă ?
• Iov 38:39 - Tu eşti cel ce aduci pradă leoaicei şi potoleşti foamea puilor de leu,
• Iov 39:12 - Te bizui tu pe el, că mai vine înapoi să-ţi aducă roadele la aria ta ?
• Iov 39:30 - Puii săi beau sângele prăzii şi unde sunt hoiturile, acolo se adună vulturii".
• Iov 40:18 - Oasele lui sunt ca nişte ţevi de aramă şi mădularele ca nişte drugi de fier.
• Iov 41:12 - Cât despre leviatan, voi vorbi despre mădularele lui şi despre tăria lui şi despre frumoasa lui întocmire.