Biblia

Căutare

25180 rezultate pentru: re

• Marcu 2:22 - Nimeni, iarăşi, nu pune vin nou în burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou sparge burdufurile şi vinul se vară şi burdufurile se strică; încât vinul nou trebuie să fie în burdufuri noi.
• Marcu 2:26 - Cum a intrat în casa lui Dumnezeu, în zilele lui Abiatar arhiereul, şi a mâncat pâinile punerii înainte, pe care nu se cuvenea să le mănânce decât numai preoţii, şi a dat şi celor ce erau cu el ?
• Marcu 3:3 - Şi a zis omului care avea mâna uscată: Ridică-te în mijloc !
• Marcu 3:5 - Şi privindu-i pe ei cu mânie şi întristându-Se de învârtoşarea inimii lor, a zis omului: Întinde mâna ta ! Şi a întins-o, şi mâna lui s-a făcut sănătoasă.
• Marcu 3:7 - Iisus, împreună cu ucenicii Lui, a plecat înspre mare şi mulţime multă din Galileea şi din Iudeea L-a urmat.
• Marcu 3:8 - Din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului şi Sidonului, mulţime mare, care, auzind câte făcea, a venit la El.
• Marcu 3:14 - Şi a rânduit pe cei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, ca să fie cu El şi să-i trimită să propovăduiască,
• Marcu 3:15 - Şi să aibă putere să vindece bolile şi să alunge demonii.
• Marcu 3:16 - Deci a rânduit pe cei doisprezece: pe Simon, căruia i-a pus numele Petru;
• Marcu 3:18 - Şi pe Andrei, şi pe Filip, şi pe Bartolomeu, pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu, şi pe Tadeu, şi pe Simon Cananeul,
• Marcu 3:19 - Şi pe Iuda Iscarioteanul, cel care L-a şi vândut.
• Marcu 3:21 - Şi auzind ai Săi, au ieşit ca să-L prindă, că ziceau: Şi-a ieşit din fire.
• Marcu 3:22 - Iar cărturarii, care veneau din Ierusalim, ziceau că are pe Beelzebul şi că, cu domnul demonilor, alungă demonii.
• Marcu 3:26 - Şi dacă satana s-a sculat împotriva sa însuşi şi s-a dezbinat, nu poate să dăinuiască, ci are sfârşit.
• Marcu 3:27 - Dar nimeni nu poate, intrând în casa celui tare, să-i răpească lucrurile, de nu va lega întâi pe cel tare, şi atunci va jefui casa lui.
• Marcu 3:29 - Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică.
• Marcu 3:30 - Pentru că ziceau: Are duh necurat.
• Marcu 3:32 - Iar mulţimea şedea împrejurul Lui. Şi I-au zis unii: Iată mama Ta şi fraţii Tăi şi surorile Tale sunt afară. Te caută.
• Marcu 4:1 - Şi iarăşi a început Iisus să înveţe, lângă mare, şi s-a adunat la El mulţime foarte multă, încât El a intrat în corabie şi şedea pe mare, iar toată mulţimea era lângă mare, pe uscat.
• Marcu 4:6 - Şi când s-a ridicat soarele, s-a veştejit şi, neavând rădăcină, s-a uscat.
• Marcu 4:7 - Altă sămânţă a căzut în spini, a crescut, dar spinii au înăbuşit-o şi rod n-a dat.
• Marcu 4:8 - Şi altele au căzut pe pământul cel bun şi, înălţându-se şi crescând, au dat roade şi au adus: una treizeci, alta şaizeci, alta o sută.
• Marcu 4:9 - Şi zicea: Cine are urechi de auzit să audă.
• Marcu 4:10 - Iar când a fost singur, cei ce erau lângă El, împreună cu cei doisprezece, Îl întrebau despre pilde.
• Marcu 4:15 - Cele de lângă cale sunt aceia în care se seamănă cuvântul, şi, când îl aud, îndată vine satana şi ia cuvântul cel semănat în inimile lor.
• Marcu 4:16 - Cele semănate pe loc pietros sunt aceia care, când aud cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie,
• Marcu 4:17 - Dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la un timp; apoi când se întâmplă strâmtorare sau prigoană pentru cuvânt, îndată se smintesc.
• Marcu 4:18 - Şi cele semănate între spini sunt cei ce ascultă cuvântul,
• Marcu 4:20 - Iar cele semănate pe pământul cel bun sunt cei ce aud cuvântul şi-l primesc şi aduc roade: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută.
• Marcu 4:21 - Şi le zicea: Se aduce oare făclia ca să fie pusă sub obroc sau sub pat ? Oare nu ca să fie pusă în sfeşnic ?
• Marcu 4:22 - Căci nu e nimic ascuns ca să nu se dea pe faţă; nici n-a fost ceva tăinuit, decât ca să vină la arătare.
• Marcu 4:23 - Cine are urechi de auzit să audă.
• Marcu 4:25 - Căci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua.
• Marcu 4:26 - Şi zicea: Aşa este împărăţia lui Dumnezeu, ca un om care aruncă sămânţa în pământ,
• Marcu 4:27 - Şi doarme şi se scoală, noaptea şi ziua, şi sămânţa răsare şi creşte, cum nu ştie el.
• Marcu 4:31 - Cu grăuntele de muştar care, când se seamănă în pământ, este mai mic decât toate seminţele de pe pământ;
• Marcu 4:32 - Dar, după ce s-a semănat, creşte şi se face mai mare decât toate legumele şi face ramuri mari, încât sub umbra lui pot să sălăşluiască păsările cerului.
• Marcu 4:34 - Iar fără pildă nu le grăia; şi ucenicilor Săi le lămurea toate, deosebi.
• Marcu 4:35 - Şi în ziua aceea, când s-a înserat, a zis către ei: Să trecem pe ţărmul celălalt.
• Marcu 4:37 - Şi s-a pornit o furtună mare de vânt şi valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple.
• Marcu 4:39 - Şi El, sculându-Se, a certat vântul şi a poruncit mării: Taci ! Încetează ! Şi vântul s-a potolit şi s-a făcut linişte mare.
• Marcu 4:40 - Şi le-a zis lor: Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi ? Cum de nu aveţi credinţă ?
• Marcu 4:41 - Şi s-au înfricoşat cu frică mare şi ziceau unul către altul: Cine este oare, Acesta, că şi vântul şi marea I se supun ?
• Marcu 5:1 - Şi a venit de cealaltă parte a mării în ţinutul Gadarenilor.
• Marcu 5:3 - Care îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanţuri,
• Marcu 5:5 - Şi neîncetat noaptea şi ziua era prin morminte şi prin munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre.
• Marcu 5:7 - Şi strigând cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt ? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuieşti.
• Marcu 5:9 - Şi l-a întrebat: Care îţi este numele ? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi.
• Marcu 5:11 - Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păştea.
• Marcu 5:13 - Şi El le-a dat voie. Atunci, ieşind, duhurile necurate au intrat în porci şi turma s-a aruncat de pe ţărmul înalt, în mare. Şi erau ca la două mii şi s-au înecat în mare.