Biblia

Căutare

11834 rezultate pentru: Me

• Judecătorii 9:45 - Şi s-a luptat Abimelec cu cetatea toată ziua aceea, a luat cetatea, a ucis poporul care era în ea şi a dărâmat cetatea şi a presărat locul ei cu sare.
• Judecătorii 9:47 - Dar i s-a spus lui Abimelec că s-au adunat acolo toţi cei ce fuseseră în turnul Sichemului.
• Judecătorii 9:48 - Atunci Abimelec s-a dus în muntele Ţalmon, el şi tot poporul ce era eu dânsul; a luat Abimelec cu sine topoare şi a tăiat lemne din pădure şi le-a pus pe umăr şi a zis către popor: "Aţi văzut ce am făcut eu ? Faceţi repede şi voi ceea ce am făcut eu !"
• Judecătorii 9:49 - Şi a tăiat fiecare din popor lemne şi s-au dus toţi cu Abimelec şi le-au pus sub turn şi au aprins cu ele turnul; şi au murit toţi cei ce erau în turnul Sichemului, aproape o mie de bărbaţi şi de femei.
• Judecătorii 9:50 - După aceea s-a dus Abimelec la Teveţ şi a împresurat Teveţul şi l-a luat.
• Judecătorii 9:51 - Şi era în mijlocul cetăţii un turn întărit şi au fugit acolo toţi bărbaţii şi femeile şi toţi oamenii din cetate; şi l-au încuiat şi s-au suit pe acoperişul turnului.
• Judecătorii 9:52 - Abimelec însă a venit la turn şi l-a împresurat şi s-a apropiat de uşa turnului ca să-i dea foc.
• Judecătorii 9:53 - Atunci o femeie a aruncat o bucată de piatră de râşniţă în capul lui Abimelec şi i-a spart capul.
• Judecătorii 9:54 - Abimelec a chemat îndată un tânăr, care era purtătorul de arme al său, şi i-a zis: "Scoate-ţi sabia şi mă ucide, ca să nu zică despre mine: A fost ucis de o femeie". Şi l-a străpuns tânărul acela şi a murit.
• Judecătorii 9:55 - Când au văzut Israeliţii că a murit Abimelec, s-a dus fiecare la locul său.
• Judecătorii 9:56 - Aşa a plătit Dumnezeu lui Abimelec, pentru nelegiuirea pe care el o făptuise faţă de tatăl său, ucigând pe cei şaptezeci de fraţi ai săi.
• Judecătorii 10:1 - După Abimelec s-a ridicat ca să izbăvească pe Israel Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo, din seminţia lui Isahar. Acesta trăia în Şamir, pe muntele lui Efraim.
• Judecătorii 10:14 - Mergeţi şi strigaţi către dumnezeii pe care vi i-aţi ales; să vă izbăvească aceia la vreme de necaz !"
• Judecătorii 10:17 - Amoniţii însă s-au adunat şi şi-au aşezat tabăra în Galaad. S-au adunat de asemenea şi fiii lui Israel şi au tăbărât la Miţpa.
• Judecătorii 11:2 - Dar şi soţia lui Galaad i-a născut acestuia fii. Iar dacă s-au făcut mari, fiii soţiei au izgonit pe Ieftae, zicându-i: "Tu nu eşti moştenitor în casa tatălui nostru, pentru că eşti feciorul alte femei".
• Judecătorii 11:3 - Atunci Ieftae a fugit de fraţii săi şi a trăit în ţinutul Tob. Acolo s-au adunat împrejurul lui Ieftae oameni fără căpătâi şi umblau cu dânsul.
• Judecătorii 11:7 - Ieftae însă a zis către bătrânii Galaadului: "Oare nu m-aţi urât voi şi m-aţi alungat din casa tatălui meu ? La ce aţi venit la mine acum, când sunteţi la necaz ?"
• Judecătorii 11:8 - Zis-au bătrânii Galaadului către Ieftae: "De aceea am venit acum la tine, ca să mergi cu noi, să te lupţi cu Amoniţii şi să ne fii căpetenie nouă, tuturor locuitorilor Galaadului".
• Judecătorii 11:12 - Apoi a trimis Ieftae soli la regele Amoniţilor să-i spună: "Ce ai cu mine de ai venit la mine să te războieşti pe pământul meu ?"
• Judecătorii 11:13 - Iar regele Amoniţilor a răspuns solilor lui Ieftae: "Israel, când venea din Egipt, a luat pământul meu de la Arnon până la Iaboc şi Iordan. Întoarce-mi-l dară cu pace şi mă voi retrage".
• Judecătorii 11:24 - Nu stăpâneşti tu oare ceea ce ti-a dat ţie Chemoş, dumnezeul tău ? Şi noi stăpânim de asemenea ceea ce ne-a dat de moştenire Domnul Dumnezeul nostru.
• Judecătorii 11:26 - Israel trăieşte acum de mai bine de trei sute de ani în Heşbon şi în cetăţile care ţin de el şi în Aroer şi în toate împrejurimile lui şi în toate cetăţile din apropierea Arnonului; de ce nu le-aţi luat voi în vremea aceea ?
• Judecătorii 11:27 - Eu însă nu sunt vinovat faţă de tine; dar tu-mi faci un rău, venind asupra mea cu război. Domnul să fie judecător între fiii lui Israel şi Amoniţi !"
• Judecătorii 11:30 - În acel timp a făcut Ieftae făgăduinţă Domnului şi a zis: "De vei da pe Amoniţi în mâinile mele,
• Judecătorii 11:31 - Când mă voi întoarce biruitor de la Amoniţi, oricine va ieşi din porţile casei mele în întâmpinarea mea va fi afierosit Domnului şi-l voi aduce ardere de tot".
• Judecătorii 11:35 - Şi când a văzut-o el, şi-a sfâşiat haina şi a zis: "Ah, fiica mea ! Tu m-ai răpus şi eşti dintre cei ce-mi tulbură biruinţa. Eu mi-am deschis gura pentru tine înaintea Domnului şi nu mă voi putea lepăda !"
• Judecătorii 11:36 - Iar ea a zis către el: "Tatăl meu, dacă tu ţi-ai deschis gura pentru mine înaintea Domnului, fă cu mine ceea ce a rostit gura ta, de vreme ce Domnul a săvârşit prin tine răzbunarea împotriva Amoniţilor, vrăjmaşii tăi !"
• Judecătorii 11:37 - Apoi a zis iarăşi către tatăl său: "Iartă numai ce să-mi faci: Lasă-mă două luni, să mă duc să mă sui pe munte şi să-mi plâng fecioria cu prietenele mele !"
• Judecătorii 11:40 - Şi s-a făcut obicei în Israel, ca în fiecare an fiicele lui Israel să meargă să plângă pe fata lui Ieftae Galaaditeanul patru zile pe an.
• Judecătorii 12:2 - Iar Ieftae a zis: "Eu şi poporul meu am avut cu Amoniţii ceartă mare şi eu v-am chemat, dar voi nu m-aţi scăpat din mâinile lor.
• Judecătorii 12:3 - Văzând însă că nu este nici un izbăvitor, mi-am pus viaţa în primejdie şi m-am dus împotriva Amoniţilor şi Domnul i-a dat în mâinile mele. De ce dar aţi venit să vă bateţi cu mine ?"
• Judecătorii 12:4 - Atunci a adunat Ieftae toţi oamenii din Galaad şi s-a bătut cu Efraimiţii şi au bătut locuitorii Galaadului pe Efraimiţi, zicând: "Voi sunteţi nişte fugari din Efraim, Galaadul însă e între Efraim şi Manase".
• Judecătorii 12:5 - Şi au luat Galaaditenii vadul Iordanului de la Efraimiţi şi când vreunul din Efraimiţi zicea: "Îngăduie-mi să trec", atunci oamenii din Galaad îi răspundeau: "Nu cumva eşti Efraimit ?" Acela răspundea: "Nu !"
• Judecătorii 12:6 - Ei însă îi ziceau: "Zi: Şibbolet"; el însă zicea: "Sibbolet", că nu putea zice altfel. Atunci ei îl luau şi-l junghiau acolo la vadul Iordanului. Şi au căzut în vremea aceea din Efraimiţi patruzeci şi două de mii.
• Judecătorii 13:2 - Era însă în vremea aceea un om de la ţara, din seminţia lui Dan, cu numele Manoe şi femeia lui era stearpă şi nu năştea.
• Judecătorii 13:3 - Udată însă s-a arătat îngerul Domnului femeii şi i-a zis: "Iată tu eşti stearpă şi nu naşti; dar vei zămisli şi vei naşte fiu.
• Judecătorii 13:5 - Că iată ai să zămisleşti şi al să naşti un fiu; şi nu se va atinge briciul de capul lui, pentru că pruncul acesta va fi chiar din pântecele mamei sale nazireu al lui Dumnezeu şi va începe să izbăvească pe Israel din mâna Filistenilor".
• Judecătorii 13:6 - Şi a venit femeia şi a spus bărbatului său, zicând: "A venit la mine un om al lui Dumnezeu, a cărui înfăţişare era ca înfăţişarea unui înger al lui Dumnezeu, foarte luminos; nici eu nu l-am întrebat de unde este şi nici el nu mi-a spus numele său;
• Judecătorii 13:7 - Dar mi-a zis: Iată ai să zămisleşti şi ai să naşti un fiu; aşadar să nu bei vin şi sicheră şi să nu mănânci nimic necurat, căci copilul chiar din pântecele mamei şi până la moarte va fi nazireu al lui Dumnezeu".
• Judecătorii 13:9 - Şi a ascultat Dumnezeu glasul lui Manoe şi a venit îngerul iarăşi la femeie, când era la câmp, însă Manoe, bărbatul ei, nu era cu dânsa.
• Judecătorii 13:10 - Dar femeia a alergat îndată şi a vestit pe bărbatul său, zicându-i: "Iată mi s-a arătat omul cel ce a venit atunci la mine".
• Judecătorii 13:11 - Şi s-a sculat Manoe şi s-a dus cu femeia sa şi a venit la omul acela şi a zis către el: "Tu, oare, eşti omul acela care ai vorbit cu femeia ?" Iar îngerul i-a răspuns: "Eu !"
• Judecătorii 13:13 - Iar îngerul a zis: "Să se păzească el de toate cele ce am spus eu femeii;
• Judecătorii 13:17 - Şi a zis Manoe către îngerul Domnului: "Cum îţi este numele ? Ca să te mărim, când se va împlini cuvântul tău".
• Judecătorii 13:18 - Zis-a îngerul către el: "La ce mă întrebi tu de numele meu ? Că el este minunata".
• Judecătorii 13:19 - Atunci a luat Manoe un ied şi prinos de pâine şi le-a adus Domnului pe o stâncă. Şi a făcut acela minunea pe care au văzut-o Manoe şi femeia sa.
• Judecătorii 13:20 - Când a început a se înălţa flacăra de la jertfelnic spre cer, îngerul Domnului s-a ridicat cu flacăra de pe jertfelnic. Văzând aceasta, Manoe şi femeia lui au căzut cu faţa la pământ.
• Judecătorii 13:21 - Şi s-a făcut nevăzut îngerul Domnului de Manoe şi de femeia lui. Atunci Manoe a înţeles că acela fusese îngerul Domnului.
• Judecătorii 13:22 - Şi a zis Manoe către femeia sa: "De bună seamă avem să murim, căci am văzut pe Dumnezeu !"
• Judecătorii 13:23 - Iar femeia lui i-a zis: "Dacă Domnul ar voi să ne omoare, n-ar fi primit din mâinile noastre arderea de tot şi prinosul de pâine şi nu ne-ar fi arătat toate acelea şi nu ne-ar fi descoperit acum aceasta".