Căutare
8050 rezultate pentru: :
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161
- Judecătorii 20:4 - Iar levitul, bărbatul femeii celei ucise, a răspuns şi a zis: "Eu cu concubina mea am venit să rămânem în Ghibeea lui Veniamin.
- Judecătorii 20:8 - Şi s-a ridicat tot poporul, ca un singur om, şi a zis: "Nu ne vom duce nici unul la corturile noastre şi nimeni nu se va întoarce la casa sa,
- Judecătorii 20:9 - Ci iată ce vom face acum cu Ghibeea: Vom merge asupra ei după sorţi;
- Judecătorii 20:12 - Şi au trimis seminţiile lui Israel în toată seminţia lui Veniamin să se spună: "Ce lucru ruşinos s-a făcut la voi ?
- Judecătorii 20:18 - Şi s-au sculat şi s-au dus la casa Domnului şi au întrebat pe Dumnezeu şi au zis fiii lui Israel: "Cine din noi va pleca întâi la război cu fiii lui Veniamin ?" Şi Domnul a zis: "Iuda va pleca întâi !"
- Judecătorii 20:23 - Şi s-au dus fiii lui Israel şi au plâns înaintea Domnului până seara şi au întrebat pe Domnul: "Să mai mergem oare la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu ?" Şi Domnul a zis: "Mergeţi asupra lui !"
- Judecătorii 20:28 - Şi Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, sta înaintea lui Dumnezeu, zicând: "Să mai ies eu oare la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu, sau nu ?" Iar Domnul a zis: "Duceţi-vă, că mâine Eu am să-l dau în mâinile tale !"
- Judecătorii 20:32 - Atunci au zis fiii lui Veniamin: "Aceştia au să cadă înaintea noastră, ca şi înainte". Iar fiii lui Israel au zis: "Să fugim de ei şi să-i depărtăm de cetate pe cale". Şi au făcut aşa.
- Judecătorii 20:39 - Deci când Israeliţii s-au tras înapoi de la locul de luptă, Veniamin a început să lovească şi a rănit până la vreo treizeci de Israeliţi, şi ziceau: "Iarăşi au să cadă înaintea noastră, ca şi în luptele dinainte !"
- Judecătorii 20:48 - Iar Israeliţii s-au întors la fiii lui Veniamin şi i-au lovit cu sabia în cetate: şi oameni şi vite şi tot ce au întâlnit în toate cetăţile şi toate cetăţile ce-au întâlnit în cale le-au ars cu foc.
- Judecătorii 21:1 - Şi s-au jurat Israeliţii în Miţpa, zicând: "Nimeni din noi să nu-şi dea fetele sale de sorii după fiii lui Veniamin".
- Judecătorii 21:3 - Zicând: "Doamne, Dumnezeul lui Israel, pentru ce oare s-a petrecut aceasta în Israel, că iată acum lipseşte din Israel o seminţie ?"
- Judecătorii 21:5 - Apoi au zis fiii lui Israel: "Cine oare n-a venit la adunarea ce s-a ţinut înaintea Domnului dintre toate seminţiile lui Israel ?" Căci blestem mare se rostise asupra acelora care nu aveau să vină înaintea Domnului în Miţpa şi se zisese că aceia să fie daţi morţii.
- Judecătorii 21:6 - Şi s-au înduioşat fiii lui Israel faţă de Veniamin, fratele lor, zicând: "Acum s-a tăiat o seminţie din Israel.
- Judecătorii 21:10 - Atunci a trimis acolo obştea douăsprezece mii de oameni, bărbaţi voinici şi le-a dat poruncă, zicând: "Mergeţi şi loviţi pe locuitorii din Iabeşul Galaadului cu sabia, şi femeile, şi copiii.
- Judecătorii 21:11 - Şi iată ce să mai faceţi: pe orice bărbat şi orice femeie care a cunoscut bărbat, să-i daţi pieirii, iar fetele lăsaţi-le cu viaţă". Şi aşa au făcut.
- Judecătorii 21:16 - Au zis drept aceea bătrânii obştii: "Ce să facem cu cei rămaşi fără femei, căci au fost stârpite femeile în Veniamin ?"
- Judecătorii 21:17 - Apoi au zis: "Pământul de moştenire să rămână în întregime fiilor lui Veniamin, ca să nu piară seminţia lui din Israel.
- Judecătorii 21:18 - Dar noi nu le putem da femei din fetele noastre, căci fiii lui Israel s-au jurat, zicând: Blestemat să fie cel ce va da femei lui Veniamin !"
- Judecătorii 21:19 - Şi au mai zis: "Iată, în fiecare an se face sărbătoarea Domnului în Şilo, care este aşezat la miazănoapte de Betel şi la răsărit de drumul ce duce de la Betel la Sichem şi la miazăzi de Lebona".
- Judecătorii 21:20 - Drept aceea au poruncit fiilor lui Veniamin şi au zis: "Mergeţi şi pândiţi din vii
- Judecătorii 21:22 - Iar când vor veni părinţii lor sau fraţii lor cu plângere la noi, noi le vom zice: "Iertaţi-i pentru noi, căci noi n-am luat în război femei pentru fiecare dintre ei şi nici voi nu le-aţi dat; acum şi voi sunteţi de vină".
- Rut 1:4 - Aceştia şi-au luat soţii dintre moabitence: numele uneia era Orfa, iar numele celeilalte era Rut. Aceştia au trăit acolo ca la zece ani.
- Rut 1:8 - Noemina a zis către cele două nurori ale sale: "Întoarceţi-vă şi vă duceţi fiecare la casa mamei voastre; şi să facă Domnul milă cu voi, cum aţi făcut şi voi cu cei morţi şi cu mine !
- Rut 1:10 - Au zis: "Nu, ci ne vom întoarce împreună la poporul tău !"
- Rut 1:11 - Noemina însă a zis: "Întoarceţi-vă, fiicele mele, de ce să mergeţi voi cu mine ? Au doară mai am eu feciori în pântecele meu care să vă poată fi bărbaţi ?
- Rut 1:15 - Şi a zis Noemina către Rut: "Iată cumnata ta s-a întors la poporul său şi la dumnezeii săi. Întoarce-te şi tu după cumnata ta !"
- Rut 1:16 - Iar Rut a zis: "Nu mă sili să te părăsesc şi să mă duc de la tine; căci unde te vei duce tu, acolo voi merge şi eu şi unde vei trăi tu, voi trăi şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;
- Rut 1:19 - Şi au plecat amândouă şi au venit la Betleem. Iar dacă au sosit aici, s-a zvonit de ele în toată cetatea şi se zicea: "Oare aceasta este Noemina ?"
- Rut 1:20 - Iar ea zicea: "Nu mă mai numiţi Noemina, ci numiţi-mă Mara, pentru că amărăciune mare mi-a trimis Atotţiitorul.
- Rut 2:2 - Şi a zis Rut moabiteanca Noeminei: "Mă duc în ţarină să adun spice pe urma aceluia la care voi afla trecere". şi aceasta a zis către ea: "Du-te, fiica mea !"
- Rut 2:4 - Şi iată a venit Booz de la Betleem şi a zis către secerători: "Domnul să fie cu voi !" Iar aceştia i-au răspuns: "Domnul să te binecuvânteze !"
- Rut 2:5 - Apoi a zis Booz către sluga sa, care era pusă peste secerători: Cine este această femeie tânără ?"
- Rut 2:6 - Iar sluga care era pusă peste secerători a răspuns şi a zis: "Această femeie tânără este moabiteanca aceea care a venit cu Noemina din ţara Moabiţilor.
- Rut 2:7 - Ea m-a rugat: "Voi culege şi voi aduna spice printre snopi pe urma secerătorilor. Şi se află aici de azi dimineaţă şi acasă şade foarte puţin".
- Rut 2:8 - Atunci Booz a zis către Rut: "Ascultă, fiica mea, să nu te duci să strângi în altă ţarină şi să nu te depărtezi de aici, ci rămâi aici cu slujnicele mele;
- Rut 2:10 - Şi a căzut ea cu fala la pământ şi s-a închinat până la pământ şi a zis către el: "Cu ce am dobândit eu milă înaintea ta de mă primeşti, cu toate că sunt străină ?"
- Rut 2:11 - Răspuns-a Booz şi i-a zis: "Mie mi s-au spus toate cele ce ai făcut tu cu soacra ta, după moartea bărbatului tău, că ţi-ai lăsat pe tatăl tău şi pe mama ta şi tara ta de naştere şi ai venit la poporul pe care nu l-ai cunoscut nici ieri, nici alaltăieri.
- Rut 2:13 - Iar ea a zis: "Domnul meu, fie să am milă înaintea ochilor tăi ! Tu m-ai mângâiat şi ai vorbit după inima roabei tale, deşi nu sunt măcar ca una din slujnicele tale !"
- Rut 2:14 - Atunci Booz a zis către ea: "E vremea prânzului; vino de mănâncă pâine şi-ţi moaie bucătura în oţet". şi a şezut lângă secerători, iar el i-a dat pâine şi ea a mâncat şi sa săturat şi i-a mai şi rămas.
- Rut 2:15 - Apoi s-a sculat şi s-a apucat de strâns. Iar Booz a dat poruncă slugilor sale, zicând: "Lăsaţi-o să adune şi printre snopi şi să nu o stânjeniţi !
- Rut 2:19 - Şi a zis soacra sa către ea: "Unde ai adunat tu astăzi şi unde ai lucrat ? Binecuvântat să fie cel ce te-a primit ! Şi Rut a spus soacrei sale la cine a lucrat şi a zis: "Pe omul acela, la care am lucrat astăzi, îl cheamă Booz".
- Rut 2:20 - Şi a zis Noemina către nora sa: "Binecuvântat este el de Domnul, Ca re n-a lipsit de mila Sa nici pe cei vii, nici pe cei morţi !" Apoi Noemina a adăugat: "Omul acela e aproape de noi, e una din rudeniile noastre".
- Rut 2:21 - Şi a zis Rut moabiteanca soacrei sale: "El chiar mi-a zis: "Rămâi cu slujnicele mele până când vor isprăvi secerişul meu".
- Rut 2:22 - A zis Noemina către nora sa Rut: "Este bine, fiica mea, că ai să umbli cu slujnicele lui şi nu vei fi stânjenită, ca în altă ţarină".
- Rut 3:1 - După aceea a zis către ea Noemina, soacra sa: "Fiica mea, n-ar fi bine oare să-ţi cauţi un adăpost, ca să-ţi fie bine ?
- Rut 3:5 - Atunci Rut a zis: "Voi face tot ce mi-ai grăit".
- Rut 3:9 - Şi a zis Booz către ea: "Cine eşti tu ?" Iar ea a zis: "Eu sunt Rut, roaba ta. Întinde-ţi aripa ta peste roaba ta, că îmi eşti rudă !"
- Rut 3:10 - Zis-a Booz: "Binecuvântată eşti tu de Domnul Dumnezeu, fiica mea ! Această de pe urmă faptă bună a ta este încă şi mai frumoasă decât celelalte, căci nu te-ai dus să cauţi oameni tineri, săraci sau bogaţi.
- Rut 3:14 - Şi a dormit ea la picioarele lui până dimineaţa. Apoi s-a sculat înainte de a se fi putut ea cunoaşte unul pe altul. Şi a zis Booz: "Să nu se ştie că a venit femeia la arie !"
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161
Înapoi la index