Biblia

Căutare

26931 rezultate pentru: ar

• 1 Corinteni 16:10 - Iar de va veni Timotei, vedeţi să fie fără teamă la voi, căci lucrează ca şi mine lucrul Domnului.
• 1 Corinteni 16:13 - Privegheaţi, staţi tari în credinţă, îmbărbătaţi-vă, întăriţi-vă.
• 1 Corinteni 16:15 - Vă îndemn însă, fraţilor, - ştiţi casa lui Ştefanas, că este pârga Ahaei şi că spre slujirea sfinţilor s-au rânduit pe ei înşişi S
• 1 Corinteni 16:20 - Vă îmbrăţişează fraţii toţi. Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii cu sărutare sfântă.
• 1 Corinteni 16:21 - Salutarea cu mâna mea, Pavel.
• 1 Corinteni 16:22 - Cel ce nu iubeşte pe Domnul să fie anatema ! Maran atha ! (Domnul vine).
• 1 Corinteni 16:23 - Harul Domnului Iisus Hristos cu voi.
• 2 Corinteni 1:1 - Pavel, apostol al lui Hristos Iisus, prin voinţa lui Dumnezeu, şi Timotei, fratele: Bisericii lui Dumnezeu celei din Corint, împreună cu toţi sfinţii care sunt în toată Ahaia:
• 2 Corinteni 1:2 - Har vouă şi pace de la Dumnezeu Tatăl nostru şi de la Domnul Iisus Hristos.
• 2 Corinteni 1:3 - Binecuvântat este Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul a toată mângâierea,
• 2 Corinteni 1:4 - Cel ce ne mângâie pe noi în tot necazul nostru, ca să putem să mângâiem şi noi pe cei care se află în tot necazul, prin mângâierea cu care noi înşine suntem mângâiaţi de Dumnezeu.
• 2 Corinteni 1:6 - Deci fie că suntem strâmtoraţi, este pentru a voastră mângâiere şi mântuire, fie că suntem mângâiaţi, este pentru a voastră mângâiere, care vă dă putere să înduraţi cu răbdare aceleaşi suferinţe pe care le suferim şi noi.
• 2 Corinteni 1:7 - Şi nădejdea noastră este tare pentru voi, ştiind că precum sunteţi părtaşi suferinţelor, aşa şi mângâierii.
• 2 Corinteni 1:8 - Căci nu voim, fraţilor, ca voi să nu ştiţi de necazul nostru, care ni s-a făcut în Asia, că peste măsură, peste puteri, am fost îngreuiaţi, încât nu mai nădăjduiam să mai scăpăm cu viaţă.
• 2 Corinteni 1:9 - Ci noi, în noi înşine, ne-am socotit ca osândiţi la moarte, ca să nu ne punem încrederea în noi, ci în Dumnezeu, Cel ce înviază pe cei morţi,
• 2 Corinteni 1:10 - Care ne-a izbăvit pe noi dintr-o moarte ca aceasta şi ne izbăveşte şi în Care nădăjduim că încă ne va mai izbăvi,
• 2 Corinteni 1:11 - Ajutându-ne şi voi cu rugăciunea pentru noi, aşa încât darul acesta făcut nouă, prin rugăciunea multora, să ne fie prilej de mulţumire adusă de către mulţi, pentru noi.
• 2 Corinteni 1:12 - Căci lauda noastră aceasta este: mărturia conştiinţei noastre că am umblat în lume, şi mai ales la voi, în sfinţenie şi în curăţie dumnezeiască, nu în înţelepciune trupească, ci în harul lui Dumnezeu.
• 2 Corinteni 1:13 - Căci nu vă scriem vouă altele decât cele ce citiţi şi înţelegeţi. Şi am nădejde că până în sfârşit veţi înţelege;
• 2 Corinteni 1:14 - După cum ne-aţi şi înţeles în parte, - că noi suntem lauda voastră, precum şi voi lauda noastră, în ziua Domnului nostru Iisus.
• 2 Corinteni 1:15 - Cu această încredinţare voiam să vin întâi la voi, ca să aveţi bucurie a doua oară,
• 2 Corinteni 1:16 - Şi să trec pe la voi în Macedonia şi din Macedonia iarăşi să vin la voi şi să fiu petrecut de voi în Iudeea.
• 2 Corinteni 1:17 - Deci, aceasta voind, m-am purtat, oare, cu uşurinţă ? Sau cele ce hotărăsc, le hotărăsc trupeşte ca la mine da, da să fie şi nu, nu ?
• 2 Corinteni 1:21 - Iar Cel ce ne întăreşte pe noi împreună cu voi, în Hristos, şi ne-a uns pe noi este Dumnezeu,
• 2 Corinteni 1:22 - Care ne-a şi pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului, în inimile noastre.
• 2 Corinteni 1:23 - Şi eu chem pe Dumnezeu mărturie asupra sufletului meu, că din cruţare pentru voi n-am venit încă la Corint.
• 2 Corinteni 1:24 - Nu că doar avem stăpânire peste credinţa voastră, dar suntem împreună-lucrători ai bucuriei voastre; căci staţi tari în credinţă.
• 2 Corinteni 2:1 - Şi am judecat în mine aceasta, să nu vin iarăşi la voi cu întristare.
• 2 Corinteni 2:2 - Căci dacă eu vă întristez, cine este cel care să mă înveselească, dacă nu cel întristat de mine ?
• 2 Corinteni 2:3 - Şi v-am scris vouă aceasta, ca nu cumva la venirea mea să am întristare de la aceia care trebuie să mă bucure, fiind încredinţat despre voi toţi că bucuria mea este şi a voastră a tuturor.
• 2 Corinteni 2:4 - Căci din multă supărare şi cu inima strânsă de durere, v-am scris cu multe lacrimi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să cunoaşteţi dragostea pe care o am cu prisosinţă către voi.
• 2 Corinteni 2:5 - Şi dacă m-a întristat cineva, nu pe mine m-a întristat, ci în parte - ca să nu spun mai mult - pe voi toţi.
• 2 Corinteni 2:7 - Aşa încât voi, dimpotrivă, mai bine să-l iertaţi şi să-l mângâiaţi, ca să nu fie copleşit de prea multă întristare unul ca acesta.
• 2 Corinteni 2:8 - De aceea vă îndemn să întăriţi în el dragostea.
• 2 Corinteni 2:9 - Căci pentru aceasta v-am şi scris, ca să cunosc încercarea voastră, dacă sunteţi ascultători în toate.
• 2 Corinteni 2:10 - Iar cui îi iertaţi ceva, îi iert şi eu; pentru că şi eu, dacă am iertat ceva, am iertat pentru voi, în faţa lui Hristos,
• 2 Corinteni 2:11 - Ca să nu ne lăsăm covârşiţi de satana, căci gândurile lui nu ne sunt necunoscute.
• 2 Corinteni 2:13 - N-am avut odihnă în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe Tit, fratele meu, ci despărţindu-mă de ei, am plecat în Macedonia.
• 2 Corinteni 2:16 - Unora, adică, mireasmă a morţii spre moarte, iar altora mireasmă a vieţii spre viaţă. Şi pentru acestea, cine e destoinic ?
• 2 Corinteni 2:17 - Căci nu suntem ca cei mulţi, care strică cuvântul lui Dumnezeu, ci grăim ca din curăţia inimii, ca de la Dumnezeu înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.
• 2 Corinteni 3:1 - Au doară începem iarăşi să spunem cine suntem ? Sau nu cumva avem nevoie - cum au unii - de scrisori de laudă către voi sau de la voi ?
• 2 Corinteni 3:2 - Scrisoarea noastră sunteţi voi, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii,
• 2 Corinteni 3:3 - Arătându-vă că sunteţi scrisoare a lui Hristos, slujită de noi, scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii.
• 2 Corinteni 3:6 - Cel ce ne-a învrednicit să fim slujitori ai Noului Testament, nu ai literei, ci ai duhului; pentru că litera ucide, iar duhul face viu.
• 2 Corinteni 3:7 - Iar dacă slujirea cea spre moarte, săpată în litere, pe piatră, s-a făcut întru slavă, încât fiii lui Israel nu puteau să-şi aţintească ochii la faţa lui Moise, din pricina slavei celei trecătoare a feţei lui,
• 2 Corinteni 3:9 - Căci de a avut parte de slavă slujirea care aduce osânda, cu mult mai mult prisoseşte în slavă slujirea dreptăţii.
• 2 Corinteni 3:10 - Şi nici măcar nu este slăvit ceea ce era slăvit în această privinţă, faţă de slava cea covârşitoare.
• 2 Corinteni 3:11 - Căci dacă ce este trecător s-a săvârşit prin slavă, cu atât mai mult ce e netrecător va fi în slavă.
• 2 Corinteni 3:13 - Şi nu ca Moise, care îşi punea un văl pe faţa sa, ca fiii lui Israel să nu privească sfârşitul a ceea ce era trecător.
• 2 Corinteni 3:14 - Dar minţile lor s-au învârtoşat, căci până în ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, rămâne acelaşi văl, neridicându-se, căci el se desfiinţează prin Hristos;