Biblia

Căutare

27041 rezultate pentru: Că

• Marcu 3:28 - Adevărat grăiesc vouă că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele şi hulele câte vor fi hulit;
• Marcu 3:29 - Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică.
• Marcu 3:30 - Pentru că ziceau: Are duh necurat.
• Marcu 3:31 - Şi au venit mama Lui şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis la El ca sn-L cheme.
• Marcu 3:32 - Iar mulţimea şedea împrejurul Lui. Şi I-au zis unii: Iată mama Ta şi fraţii Tăi şi surorile Tale sunt afară. Te caută.
• Marcu 3:35 - Că oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea.
• Marcu 4:1 - Şi iarăşi a început Iisus să înveţe, lângă mare, şi s-a adunat la El mulţime foarte multă, încât El a intrat în corabie şi şedea pe mare, iar toată mulţimea era lângă mare, pe uscat.
• Marcu 4:4 - Şi pe când semăna el, o sămânţă a căzut lângă cale şi păsările cerului au venit şi au mâncat-o.
• Marcu 4:5 - Şi alta a căzut pe loc pietros, unde nu avea pământ mult, şi îndată a răsărit, pentru că nu avea pământ mult.
• Marcu 4:6 - Şi când s-a ridicat soarele, s-a veştejit şi, neavând rădăcină, s-a uscat.
• Marcu 4:7 - Altă sămânţă a căzut în spini, a crescut, dar spinii au înăbuşit-o şi rod n-a dat.
• Marcu 4:8 - Şi altele au căzut pe pământul cel bun şi, înălţându-se şi crescând, au dat roade şi au adus: una treizeci, alta şaizeci, alta o sută.
• Marcu 4:10 - Iar când a fost singur, cei ce erau lângă El, împreună cu cei doisprezece, Îl întrebau despre pilde.
• Marcu 4:12 - Ca uitându-se, să privească şi să nu vadă, şi, auzind, să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă şi să fie iertaţi.
• Marcu 4:15 - Cele de lângă cale sunt aceia în care se seamănă cuvântul, şi, când îl aud, îndată vine satana şi ia cuvântul cel semănat în inimile lor.
• Marcu 4:16 - Cele semănate pe loc pietros sunt aceia care, când aud cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie,
• Marcu 4:17 - Dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la un timp; apoi când se întâmplă strâmtorare sau prigoană pentru cuvânt, îndată se smintesc.
• Marcu 4:21 - Şi le zicea: Se aduce oare făclia ca să fie pusă sub obroc sau sub pat ? Oare nu ca să fie pusă în sfeşnic ?
• Marcu 4:22 - Căci nu e nimic ascuns ca să nu se dea pe faţă; nici n-a fost ceva tăinuit, decât ca să vină la arătare.
• Marcu 4:25 - Căci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua.
• Marcu 4:26 - Şi zicea: Aşa este împărăţia lui Dumnezeu, ca un om care aruncă sămânţa în pământ,
• Marcu 4:29 - Iar când rodul se coace, îndată trimite secera, că a sosit secerişul.
• Marcu 4:31 - Cu grăuntele de muştar care, când se seamănă în pământ, este mai mic decât toate seminţele de pe pământ;
• Marcu 4:32 - Dar, după ce s-a semănat, creşte şi se face mai mare decât toate legumele şi face ramuri mari, încât sub umbra lui pot să sălăşluiască păsările cerului.
• Marcu 4:33 - Şi cu multe pilde ca acestea le grăia cuvântul după cum puteau să înţeleagă.
• Marcu 4:35 - Şi în ziua aceea, când s-a înserat, a zis către ei: Să trecem pe ţărmul celălalt.
• Marcu 4:36 - Şi lăsând ei mulţimea, L-au luat cu ei în corabie, aşa cum era, căci erau cu El şi alte corăbii.
• Marcu 4:37 - Şi s-a pornit o furtună mare de vânt şi valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple.
• Marcu 4:38 - Iar Iisus era la partea dindărăt a corăbiei, dormind pe căpătâi. L-au deşteptat şi I-au zis: Învăţătorule, nu-Ţi este grijă că pierim ?
• Marcu 4:41 - Şi s-au înfricoşat cu frică mare şi ziceau unul către altul: Cine este oare, Acesta, că şi vântul şi marea I se supun ?
• Marcu 5:3 - Care îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanţuri,
• Marcu 5:4 - Pentru că de multe ori fiind legat în obezi şi lanţuri, el rupea lanţurile, şi obezile le sfărâma, şi nimeni nu putea să-l potolească;
• Marcu 5:8 - Căci îi zicea: Ieşi duh necurat din omul acesta.
• Marcu 5:9 - Şi l-a întrebat: Care îţi este numele ? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi.
• Marcu 5:11 - Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păştea.
• Marcu 5:12 - Şi L-au rugat, zicând: Trimite-ne pe noi în porci, ca să intrăm în ei.
• Marcu 5:13 - Şi El le-a dat voie. Atunci, ieşind, duhurile necurate au intrat în porci şi turma s-a aruncat de pe ţărmul înalt, în mare. Şi erau ca la două mii şi s-au înecat în mare.
• Marcu 5:14 - Iar cei care-i păşteau au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate. Şi au venit oamenii să vadă ce s-a întâmplat.
• Marcu 5:15 - Şi s-au dus la Iisus şi au văzut pe cel demonizat şezând jos, îmbrăcat şi întreg la minte, el care avusese legiune de demoni, şi s-au înfricoşat.
• Marcu 5:17 - Şi ei au început să-L roage să se ducă din hotarele lor.
• Marcu 5:18 - Iar intrând El în corabie, cel ce fusese demonizat Îl ruga ca să-l ia cu El.
• Marcu 5:19 - Iisus însă nu l-a lăsat, ci i-a zis: Mergi în casa ta, la ai tăi, şi spune-le câte ţi-a făcut ţie Domnul şi cum te-a miluit.
• Marcu 5:20 - Iar el s-a dus şi a început să vestească în Decapole câte i-a făcut Iisus lui; şi toţi se minunau.
• Marcu 5:21 - Şi trecând Iisus cu corabia iarăşi de partea cealaltă, s-a adunat la El mulţime multă şi era lângă mare.
• Marcu 5:22 - Şi a venit unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair, şi văzându-L pe Iisus, a căzut la picioarele Lui,
• Marcu 5:23 - Şi L-a rugat mult, zicând: Fiica mea este pe moarte, ci, venind, pune mâinile tale peste ea, ca să scape şi să trăiască.
• Marcu 5:25 - Şi era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sânge.
• Marcu 5:28 - Căci îşi zicea: De mă voi atinge măcar de haina Lui, mă voi vindeca !
• Marcu 5:29 - Şi îndată izvorul sângelui ei a încetat şi ea a simţit în trup că s-a vindecat de boală.
• Marcu 5:30 - Şi îndată, cunoscând Iisus în Sine puterea ieşită din El, întorcându-Se către mulţime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine ?