Biblia

Căutare

24495 rezultate pentru: V

• Filimon 1:19 - Eu, Pavel, am scris cu mâna mea; eu îţi voi plăti, ca să nu-ţi spun că şi tu îmi eşti dator cu tine însuţi.
• Filimon 1:21 - Bine încredinţat de ascultarea ta, ţi-am scris ţie, ştiind că vei face chiar mai mult decât cele ce-ţi spun.
• Filimon 1:22 - Ci odată cu aceasta pregăteşte-mi loc de găzduit, fiindcă nădăjduiesc că, prin rugăciunile voastre, voi fi dăruit vouă.
• Filimon 1:25 - Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu duhul vostru ! Amin.
• Evrei 1:1 - După ce Dumnezeu odinioară, în multe rânduri şi în multe chipuri, a vorbit părinţilor noştri prin prooroci,
• Evrei 1:2 - În zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moştenitor a toate şi prin Care a făcut şi veacurile;
• Evrei 1:3 - Care, fiind strălucirea slavei şi chipul fiinţei Lui şi Care ţine toate cu cuvântul puterii Sale, după ce a săvârşit, prin El însuşi, curăţirea păcatelor noastre, a şezut de-a dreapta slavei, întru cele prea înalte,
• Evrei 1:5 - Căci căruia dintre îngeri i-a zis Dumnezeu vreodată: "Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut"; şi iarăşi: "Eu Îi voi fi Lui Tată şi El Îmi va fi Mie Fiu" ?
• Evrei 1:8 - Iar către Fiul: "Tronul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului; şi toiagul dreptăţii este toiagul împărăţiei Tale.
• Evrei 1:11 - Ele vor pieri, dar Tu rămâi, şi toate ca o haină se vor învechi;
• Evrei 1:12 - Şi ca un pe un veşmânt le vei strânge şi ca o haină vor fi schimbate. Dar Tu acelaşi eşti şi anii Tăi nu se vor sfârşi".
• Evrei 1:13 - Şi căruia dintre îngeri a zis Dumnezeu vreodată: "Şezi de-a dreapta Mea până când voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor Tale" ?
• Evrei 1:14 - Îngerii oare nu sunt toţi duhuri slujitoare, trimise ca să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii ?
• Evrei 2:1 - Pentru aceea se cuvine ca noi să luăm aminte cu atât mai mult la cele auzite, ca nu cumva să ne pierdem.
• Evrei 2:2 - Căci, dacă s-a adeverit cuvântul grăit prin îngeri şi orice călcare de poruncă şi orice neascultare şi-a primit dreapta răsplătire,
• Evrei 2:3 - Cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care, luând obârşie din propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei ce au ascultat-o,
• Evrei 2:4 - Împreună mărturisind şi Dumnezeu cu semne şi cu minuni şi cu multe feluri de puteri şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după a Sa voinţă ?
• Evrei 2:5 - Pentru că nu îngerilor a supus Dumnezeu lumea viitoare, despre care vorbim.
• Evrei 2:6 - Iar cineva a mărturisit undeva, zicând: "Ce este omul, că-l pomeneşti pe el, sau fiul omului, că-l cercetezi pe el ?
• Evrei 2:8 - Toate le-ai supus sub picioarele lui". Dar prin faptul că a supus lui toate (înţelegem) că nimic nu i-a lăsat nesupus. Acum însă, încă nu vedem cum toate i-au fost supuse.
• Evrei 2:9 - Ci pe Cel micşorat cu puţin faţă de îngeri, pe Iisus, Îl vedem încununat cu slavă şi cu cinste, din pricina morţii pe care a suferit-o, astfel că, prin harul lui Dumnezeu, El a gustat moartea pentru fiecare om.
• Evrei 2:10 - Căci ducând pe mulţi fii la mărire, I se cădea Aceluia, pentru Care sunt toate şi prin Care sunt toate, ca să desăvârşească prin pătimire pe Începătorul mântuirii lor.
• Evrei 2:12 - Zicând: "Spune-voi fraţilor mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi lăuda".
• Evrei 2:13 - Şi iarăşi: "Eu voi fi încrezător în El"; şi iarăşi: "Iată Eu şi pruncii pe care Mi i-a dat Dumnezeu".
• Evrei 2:14 - Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul,
• Evrei 2:15 - Şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa.
• Evrei 2:16 - Căci, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat.
• Evrei 2:17 - Pentru aceea, dator era întru toate să Se asemene fraţilor, ca să fie milostiv şi credincios arhiereu în cele către Dumnezeu, pentru curăţirea păcatelor poporului.
• Evrei 3:3 - Pentru că Acesta (Iisus) S-a învrednicit de mai multă slavă decât Moise, după cum are mai multă cinste decât casa cel ce a zidit-o.
• Evrei 3:4 - Căci orice casă e zidită de către cineva, iar Ziditorul a toate este Dumnezeu.
• Evrei 3:5 - Moise a fost credincios în toată casa Domnului, ca o slugă, spre mărturia celor ce erau să fie descoperite în viitor,
• Evrei 3:7 - De aceea, precum zice Duhul Sfânt: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui,
• Evrei 3:8 - Nu vă învârtoşaţi inimile voastre, ca la răzvrătire în ziua ispitirii din pustie,
• Evrei 3:9 - Unde M-au ispitit părinţii voştri, M-au încercat, şi au văzut faptele Mele, timp de patruzeci de ani.
• Evrei 3:11 - Că M-am jurat în mânia Mea: "Nu vor intra întru odihna Mea !".
• Evrei 3:12 - Luaţi seama, fraţilor, să nu fie cumva, în vreunul din voi, o inimă vicleană a necredinţei, ca să vă depărteze de la Dumnezeul cel viu.
• Evrei 3:13 - Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii, în fiecare zi, până ce putem să zicem: astăzi ! ca nimeni dintre voi să nu se învârtoşeze cu înşelăciunea păcatului;
• Evrei 3:14 - Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos, numai dacă vom păstra temeinic, până la urmă, începutul stării noastre întru El,
• Evrei 3:15 - De vreme ce se zice: Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre, ca la răzvrătire.
• Evrei 3:16 - Cine sunt cei care, auzind, s-au răzvrătit ? Oare nu toţi care au ieşit din Egipt, prin Moise ?
• Evrei 3:17 - Şi împotriva cui a ţinut mâine timp de patruzeci de ani ? Au nu împotriva celor ce au păcătuit, ale căror oase au căzut în pustie ?
• Evrei 3:18 - Şi cui S-a jurat că nu vor intra întru odihna Sa, decât numai celor ce au fost neascultători ?
• Evrei 3:19 - Vedem dar că n-au putut să intre, din pricina necredinţei lor.
• Evrei 4:1 - Să ne temem, deci, ca nu cumva, câtă vreme ni se lasă făgăduinţa să intrăm în odihna Lui, să pară că a rămas pe urmă cineva dintre voi.
• Evrei 4:2 - Pentru că şi nouă ni s-a binevestit ca şi acelora, dar cuvântul propovăduirii nu le-a fost lor de folos, nefiind unit cu credinţa la cei care l-au auzit.
• Evrei 4:3 - Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în odihnă, precum s-a zis: "M-am jurat întru mânia Mea: nu vor intra întru odihna Mea", măcar că lucrurile erau săvârşite de la întemeierea lumii.
• Evrei 4:4 - Căci undeva, despre ziua a şaptea, a zis astfel: "Şi S-a odihnit Dumnezeu în ziua a şaptea de toate lucrurile Sale".
• Evrei 4:5 - Şi în acelaşi loc, zice iarăşi: "Nu vor intra întru odihna Mea !".
• Evrei 4:6 - Deci, de vreme ce rămâne ca unii să intre în odihnă, iar aceia cărora mai dinainte li s-a binevestit, pentru nesupunerea lor, n-au intrat,
• Evrei 4:7 - Dumnezeu hotărăşte din nou o zi, astăzi rostind prin gura lui David, după atâta vreme, precum s-a zis mai sus: "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre".