Biblia

Căutare

18718 rezultate pentru: -

• Filimon 1:1 - Pavel, cel pus în lanţuri pentru Iisus Hristos, şi fratele Timotei, iubitului Filimon, împreună-lucrător cu noi,
• Filimon 1:2 - Şi surorii Apfia, şi lui Arhip, cel împreună-oştean cu noi, şi Bisericii din casa ta:
• Filimon 1:4 - Mulţumesc pururea Dumnezeului meu, pomenindu-te în rugăciunile mele,
• Filimon 1:7 - Căci am avut multă bucurie şi mângâiere, din dragostea ta, întrucât inimile sfinţilor s-au odihnit prin tine, frate.
• Filimon 1:8 - De aceea, deşi având întru Hristos tot dreptul să-ţi poruncesc ce se cuvine,
• Filimon 1:10 - Te rog pe tine pentru fiul meu, pe care l-am născut fiind în lanţuri, Onisim,
• Filimon 1:11 - Cel ce altădată nu-ţi era de folos, dar acum şi ţie şi mie de folos,
• Filimon 1:12 - Pentru aceasta ţi l-am trimis, pe el însuşi, adică inima mea; primeşte-l.
• Filimon 1:13 - Eu vream să-l ţin la mine, ca, în locul tău, să-mi slujească mie, care sunt în lanţuri pentru Evanghelie,
• Filimon 1:14 - Dar n-am voit să fac nimic fără de încuviinţarea ta, ca fapta ta cea bună să nu fie ca de silă, ci de bunăvoie.
• Filimon 1:17 - Deci, dacă mă socoteşti părtaş cu tine, primeşte-l pe el, ca pe mine.
• Filimon 1:18 - Iar de te-a păgubit cu ceva, sau îţi este dator ceva, pune aceasta în socoteala mea.
• Filimon 1:19 - Eu, Pavel, am scris cu mâna mea; eu îţi voi plăti, ca să nu-ţi spun că şi tu îmi eşti dator cu tine însuţi.
• Filimon 1:20 - Da, frate, eu te rog, fă-mi binele acesta în Domnul; linişteşte inima mea în Hristos !
• Filimon 1:21 - Bine încredinţat de ascultarea ta, ţi-am scris ţie, ştiind că vei face chiar mai mult decât cele ce-ţi spun.
• Filimon 1:22 - Ci odată cu aceasta pregăteşte-mi loc de găzduit, fiindcă nădăjduiesc că, prin rugăciunile voastre, voi fi dăruit vouă.
• Filimon 1:24 - Marcu, Aristarh, Dimas, Luca cei împreună-lucrători cu mine.
• Evrei 1:2 - În zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moştenitor a toate şi prin Care a făcut şi veacurile;
• Evrei 1:3 - Care, fiind strălucirea slavei şi chipul fiinţei Lui şi Care ţine toate cu cuvântul puterii Sale, după ce a săvârşit, prin El însuşi, curăţirea păcatelor noastre, a şezut de-a dreapta slavei, întru cele prea înalte,
• Evrei 1:4 - Făcându-Se cu atât mai presus de îngeri, cu cât a moştenit un nume mai deosebit decât ei.
• Evrei 1:5 - Căci căruia dintre îngeri i-a zis Dumnezeu vreodată: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut"; şi iarăşi: "Eu Îi voi fi Lui Tată şi El Îmi va fi Mie Fiu" ?
• Evrei 1:9 - Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceea Te-a uns pe Tine, Dumnezeule, Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi".
• Evrei 1:10 - Şi: "Întru început Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat şi cerurile sunt lucrul mâinilor Tale;
• Evrei 1:13 - Şi căruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodată: "Şezi de-a dreapta Mea până când voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor Tale" ?
• Evrei 2:2 - Căci, dacă s-a adeverit cuvântul grăit prin îngeri şi orice călcare de poruncă şi orice neascultare şi-a primit dreapta răsplătire,
• Evrei 2:3 - Cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care, luând obârşie din propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei ce au ascultat-o,
• Evrei 2:6 - Iar cineva a mărturisit undeva, zicând: "Ce este omul, că-l pomeneşti pe el, sau fiul omului, că-l cercetezi pe el ?
• Evrei 2:7 - L-ai micşorat pe el cu puţin faţă de îngeri; şi cu mărire şi cu cinste l-ai încununat şi l-ai pus peste lucrurile mâinilor Tale.
• Evrei 2:8 - Toate le-ai supus sub picioarele lui". Dar prin faptul că a supus lui toate (înţelegem) că nimic nu i-a lăsat nesupus. Acum însă, încă nu vedem cum toate i-au fost supuse.
• Evrei 2:9 - Ci pe Cel micşorat cu puţin faţă de îngeri, pe Iisus, Îl vedem încununat cu slavă şi cu cinste, din pricina morţii pe care a suferit-o, astfel că, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru fiecare om.
• Evrei 2:11 - Pentru că şi Cel ce sfinţeşte şi cei ce se sfinţesc, dintr-Unul sunt toţi; de aceea nu se ruşinează să-i numească pe ei fraţi,
• Evrei 2:12 - Zicând: "Spune-voi fraţilor mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi lăuda".
• Evrei 2:13 - Şi iarăşi: "Eu voi fi încrezător în El"; şi iarăşi: "Iată Eu şi pruncii pe care Mi i-a dat Dumnezeu".
• Evrei 2:14 - Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul,
• Evrei 2:16 - Căci, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat.
• Evrei 3:2 - Care credincios a fost Celui ce L-a rânduit, precum şi Moise în toată casa Lui.
• Evrei 3:3 - Pentru că Acesta (Iisus) S-a învrednicit de mai multă slavă decât Moise, după cum are mai multă cinste decât casa cel ce a zidit-o.
• Evrei 3:9 - Unde M-au ispitit părinţii voştri, M-au încercat, şi au văzut faptele Mele, timp de patruzeci de ani.
• Evrei 3:10 - De aceea M-am mâniat pe neamul acesta şi am zis: Pururea ei rătăcesc cu inima şi căile Mele nu le-au cunoscut,
• Evrei 3:11 - Că M-am jurat în mânia Mea: "Nu vor intra întru odihna Mea !".
• Evrei 3:13 - Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii, în fiecare zi, până ce putem să zicem: astăzi ! ca nimeni dintre voi să nu se învârtoşeze cu înşelăciunea păcatului;
• Evrei 3:14 - Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos, numai dacă vom păstra temeinic, până la urmă, începutul stării noastre întru El,
• Evrei 3:16 - Cine sunt cei care, auzind, s-au răzvrătit ? Oare nu toţi care au ieşit din Egipt, prin Moise ?
• Evrei 3:18 - Şi cui S-a jurat că nu vor intra întru odihna Sa, decât numai celor ce au fost neascultători ?
• Evrei 3:19 - Vedem dar că n-au putut să intre, din pricina necredinţei lor.
• Evrei 4:2 - Pentru că şi nouă ni s-a binevestit ca şi acelora, dar cuvântul propovăduirii nu le-a fost lor de folos, nefiind unit cu credinţa la cei care l-au auzit.
• Evrei 4:3 - Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în odihnă, precum s-a zis: "M-am jurat întru mânia Mea: nu vor intra întru odihna Mea", măcar că lucrurile erau săvârşite de la întemeierea lumii.
• Evrei 4:4 - Căci undeva, despre ziua a şaptea, a zis astfel: "Şi S-a odihnit Dumnezeu în ziua a şaptea de toate lucrurile Sale".
• Evrei 4:6 - Deci, de vreme ce rămâne ca unii să intre în odihnă, iar aceia cărora mai dinainte li s-a binevestit, pentru nesupunerea lor, n-au intrat,
• Evrei 4:7 - Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".