Biblia

Căutare

5191 rezultate pentru: a.

• Iov 28:2 - Din pământ scoatem fierul şi din stânca topită scoatem arama.
• Iov 28:3 - Omul a pus hotare întunericului şi cercetează până în cele mai depărtate adâncuri, sfredelind piatra ascunsă în umbră şi în beznă.
• Iov 28:11 - El a răscolit izvoarele apelor şi tot ce era în adâncime a scos afară la lumină.
• Iov 28:17 - Cu ea alături nu pot să stea nici aurul, nici cristalul şi cu un vas din aurul cel mai curat nu se poate schimba ea.
• Iov 28:22 - Adâncul şi moartea au zis: Noi am auzit vorbindu-se de ea.
• Iov 28:27 - Atunci El a văzut înţelepciunea ş i a cântărit-o, atunci a pus-o în lumină şi i-a măsurat adâncimea.
• Iov 29:8 - Tineretul, văzându-mă, se ascundea cu sfială, iar cei bătrâni se ridicau în picioare şi rămâneau aşa.
• Iov 29:9 - Fruntaşii poporului îşi opreau cuvântările şi îşi puneau mâna la gură.
• Iov 29:20 - Slava mea va întineri neîncetat şi arcul meu se va înnoi în mâna mea.
• Iov 29:22 - După ce le vorbeam eu, ei nu mai spuneau nimic şi cuvântul meu cădea asupra lor picătură cu picătură.
• Iov 29:23 - Mă aşteptau precum aştepţi ploaia şi căscau gura lor, ca pentru bura de primăvară.
• Iov 29:24 - Dacă le surâdeam, nu-şi credeau ochilor şi surâsul meu nu-l lăsau să se piardă.
• Iov 30:3 - Din pricina sărăciei şi a foametei înspăimântătoare, ei mânţcau rădăcini din locuri uscate şi mama lor era câmpia pustie şi jalnică.
• Iov 30:11 - Cel ce şi-a deznodat ştreangul robiei mă asupreşte şi tot aşa cel ce şi-a scos zăbalele din gură.
• Iov 30:13 - Au dărâmat poteca mea, cu gând ca să mă piardă, ei se suie încoace şi nimeni nu le este stavilă.
• Iov 30:17 - Noaptea oasele mele sunt ca sfredelite şi nervii mei nu ştiu de odihnă.
• Iov 30:19 - Mi-a dat brânci în noroi şi am ajuns să fiu la fel cu praful şi cu cenuşa.
• Iov 31:6 - Să mă cântărească în cumpăna dreptăţii şi Dumnezeu să cunoască neprihănirea mea.
• Iov 31:10 - Atunci nevasta mea să învârtească la râşniţă pentru altul şi alţii să aibă parte de ea.
• Iov 31:18 - Dimpotrivă, din tinereţile mele, am crescut pe orfan ca un tată şi de la naştere, am călăuzit pe văduvă.
• Iov 31:36 - Voi purta-o pe umărul meu, voi înnoda-o în jurul capului meu, ca o cunună.
• Iov 31:40 - Dacă ar fi aşa, atunci să crească pe ele pălămidă în loc de grâu şi neghină în loc de orz !" Aici cuvintele lui Iov se termină.
• Iov 32:1 - Astfel, aceşti trei bărbaţi nu mai răspunseră nimic lui Iov, pentru că el se socotea fără vină.
• Iov 32:7 - Mi-am zis: vârsta trebuie să vorbească şi mulţimea anilor să ne înveţe înţelepciunea.
• Iov 32:8 - Dar duhul din om şi suflarea Celui Atotputernic dau priceperea.
• Iov 32:9 - Nu cei bătrâni sunt înţelepţi şi nici moşnegii nu sunt cei ce înţeleg totdeauna dreptatea.
• Iov 33:7 - De aceea frica de mine să nu te tulbure, nici mâna mea să nu atârne greu asupra ta.
• Iov 33:26 - El se roagă lui Dumnezeu şi Dumnezeu îi arată bunătatea Sa şi-i îngăduie să vadă faţa Sa cu mare bucurie şi astfel îi dă omului iertarea Sa.
• Iov 34:3 - Fiindcă urechea deosebeşte cuvintele, precum cerul gurii gustă rnâncarea.
• Iov 34:12 - Cu adevărat, Dumnezeu nu făptuieşte răul şi Cel Atotputernic nu strâmbă dreptatea.
• Iov 34:15 - Toate făpturile ar pieri deodată şi omul s-ar întoarce în ţărână.
• Iov 34:22 - Pentru El nu este nici întuneric, nici umbră, unde să se poată ascunde cei ce lucrează nelegiuirea.
• Iov 35:14 - Cu atât mai puţin, când tu zici că nu ştii de unde să-L iei, că tu eşti cu El în judecată şi că-L tot aştepţi să vină.
• Iov 36:4 - Căci cu adevărat ceea ce-ţi spun eu nu este minciună şi cal ce stă lângă tine este unul desăvârşit în cunoştinţă.
• Iov 36:15 - Dar pe cel nenorocit Dumnezeu îl scapă prin nenorocirea lui şi prin suferinţă Dumnezeu îi dă învăţătură.
• Iov 36:27 - El atrage picăturile de apă, El le preface în aburi şi dă ploaia.
• Iov 36:32 - El ridică fulgerul, cu amândouă mâinile şi-l trimite să lovească la ţintă.
• Iov 37:2 - Ascultaţi bubuitul glasului Său Şi tunetul care iese din gura Sa.
• Iov 37:4 - În urma fulgerului, vine un muget prelung. El tună cu glasul Lui zguduitor, El nu mai împiedică fulgerele cât timp glasul Lui răsună.
• Iov 37:22 - Acum lumină biruitoare se revarsă din norii de la miazănoapte şi măreţia Domnului robeşte şi cutremură inima.
• Iov 37:23 - Pe Cel Atotputernic nu putem să-L ajungem cu priceperea noastră. El este atotînalt în putere şi bogat în judecată şi nu calcă niciodată dreptatea în picioare.
• Iov 39:8 - El străbate munţii, locul său de păşune, şi umblă după orişice verdeaţă.
• Iov 39:15 - El uită că oarecine poate să le calce cu piciorul şi că vreo fiară sălbatică poate să le strivească.
• Iov 39:16 - Struţul e hain cu puii săi, ca şi cum n-ar fi ai lui, şi nu-i pasă deloc de truda sa zadarnică.
• Iov 39:23 - La oblânc îi sună tolba cu săgeţi; fulgere aruncă suliţa şi lancea.
• Iov 39:28 - El îşi face sălaşul în stânci şi acolo petrece noaptea - pe un vârf de stâncă şi pe vreo înălţime prăpăstioasă.
• Iov 40:4 - "Dacă am fost uşuratic, ce răspuns să-ţi mai dau ? Voi pune mâna mea pe gura mea.
• Iov 40:13 - Ascunde-i pe toţi grămadă, în pământ, şi îi înmormântează.
• Iov 40:14 - Şi atunci Eu Însumi te voi preamări, pentru toate câte ai izbândit cu dreapta ta.
• Iov 40:23 - Dacă fluviul vine mare, fără de veste, el nu se sinchiseşte; el stă liniştit pe loc, chiar când ar fi ca Iordanul să-i urce năvalnic până la gură.