Biblia

Căutare

11861 rezultate pentru: Dă

• Judecătorii 18:14 - Atunci au zis cei cinci bărbaţi, care fuseseră să iscodească ţara Laiş, către fraţii lor: "Ştiţi voi oare că în una din casele acestea este un efod, un terafim, un idol şi un chip turnat ? Aşadar, gândiţi-vă ce trebuie să faceţi".
• Judecătorii 18:15 - Apoi s-au abătut într-acolo şi au intrat la casa levitului celui tânăr, în casa lui Mica şi i-au dat bună ziua.
• Judecătorii 18:16 - Cei şase sute de oameni din fiii lui Dan, încinşi cu arme de război, s-au oprit la poartă.
• Judecătorii 18:22 - Iar după ce s-au depărtat de casa lui Mica, Mica şi locuitorii caselor vecine cu casa lui Mica s-au strâns şi au alergat după fiii lui Dan,
• Judecătorii 18:23 - Şi au strigat către fiii lui Dan, care s-au întors şi au zis către Mica: "Ce ai de strigi aşa ?"
• Judecătorii 18:24 - A zis Mica: "Voi mi-aţi luat dumnezeul meu, pe care l-am făcut eu, şi pe preotul meu şi v-aţi dus. Ce-mi mai rămâne ? Cum dar ziceţi: Ce ai ?"
• Judecătorii 18:25 - Iar fiii lui Dan i-au zis: "Taci, să nu-ţi mai auzim gura ! Altfel, supărându-se, unii din noi vor tăbărî pe tine, şi vei pieri şi tu şi familia ta".
• Judecătorii 18:26 - Şi s-au dus fiii lui Dan în drumul lor; iar Mica, văzând că aceia sunt mai tari decât el, s-a întors şi s-a dus la casa sa.
• Judecătorii 18:27 - Iar fiii lui Dan au luat ceea ce făcuse Mica şi pe preotul care era la el şi s-au dus la Laiş asupra unui popor liniştit şi fără grijă şi l-au ucis cu sabia şi cetatea au ars-o cu foc.
• Judecătorii 18:29 - Apoi au pus numele cetăţii Dan, după numele străbunului lor Dan, fiul lui Israel; mai înainte însă numele cetăţii era Laiş.
• Judecătorii 18:30 - Şi au aşezat fiii lui Dan idolul la ei. Iar Ionatan, fiul lui Gherşom, şi fiii săi au fost preoţi în seminţia lui Dan până în ziua robirii ţării.
• Judecătorii 19:7 - Omul acela însă s-a sculat să plece, dar socrul său l-a rugat şi el a mai rămas o noapte acolo.
• Judecătorii 19:10 - Dar omul nu s-a învoit să rămână, ci s-a sculat şi a plecat şi a venit până la Iebus, care acum este Ierusalimul. Cu el erau doi asini încărcaţi şi concubina lui.
• Judecătorii 19:11 - Dar când s-au apropiat ei de Iebus, ziua se apropia de seară. Atunci a zis sluga către stăpânul său: "Să ne abatem în cetatea aceasta a Iebuseilor şi să rămânem în ea".
• Judecătorii 19:18 - A zis acela: "Noi mergem de la Betleemul Iudei la muntele lui Efraim, de unde sunt eu; am fost la Betleemul Iudei şi acum mă duc la casa Domnului; dar nimeni nu mă cheamă în casă;
• Judecătorii 19:21 - Apoi l-a dus în casa sa şi a dat nutreţ asinilor lui, iar ei şi-au spălat picioarele şi au mâncat şi au băut.
• Judecătorii 19:22 - Dar după ce s-a veselit inima lor, iată locuitorii cetăţii, oameni desfrânaţi, au înconjurat casa, bătând în uşă şi zicând bătrânului, stăpânul casei: "Scoate pe omul care a intrat în casa ta, ca să-l cunoaştem".
• Judecătorii 19:25 - Dar ei n-au voit să-l asculte. Atunci omul a luat pe concubina sa şi a scos-o în uliţă. Iar ei au cunoscut-o pe ea şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineaţa, şi la ivirea zorilor au părăsit-o.
• Judecătorii 19:28 - Atunci el i-a zis: "Scoală să mergem !" Dar n-a primit nici un răspuns, pentru că murise. Atunci el a pus-o pe un asin şi s-a ridicat şi a plecat la casa sa.
• Judecătorii 19:29 - Iar dacă a ajuns la casa sa, a luat un cuţit şi, apucând pe concubina sa, a tăiat-o bucăţică eu bucăţică în douăsprezece părţi şi le-a trimis în toate hotarele lui Israel.
• Judecătorii 19:30 - Tot cel ce vedea acestea zicea: "N-a mai fost, nici nu s-a mai văzut ceva asemenea din zilele ieşirii fiilor lui Israel din ţara Egiptului, până în ziua aceasta". Iar oamenilor trimişi din partea sa le dăduse poruncă, zicându-le: "Aşa să spuneţi la tot Israelul: A mai fost oare cândva asemenea cu aceasta ? Luaţi seama la aceasta, sfătuiţi-vă şi hotărâţi !"
• Judecătorii 20:1 - Atunci au ieşit fiii lui Israel şi s-a adunat toată obştea, ca un singur om, de la Dan până la Beerşeba, cu ţara Galaadului, înaintea Domnului la Miţpa.
• Judecătorii 20:5 - Şi s-au ridicat asupra mea locuitorii din Ghibeea şi au înconjurat pentru mine casa, noaptea; aveau de gând să mă ucidă şi au chinuit pe concubina mea, bătându-şi joc de ea, aşa încât ea a murit.
• Judecătorii 20:13 - Daţi pe acei oameni ticăloşi care sunt în Ghibeea, că avem să-i omorâm şi să stârpim răul din Israel !" Dar fiii lui Veniamin n-au voit să asculte glasul fraţilor lor, adică al fiilor lui Israel.
• Judecătorii 20:18 - Şi s-au sculat şi s-au dus la casa Domnului şi au întrebat pe Dumnezeu şi au zis fiii lui Israel: "Cine din noi va pleca întâi la război cu fiii lui Veniamin ?" Şi Domnul a zis: "Iuda va pleca întâi !"
• Judecătorii 20:22 - Dar poporul israelit se îmbărbătă şi se puse din nou în rânduială de război în acelaşi loc unde stătuse în ziua întâi.
• Judecătorii 20:28 - Şi Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, sta înaintea lui Dumnezeu, zicând: "Să mai ies eu oare la luptă cu fiii lui Veniamin, fratele meu, sau nu ?" Iar Domnul a zis: "Duceţi-vă, că mâine Eu am să-l dau în mâinile tale !"
• Judecătorii 20:32 - Atunci au zis fiii lui Veniamin: "Aceştia au să cadă înaintea noastră, ca şi înainte". Iar fiii lui Israel au zis: "Să fugim de ei şi să-i depărtăm de cetate pe cale". Şi au făcut aşa.
• Judecătorii 20:34 - Şi au sosit înaintea Ghibeii zece mii de oameni aleşi din tot Israelul şi s-a început o luptă crâncenă; dar fiii lui Veniamin nu ştiau că-i ameninţă primejdia.
• Judecătorii 20:37 - Cei puşi la pândă s-au aruncat repede asupra Ghibeii şi au intrat în ea şi au trecut toată cetatea prin ascuţişul sabiei.
• Judecătorii 20:39 - Deci când Israeliţii s-au tras înapoi de la locul de luptă, Veniamin a început să lovească şi a rănit până la vreo treizeci de Israeliţi, şi ziceau: "Iarăşi au să cadă înaintea noastră, ca şi în luptele dinainte !"
• Judecătorii 20:42 - Şi au fugit ei de Israeliţi pe calea ce ducea spre pustie; dar măcelul îi urmărea şi cei ce ieşeau din cetate erau ucişi pe loc.
• Judecătorii 21:5 - Apoi au zis fiii lui Israel: "Cine oare n-a venit la adunarea ce s-a ţinut înaintea Domnului dintre toate seminţiile lui Israel ?" Căci blestem mare se rostise asupra acelora care nu aveau să vină înaintea Domnului în Miţpa şi se zisese că aceia să fie daţi morţii.
• Judecătorii 21:7 - Ce vom face pentru a găsi femei celor care au rămas, deoarece ne-am jurat înaintea Domnului să nu le dăm femei din fetele noastre ?
• Judecătorii 21:10 - Atunci a trimis acolo obştea douăsprezece mii de oameni, bărbaţi voinici şi le-a dat poruncă, zicând: "Mergeţi şi loviţi pe locuitorii din Iabeşul Galaadului cu sabia, şi femeile, şi copiii.
• Judecătorii 21:11 - Şi iată ce să mai faceţi: pe orice bărbat şi orice femeie care a cunoscut bărbat, să-i daţi pieirii, iar fetele lăsaţi-le cu viaţă". Şi aşa au făcut.
• Judecătorii 21:14 - Şi s-au întors fiii lui Veniamin la Israeliţi şi Israeliţii le-au dat soţii din femeile rămase în viaţă din Iabeşul Galaadului. Dar curând s-a văzut că acestea nu erau de ajuns.
• Judecătorii 21:18 - Dar noi nu le putem da femei din fetele noastre, căci fiii lui Israel s-au jurat, zicând: Blestemat să fie cel ce va da femei lui Veniamin !"
• Judecătorii 21:22 - Iar când vor veni părinţii lor sau fraţii lor cu plângere la noi, noi le vom zice: "Iertaţi-i pentru noi, căci noi n-am luat în război femei pentru fiecare dintre ei şi nici voi nu le-aţi dat; acum şi voi sunteţi de vină".
• Rut 1:1 - În zilele acelea, când cârmuiau în Israel judecătorii, s-a întâmplat foamete pe pământ. Atunci un om din Betleemul lui Iuda s-a dus cu femeia sa şi cu cei doi feciori ai săi să locuiască în şesul Moabiţilor.
• Rut 1:2 - Numele omului aceluia era Elimelec; pe femeia sa o chema Noemina, iar numele celor doi feciori ai lor erau Mahlon şi Chilion. Aceştia erau Efrateni din Betleemul lui Iuda şi, venind în şesul Moabiţilor, au rămas acolo.
• Rut 1:6 - Atunci s-a hotărât ea cu nurorile sale să se întoarcă din şesul Moabiţilor, căci auzise ea în şesul Moabiţilor că Dumnezeu a cercetat pe poporul Său şi i-a dat pâine.
• Rut 1:7 - Deci a plecat ea din locul acela în care trăia, împreună cu cele două nurori ale sale. Dar mergând ele pe cale, pentru a se întoarce în pământul lui Iuda,
• Rut 1:9 - Domnul să vă ajute, ca să vă găsiţi adăpost fiecare în casa bărbatului său !" Apoi le-a sărutat; iar ele, începând a se tângui şi a plânge,
• Rut 1:12 - Întoarceţi-vă, fiicele mele, întoarceri-vă, căci eu sunt prea bătrână ca să mă mai mărit. Şi chiar de v-aş spune că tot mai am nădejde şi chiar dacă la noapte aş avea bărbat şi apoi aş naşte fii,
• Rut 1:19 - Şi au plecat amândouă şi au venit la Betleem. Iar dacă au sosit aici, s-a zvonit de ele în toată cetatea şi se zicea: "Oare aceasta este Noemina ?"
• Rut 2:1 - Noemina avea rudă după bărbatul său pe un om foarte bogat, din neamul lui Elimelec, al cărui nume era Booz.
• Rut 2:12 - Să-ţi plătească Domnul pentru această faptă a ta şi să ai plată deplină de la Domnul Dumnezeul lui Israel, la care ai venit, ca să te adăposteşti sub aripile Lui !"
• Rut 2:14 - Atunci Booz a zis către ea: "E vremea prânzului; vino de mănâncă pâine şi-ţi moaie bucătura în oţet". şi a şezut lângă secerători, iar el i-a dat pâine şi ea a mâncat şi sa săturat şi i-a mai şi rămas.
• Rut 2:15 - Apoi s-a sculat şi s-a apucat de strâns. Iar Booz a dat poruncă slugilor sale, zicând: "Lăsaţi-o să adune şi printre snopi şi să nu o stânjeniţi !